Media

I N T E R V I U – Victor Ciutacu

Jurnalul Naţional: Domnule preşedinte, dacă nu aş modera seară de seară o emisiune electorală la Antena 2, aş zice că partidele au intrat nu în una, ci în două campanii electorale. Ce se întâmplă? Că până acum tot într-o campanie electorală au ţinut-o…

Nu lipsa de vizibilitate şi de claritate a campaniilor electorale în curs ar fi problema esenţială a momentului politic pe care îl traversăm. În fond, aceasta este misiunea partidelor politice, după fiecare confruntare electorală: să se pregătească pentru următoarea. De aici poate şi senzaţia că acum nu se întâmplă nimic spectaculos. Pentru mine, slăbiciunea esenţială a vieţii noastre politice este, cum vedem, lipsa unor dezbateri aprofundate şi serioase pe marginea subiectelor aflate pe agenda publică. De fapt, caracteristica multora dintre aceste dezbateri este tocmai ignorarea temelor esenţiale care îi interesează pe cetăţeni.

Care să fie, totuşi, temele esenţiale pe care le invocaţi?

Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European este prilejul unor dezbateri serioase despre viitorul nostru european, care să prezinte cetăţenilor strategiile proprii fiecărui partid în ceea ce priveşte integrarea europeană. Predomină, din păcate, o abordare simplistă, demagogică, marcată de promisiuni populiste, din care lipsesc tocmai cetăţenii şi problemele lor reale, ceea ce subliniaţi şi dumneavoastră, ca unul dintre cei mai consecvenţi critici ai demagogiei politice practicate în viaţa noastră publică. În al doilea rând, analizând onest spaţiul nostru politic, se poate remarca o diminuare periculoasă a capacităţii organizatorice a partidelor, o lipsă de activism politic, o birocratizare a lor. Nu se pot înlocui activismul politic, spiritul militant şi prezenţa activă în spaţiul public – care nu se poate rezuma doar la apariţiile televizate – cu agenţiile de relaţii publice. Între conducerile partidelor şi membrii lor se cască o prăpastie tot mai adâncă, accentuată şi de procesul de dezideologizare, de ştergere a diferenţelor specifice între stânga şi dreapta. Nu suntem departe de situaţia în care “pleacă ai noştri, vin ai noştri”. În al treilea rând, pe acest fond de slăbiciune organizatorică şi de slăbire a ataşamentului cetăţenilor faţă de formaţiunile politice, partidele nu pot gestiona eficient două campanii electorale total diferite ca tematică, miză şi mesaje. Nu ne aflăm în situaţia în care se cuplau alegerile parlamentare cu acelea prezidenţiale. Practic, cele două campanii electorale se confundau. Acum, în chiar sânul partidelor, există înţelegeri şi poziţii diferite faţă de Referendumul convocat de şeful statului, ca şi faţă de utilitatea introducerii votului uninominal…
Legiferarea se transferă-n stradă

Vă menţineţi apelul la boicotarea referendumului convocat de Traian Băsescu, chiar cu riscul de a fi pus de Vasile Dâncu pe lista “javrelor bătrâne”, care trebuie “eutanasiate” prin excluderea din partid? Ilie Sârbu este ferm convins că fără dumneavoastră şi fără Adrian Năstase PSD creşte la 40%…

Domnule Ciutacu, permiteţi-mi să nu comentez acum asemenea comportamente nedemne şi exprimările iresponsabile ale unor oameni care nu şi-au câştigat, încă, vreo autoritate morală, prin performanţe proprii în spaţiul politic românesc, pentru a emite sentinţe, care, de altfel, sunt inacceptabile într-un partid democratic cum este PSD. După alegerile europarlamentare se va impune o analiză serioasă a acestor probleme privind relaţiile interne şi principiile de funcţionare a partidului şi răspunderile fiecăruia. Pe de altă parte, nu putem trece cu vederea un factor agravant al situaţiei politice actuale. Preşedintele României nu înţelege miza acestor alegeri şi doreşte să le bruieze prin suprapunerea referendumului, nu mai miră pe nimeni. Amatorismul său în materie de politică externă a devenit periculos pentru interesele ţării. Partidele şi opinia publică ar trebui însă să reflecteze cu răspundere la consecinţele acestei manevre a şefului statului, total lipsită de onestitate. “Boicotul” evocat de mine era unul simbolic, un îndemn la judecarea raţională a utilităţii unui gest exclusiv electoral şi a consecinţelor. Nu poţi să vii şi să spui senin: “Dacă referendumul nu este validat, voi impune repetarea lui!”. Şi ce vom face dacă şi următorul referendum va fi invalidat? Îi aducem pe români cu arcanul la urne? Ei nu mai au dreptul la o opinie contrară preşedintelui României? De fapt, observ că dintr-o problemă tehnică, până la urmă, modul de vot devine o problemă de fond a democraţiei, în care preşedintele României doreşte să anuleze principiul separaţiei puterilor în stat şi să transfere procesul de legiferare în stradă.

