“Ion Iliescu rupe tăcerea”

Postul TV: Antena 3

• Emisiunea: Zig-zag”
• Data: 28 octombrie 2007 ora 20,08
• Realizator: Ion Cristoiu
• Invitat: Ion Iliescu
• Transcriere: Rador (28 octombrie 2007 ora 21:43)

(28 octombrie, ora 20:08)

Realizator: Ion Cristoiu – V-am promis o surpriză, domnul preşedinte Ion Iliescu nu a mai apărut de mult la televiziune, nu din cauza acelui memorandum, nu ştiu de ce şi-a impus o tăcere, de-aia am şi dat un titlu aşa, mai de OTV, “Ion Iliescu rupe tăcerea”.

Ion Iliescu: Moratoriu…

Realizator: Moratoriu, zice dânsul. Mă rog, tot acelaşi lucru. Sau moratoiu. Aşadar, vom aborda cu domnul Ion Iliescu, după o perioadă de tăcere, trei lucruri. Vă anunţ de pe acum, cu domnia sa se pot aborda foarte multe lucruri; despre prezenţa domnului preşedinte Traian Băsescu la reuniunea electorală a PSD, despre votul uninominal, să vedem care este poziţia domniei sale, şi despre europarlamentare. Să începem, domnule preşedinte… V-a surprins prezenţa preşedintelui?

Ion Iliescu: Da.

Realizator: De obicei nu răspundeţi monosilabic, m-aţi… Staţi un pic că m-aţi descumpănit. V-a surprins, da? Ştiu că sunteţi om politic şi mi-e foarte greu. Încercaţi să fiţi analist. Încercaţi să fiţi ca domnul preşedinte Traian Băsescu, să aveţi, simplu cetăţean, o opinie.

Ion Iliescu: Deşi era de aşteptat, ţinând seama de trăsăturile de caracter ale domnului Băsescu, să încerce să ofere o surpriză… Eu nu am ştiut că este invitat; am aflat din ceea ce s-a anunţat, înainte de adunare cu vreo oră, când Vanghelie, în conferinţa de presă, a anunţat acest lucru. Dar, imediat după aceea a urmat informaţia de la Cotroceni, că preşedintele nu poate veni, are alt program. Şi era de înţeles, pentru că era prea din scurt toată chestia asta, ca apoi, la începutul adunării, începuse de fapt adunarea, vorbea preşedintele Geoană, a apărut preşedintele Băsescu; deci a fost o surpriză pentru mai toţi. Dar, s-a discutat de ce a fost invitat. Şi s-au făcut tot felul de speculaţii. Că a fost un joc şi probabil o gafă sau că a fost o înţelegere subterană. Eu n-aş vrea să merg cu asemenea speculaţii, eu vreau să cred că a fost chiar o bună intenţie din partea organizatorilor acestei adunări. Era organizaţia de Bucureşti, care a organizat întâlnirea, consacrată lansării candidaţilor proprii pentru alegerile europarlamentare. Şi cred că a fost o intenţie bună să arate că…

Realizator: Era o manifestare /…/.

Ion Iliescu: … Să arate că PSD nu are resentimente faţă de preşedintele ţării…

Realizator: Era o manifestare electorală a unui partid.

Ion Iliescu: Aşa e. Aşa e.

Realizator: Preşedintele ţării nu e constituţional să participe, de acord ?

Ion Iliescu: Nu vreau să fac procese de intenţie organizatorilor…

Realizator: Corect. Colegilor dvs.

Ion Iliescu: … Că ar fi avut nişte înţelegeri subterane cu Băsescu, că a făcut-o special ca să nu ştiu ce, am văzut nişte speculaţii prin presă. Sau că a fost o naivitate, o prostie, cum spun alţii. Eu cred că a fost cu bună intenţie, ca să arate deschiderea acestui partid, că nu are resentimente faţă de preşedintele Băsescu. Însă, eu cred că nu au ţinut seamă de un fapt, de persoana Traian Băsescu, cu tarele sale de caracter binecunoscute. Or, ceea ce s-a întâmplat a fost confirmarea modului de comportament al domnului Băsescu, şi de astă dată. Şi mai ales ceea ce este… Şi cred că a produs o apreciere meritată din partea oamenilor care stau şi gândesc: Te invită cineva la el în casă şi jigneşti gazda. Cum se poate numi treaba aceasta? Deci, asta arată carenţe serioase de educaţie, de educaţie civică, de educaţie democratică şi de comportament, de relaţii cu oamenii, dar aceasta este personalitatea domnului Traian Băsescu şi trebuie luată ca atare…

Realizator: Dvs. sunteţi un om politic /…/ vă dau o veste: mulţi care vă înjurau prin anii ’90, şi erau dinspre dreapta şi care erau alături de mine în a vă ataca, acum spun: Dom’ne, ce om înţelept era domnul Ion Iliescu! A trebuit să vină domnul Traian Băsescu să ne dăm seama ce înţelept era Ion Iliescu’. Vă rog, spuneţi-mi aşa, dacă dvs eraţi în locul domnului Mircea Geoană, cu microfonul, şi domnul Traian Băsescu vorbea despre Mircea Geoană cum a vorbit despre dvs. Dvs ce făceaţi ? Aici este marea problemă a acestei reuniuni, nu ce a zis domnul Traian Băsescu.

Ion Iliescu: Reuniunea a reacţionat bine, adică oamenii care au participat, ceea ce media nu a reflectat. Adică cei care au fost la adunare au reacţionat foarte corect, a fost la început elementul de surpriză, dar după aceea, la unele accente pe care domnul Băsescu le-a exprimat în cuvântarea sa, sala a reacţionat foarte corect. Şi cu un anumit respect faţă de instituţia pe care o reprezenta la nivelul ţării…

Realizator: Dar liderii, cei care conduceau ?

Ion Iliescu: Erau într-o situaţie delicată. Era un oaspete invitat, nu puteau să-l contreze tocmai…

Realizator: Dar oaspetele putea !

Ion Iliescu: Păi tocmai. Aici este trăsătura de caracter.

Realizator: Trebuia să-i dea cuvântul ?

Ion Iliescu: Ei, nu putea să nu-i dea cuvântul.

Realizator: De ce ?

Ion Iliescu: Când inviţi pe cineva, nu poţi să nu-i dai cuvântul.

Realizator: De ce ?  Putea să stea în bancă.

Ion Iliescu: De aceea l-ai invitat, ca să-i dai cuvântul. Nu asta e problema. Dar, sigur, se putea altceva. Dom’ne, îţi permiţi să spui nişte lucruri, atunci să asculţi şi părerea noastră la ceea ce ai spus.

Realizator: A, păi şi de ce nu aţi făcut asta ? Aici trebuia gândită: da, sunt de acord să fi fost…

Ion Iliescu: Au fost luaţi prin surprindere.

Realizator: Domnule preşedinte, explicaţi-mi misterul omenesc. Prin 2005, la început, mi s-a părut că… parcă era o mai mare… parcă domnul Traian Băsescu vă respecta mai mult. Mă înşel eu ?

Ion Iliescu: Nu. El faţă de mine nu a manifestat lipsă de respect, înainte de alegerile din 2004. Dacă vă amintiţi, cândva, am şi intervenit pentru că era conflictul de la Primăria Capitalei, între primarul general şi Consiliu, unde majoritatea o avea PSD; şi primarii pe sectoare toţi erau ai PSD. Şi era anormal, nefiresc: primarul general nu conlucra cu Consiliul General, nu conlucra cu primarii pe sectoare. Şi, atunci, m-am implicat într-o acţiune pentru a armoniza părţile. L-am şi invitat la mine pe primarul general Băsescu; am avut o discuţie pe câteva probleme. Eu fusesem prin cartierul acela unde se construieşte un pod peste calea ferată. Cetăţenii erau preocupaţi şi chiar indignaţi că nu se ţinuse seama de părerea lor. I-am cerut explicaţiile cuvenite şi, după aceea, i-am propus să merg împreună cu dânsul şi să organizăm o întâlnire cu primarii de sectoare. Şi am fost la două întâlniri operative, cum firesc era să se întâmple de regulă. Deci, o dată pe săptămână, se întâlnea prefectul, cu primarul general, şi cu primarii pe sectoare, ca să convină împreună, să se informeze reciproc despre treburile urbei; ce s-a întâmplat în săptămâna trecută şi ce urmează în săptămâna următoare. Şi, pentru prima dată, au stat alături, primarul general, împreună cu cei şase primari şi cu prefectul; şi a fost o discuţie foarte civilizată. La a doua, de asemenea. M-am dus, de asemenea, la o şedinţă a Consiliului General la care, de regulă, nu prea participa primarul general, şi a fost o şedinţă în care s-a putut discuta. Deci, am încercat să fac şi pe intermediarul.