Şah la formarea viitorului guvern

Cum a putut înghiţi PSD, care încă se consideră principalul partid al ţării, mitocănia lui Traian Băsescu, care, invitat fiind la lansarea candidaţilor la Parlamentul European, i-a trasat sarcini, inclusiv eliminarea dumneavoastră din partid, şi i-a dat notă de corigenţă pentru reformă internă? Chiar atât de disperaţi sunt unii să prindă un loc în guvernul condus de PD?

Traian Băsescu n-a venit decât formal ca şef al statului la manifestarea organizată de PSD. El a venit în fapt ca adevăratul şef al PD, spunând clar şi public celor din PSD care sunt condiţiile lui pentru acceptarea PSD la guvernare. Şi a făcut-o în stilul care l-a consacrat. Nu-mi mai fac demult iluzii în ceea ce-l priveşte. El a adus atingere demnităţii PSD, membrilor şi simpatizanţilor lui. Aşa ceva nu poate fi trecut cu vederea! Nu poţi jigni la infinit oamenii fără ca asta să nu producă reacţii. Acolo nu era nici momentul unei riposte pe măsură, nici cazul. Ne-am fi discreditat şi noi dacă ne-am fi coborât la nivelul lui. Dar, prin aceasta, şi-a redus grav capacitatea de negociere, inclusiv pentru formarea unui viitor guvern.
Reformează votul uninominal clasa politică? Acesta-i panaceul universal?
Mi se pare o abordare cu totul superficială. Se supralicitează, în mod demagogic, o formulă simplistă: votul uninominal “va reforma” clasa politică! Clasa politică evoluează odată cu societatea şi reflectă atât procesele pozitive, cât şi cele negative din societate. Transformarea clasei politice, ca şi aceea a societăţii, este rezultatul unei multitudini de factori, care acţionează în viaţa publică, economică, socială, în climatul general din ţară. Toată lumea vorbeşte despre “reforma” clasei politice, fără a defini clar şi fără ambiguităţi ce înseamnă aceasta. Mulţi o văd doar ca pe o schimbare de generaţii, ceea ce oricum se produce în mod inevitabil. Dar cum se reflectă schimbările cerute de “reformă” în mentalităţi, în comportamente, în spirit civic, spirit responsabil şi în competenţe, în concretizarea unor noi proiecte politice care să răspundă schimbărilor din societate şi noului statut internaţional al ţării, ei bine, sunt aspecte esenţiale care rămân în afara discuţiilor. Or, tocmai acestea sunt problemele de fond care nu se rezolvă doar prin modificarea sistemului electoral. De altfel, din intervenţia domnului Traian Băsescu la postul B1TV s-a putut vedea clar viziunea simplistă, caricaturală a şefului statului despre viaţa politică, care aminteşte de modul de abordare al tuturor dictatorilor din perioada interbelică. Ca şi domnia sa, aceştia doreau să “înnoiască societatea”, să “reformeze clasa politică putredă”, să “formeze omul nou”, cu mijloace totalitare. În acest spirit îşi imaginează domnul Băsescu “misiunea sa istorică”…

Referendumul bruiază europarlamentarele

Veţi cere PSD să susţină ideea boicotului, chiar şi în condiţiile în care varianta de vot uninominal susţinută de Traian Băsescu este identică practic cu aceea susţinută de partidul dumneavoastră?
Aşa cum am mai spus, votul uninominal are laturile sale pozitive, în ceea ce priveşte consolidarea relaţiilor celor aleşi cu alegătorii, dar are şi efecte discutabile. Printre altele, elimină partidele mici, ceea ce duce la un dezechilibru în reprezentarea tuturor categoriilor de cetăţeni, una dintre condiţiile unei vieţi democratice şi ale autorităţii şi reprezentativităţii Parlamentului, ca instituţie esenţială a unui stat democratic. De aceea, în practica europeană s-au căutat formule de îmbinare a principiului votului uninominal cu reprezentarea proporţională – teme care au format obiectul şi discuţiilor dintre partidele parlamentare şi reprezentanţii societăţii civile. În fond, alegeri uninominale s-au practicat la noi, înainte de 1989, ca şi în celelalte ţări în care exista un singur partid. Ele se mai practică în SUA şi Anglia, unde există doar două partide, care se succed la putere. În orice caz, elaborarea legilor electorale este atributul Parlamentului. Un referendum nu poate da răspuns la multitudinea problemelor pe care le ridică elaborarea unui sistem electoral cât mai echilibrat, care să aducă îmbunătăţiri reale în acest sens. Mi se pare hazardată identificarea principiilor conţinute în proiectul de lege avansat de PSD cu intenţiile domnului preşedinte Traian Băsescu, care, precum se ştie, şi-a schimbat radical opiniile privind votul uninominal. În plus, suprapunerea referendumului peste alegerile euro-parlamentare, am spus-o mai înainte, riscă să bruieze aceste prime alegeri ale reprezentanţilor noştri în Parlamentul European, care consacră noul nostru statut de membru al Uniunii Europene. Atenţia tuturor ar trebui concentrată asupra acestui eveniment politic major. De aceea mi-am exprimat dezaprobarea faţă de programarea referendumului în aceste condiţii.
Românii aşteaptă beneficiile integrării