Realizator: Da, chiar eraţi acuzat atunci că este un fel de împunsătură la adresa lui Adrian Năstase. Nu, aşa a fost …, vreau să vă spun cum a fost interpretată.

Ion Iliescu: Bine, premierul nu are, din acest punct de vedere, autoritatea asupra …

Realizator: Nu, am spus cum a fost interpretat, pentru a arăta că erau altele relaţiile cu Traian Băsescu.

Ion Iliescu: Sigur, fusese o tensiune şi între Guvern şi Primăria Generală a Capitalei. Şi vreau să vă spun că a fost receptiv la această intervenţie a mea. Eu speram ca lucrurile să se aşeze într-un cadru normal. Însă, după vreo două luni de zile, din nou s-a declanşat acea stare tensionată. De asemenea, la predare-preluare a funcţiei de preşedinte al României, în decembrie 2004, a fost o întâlnire foarte civilizată cu consilierii respectivi. L-am informat în legătură cu toate problemele curente pe care le aveam – pe plan intern, pe plan internaţional şi pe fiecare din cele şase compartimente – cam care erau problemele în curs de rezolvare; inclusiv ştafeta pe care s-o predea fiecare compartiment noilor titulari. Şi a fost civilizată toată această întâlnire. Am mers, apoi, împreună la Luxembourg, unde s-a semnat Tratatul cu Uniunea Europeană.

Realizator: … Aţi mers, aproape de braţ, la monumentul Revoluţiei.

Ion Iliescu: … Exact, chiar la inaugurarea monumentului.

Realizator: Chiar multă lume începuse să spună că …

Ion Iliescu: Am fost împreună la Roma, când a decedat Papa.

Realizator: Chiar eu am presupus – uite, acum îmi dau seama că m-am înşelat – că dumneavoastră i-aţi înlesnit ascensiunea.

Ion Iliescu: Mă rog, e o falsă impresie.

Realizator: Aşa de prieteni păreaţi. Aşa de respectuos părea cu dumneavoastră.

Ion Iliescu: Într-adevăr. Era o relaţie firească, care trebuie să existe.

Realizator: Cum de a devenit nefirească?

Ion Iliescu: Eu şi cu preşedintele Constantinescu, şi în ’96 şi 2000, când am făcut predarea-preluarea, la fel, am asigurat un cadru civilizat. Şi pe parcurs, eu eram invitat la Cotroceni, când erau anumite manifestări, pe perioada preşedinţiei profesorului Constantinescu; eu îl invitam la diverse manifestări la Cotroceni pe preşedintele Constantinescu. Adică, din acest punct de vedere ne-am stabilit o relaţie de normalitate şi speram să se întâmple acelaşi lucru şi în acest mandat. Dar, dl Băsescu nu numai cu cei doi foşti preşedinţi, dar cu instituţiile, în general, nu se înţelege. Este un om conflictual. Îl deranjează parlamentul, îl deranjează partidele, îl deranjează guvernul …

Realizator: Dle preşedinte, nu v-am auzit niciodată, şi vă cunosc nu numai de 17 ani, atât de dur în legătură cu un politician, cum am spus, la un moment dat, despre Traian Băsescu. De ce sunteţi aşa de sever cu domnia sa? Ce vă nemulţumeşte atât de tare?

Ion Iliescu: Aşa cum am spus, nu am fost sever.

Realizator: Acum /…/

Ion Iliescu: Dar, această evoluţie de după alegeri, din prima jumătate a anului 2005, ieşirile domniei sale la adresa instituţiilor statului, introducerea unei stări de tensiune, stări conflictuale între instituţiile statului, aceasta a creat o preocupare generală a tuturor celor care privesc viaţa politică românească. Deci, este o degradare, din acest punct de vedere, a climatului politic din ţară. Or, am avut perioadele mult mai tensionate, din anii ’90, chiar anul ’90, care a fost şi marcat de manifestări de stradă, de violenţe, de momente dificile; şi, totuşi, asta nu ne-a împiedicat să avem dialog. Dl Coposu, care era un adversar chiar rigid, dar era un om înţelept, înţelegea că este nevoie să şi dialogăm împreună, să căutăm să găsim soluţii – nu vorbesc de dl Raţiu, dl Câmpeanu, cu care aveam asemenea dialoguri. Apoi, în acele condiţiuni, mă vedeam sistematic cu şefii de partide. Am avut momentul greu, când şi-a dat demisia Petre Roman, şi a trebuit să stabilim o nouă formulă. Am convocat, erau 17 şefi de partide, pe toţi i-am convocat şi le-am cerut părerea în legătură cu treaba aceasta. Şi s-a ajuns la formula Stolojan, pe baza propunerilor care au fost acceptate de toţi ceilalţi.

Realizator: Dle preşedinte, apropo de .., a surprins pe mulţi, poate şi pe mine, apropierea, faptul că dumneavoastră sunteţi mai apropiat de PNL, decât de PD ?

Ion Iliescu: N-aş putea spune, dar …

Realizator: … Ce vă place la PNL – hai, că e şi culmea.

Ion Iliescu: Nu, ştiţi care este deosebirea ?

Realizator: Care?

Ion Iliescu: Între PNL şi PD, PNL este adversarul nostru ideologic. Este partid liberal, care are viziuni specifice unui partid de dreapta …

Realizator: … E logic, de dreapta.

Ion Iliescu: … Care are viziunile sale asupra societăţii, asupra economiei. Formula liberală clasică: stat minimal – cât mai puţină intervenţie a statului – şi piaţa trebuie să rezolve tot. Astea sunt cele două formule. Viaţa, sigur că, a corectat, din acest punct de vedere, practica politică, chiar şi a guvernelor liberale din alte ţări; dar, asta este ceea ce caracterizează filozofia liberală. În timp ce, un partid social-democrat consideră că statul este obligat, chiar pentru funcţionarea pieţei, să aibă o prezenţă activă, şi să apere, să fie factorul de organizare a solidarităţii sociale. Trebuie să fie promotorul măsurilor sociale. Piaţa nu rezolvă totul. Piaţa are multe virtuţi; ea a stimulat, în secolul XX, dinamica aceasta fără precedent a dezvoltării economico-sociale, în condiţiile revoluţiei industriale şi tehnologice, şi încurajează spiritul de iniţiativă, lupta pentru performanţă. Dar …

Realizator: … Am înţeles, dvs ca om de stânga, recunoaşteţi …

Ion Iliescu: … Dar, tot ea a generat polarizarea socială, acumularea bogăţiei în mâinile unei minorităţi şi sărăcia pentru majoritate, ceea ce vedem şi noi, în condiţiile tranziţiei. Deci, asta ne desparte de liberali. Cum privim locul şi rolul statului în rezolvarea unor probleme …

Realizator: … Da, de acord …

Ion Iliescu: … şi relaţiile cu piaţa, cu proprietatea ş.a.m.d. În ce priveşte PD, el are o fizionomie neconturată. A fost, până ieri, la stânga, făcea parte din Partidul Socialiştilor europeni; peste noapte, prin influenţa dlui Băsescu, a trecut la dreapta. Ce mai este acest partid? Care este conturul său ideologic? Este mai greu /…/ să poţi să stabileşti raporturile …

Realizator: … Mai degrabă dialogaţi cu PNŢCD.

Ion Iliescu: Ştii cu cine ai de-a face.

Realizator: Da.

Ion Iliescu: Ştii care este platforma, ştii care este crezul lui politic, ştii ce te desparte, se poate preciza mai exact ce este compatibil şi ce este necompatibil în conlucrarea cu aceste formaţiuni. În timp ce cu PD s-au schimbat lucrurile de pe o zi pe alta.