Veţi participa la campania electorală a PSD pentru alegerile europene? Ce le veţi spune oamenilor? Cum credeţi că pot fi motivaţi să vină la vot? Peste tot unde au avut loc astfel de alegeri, la ele a fost înregistrată cea mai mică participare la vot. La noi va fi la fel sau reuşeşte Traian Băsescu să aducă mai multă lume la vot, spunându-le oamenilor că au ocazia să se răzbune pe politicieni, aprobându-i proiectul de vot uninominal?

Fără îndoială, după eforturile pe care le-am depus cu toţii pentru ca România să poată deveni membră a Uniunii Europene. Nu este simplu însă să convingi electoratul să participe la aceste alegeri, să se susţină motivaţia pentru a participa la vot. Parlamentul European pare ceva îndepărtat de problemele şi preocupările oamenilor. De aceea, este rolul nu doar al candidaţilor, ci, mai ales, al partidelor să explice oportunităţile noi care ni se oferă, în condiţiile în care am devenit partea a acestei comunităţi pe care o reprezintă Uniunea Europeană. Nu Referendumul domnului Băsescu este calea determinării oamenilor să voteze pentru Parlamentul European, ci convingerea că avem nevoie să fim bine reprezentaţi, pentru că deciziile Parlamentului European ne afectează direct, legislaţia europeană devenind obligatorie şi pentru noi. În fond, ce aşteaptă românii, după ce am devenit membri ai UE? Să simtă beneficiile acestei noi realităţi în viaţa lor de zi cu zi, aici, în ţară. Asta înseamnă un stat care să-i trateze ca pe partenerii lui, nu ca pe supuşii lui, o administraţie eficientă şi mai puţin coruptă, servicii publice demne de acest nume, autostrăzi, şosele, căi ferate, un mediu natural mai curat, o viaţă mai bună.
De ce este important pentru PSD să se mobilizeze şi să trimită cât mai mulţi parlamentari la Bruxelles? Bunăstarea occidentului european are la originea sa, alături de muncă, un model social bazat pe solidaritate socială şi pe politici redistributive. Acest model social este pus acum la îndoială de ascensiunea unei drepte populiste, care în economie accentuează inechităţile şi polarizarea socială şi privilegiază capitalul în detrimentul muncii. Pentru a păstra acest model social, care aduce beneficii unei societăţi cum este cea românească, în care sărăcia este încă o dominantă, în Parlamentul European trebuie să existe un puternic grup socialist. Din motive pe care nu le discut acum, stânga cunoaşte un reflux în Europa. De aceea este important ca PSD să contribuie cu cât mai mulţi deputaţi la grupul parlamentar al Partidului Socialist European. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă alegătorii, cărora mă adresez, îndemnându-i să voteze reprezentanţii PSD în Parlamentul European. Din grupul partidelor europene de dreapta fac parte atât PD, cât şi UDMR şi PNŢCD. Dezechilibrarea scenei politice europene este la fel de periculoasă ca şi dezechilibrarea scenei politice interne. Deci, cei care votează cu PD trebuie să ştie că votează cu dreapta politică, cu PNŢCD şi cu UDMR. Referendumul convocat de preşedintele Traian Băsescu este de natură să deturneze atenţia electoratului de la momentul esenţial al alegerilor europarlamentare şi probabil că nu va avea efectul scontat, de a aduce mai multă lume la vot. Sigur că unii dintre români vor da glas frustrărilor lor şi vor dori să-i pedepsească pe politicieni, votând la Referendum. Dar nu putem transfera acest mod resentimentar de vot asupra alegerilor europene, care se referă la un demers, în primul rând constructiv.

Deci rămâneţi alături de PSD pentru alegerile europene şi cereţi reţinere la referendum?

Da! Fără ezitări, în ambele cazuri !

Publicat de I. I.