Realizator: Am revenit cu domnul preşedinte Ion Iliescu; după o lungă perioadă de tăcere, domnia sa se pronunţă asupra unor lucruri foarte importante pentru politica de astăzi. Domnule preşedinte, să vedem, acum aveţi posibilitatea să spuneţi clar poziţia dvs. în legătură cu uninominalul, aţi fost la început împotrivă, după asta nu v-am mai auzit vocea, clar, ca o declaraţie, ştiţi cum e.

Ion Iliescu: Nu, în primul rând eu consider că toată această idee cu uninominalul şi mai ales ultima idee a preşedintelui cu referendumul privind uninominalul…

Realizator: Întâi uninominalul. De ce aţi fost dvs. împotrivă ? Mai sunteţi ?

Ion Iliescu: Pentru că eu nu cred că votul uninominal este ceea ce cred unii. Cei mai mulţi nici nu cred în ceea ce spun; dar, s-a creat o anumită stare de spirit: că votul uninominal ar da posibilitatea electoratului să cunoască mai bine pe cei pe care îi votează şi că ar fi o dependenţă mai directă între candidaţi care vor deveni parlamentari şi corpul electoratului. Ceea ce este o prezentare puţin exagerată, nu este întrutotul chiar aşa; un vot uninominal curat nu există în lume decât în două ţări: în SUA şi în Anglia, unde există sistemul bipartit. Acolo fiecare ştie că e candidatul Partidului Democrat sau Republican, candidatul Conservatorilor sau al Laburiştilor în Anglia. Deci, lucrurile sunt oricum conturate, chiar mergând pe colegii uninominale. Ei ştiu că votează cu democraţii sau cu republicanii. Am avut vot uninominal noi, în România, ca şi în toate ţările socialiste, înainte de ’89.

Realizator: Am auzit declaraţia asta. Ce explicaţie aveţi ? Era ironică ?

Ion Iliescu: Nu, nu era ironică, dar nu exista pluralism politic, nu existau mai multe partide… Ce înseamnă listă de partid? Era candidatul unic al partidului sau al FDUS-ului şi, atunci, pe o circă, care desemna un parlamentar, nu putea fi decât un candidat.

Realizator: /…/

Ion Iliescu: La un moment dat s-au pus doi-trei candidaţi să mai dea impresia de joc democratic. Dar în rest, în ţările europene, chiar dacă se folosesc elemente de vot uninominal sau de circumscripţii uninominale, acestea se îmbină cu liste de partid; deci, e o chestie combinată. În parlament s-a încercat şi la noi să se găsească o formulă similară. Eu nu am nimic împotriva încercării unor…

Realizator: Da, liste /…/

Ion Iliescu: Or, sunt ţări care au o practică îndelungată, au încercat toate formulele posibile.

Realizator: Domnule preşedinte, iertaţi…

Ion Iliescu: Eu îmi amintesc discuţia noastră la CPUN, când am elaborat prima lege electorală şi dialogul meu cu domnii Coposu şi Câmpeanu. Eu nu aveam experienţa alegerilor anterioare. Eu nu am votat în ’46, nu aveam vârsta necesară şi nu cunoşteam practica din trecut. Şi atunci a fost tot aşa, o discuţie, cum să se voteze. Noi ştiam votul de dinainte de ’89 şi ne gândeam cum o se practice în noua lege electorală. Dânşii au venit cu această idee: liste de candidaţi ale partidelor, cum se practica înainte de război. Dânşii spuneau că a introduce vot uninominal atunci însemna să împiedicăm structurarea de partide. Or, democraţia parlamentară se bazează pe pluralism politic, pe existenţa de partide. Partidele şi pluralismul politic constituie temelia democraţiei parlamentare. Votul uninominal subminează partidele, înlătură partidele mici şi duce spre simplificare, spre un partid unic sau sistem bipartizan. Deci, asta e toată discuţia de fond asupra locului şi rolului votului uninominal.

Realizator: Haideţi, domnule preşedinte, daţi-mi o mână de ajutor, să ne spuneţi într-un minut cum e practic colegiul uninominal. Haideţi să luăm un judeţ. Luaţi judeţul meu, Vrancea. La ora actuală, cum e ?  E o circumscripţie.

Ion Iliescu: Vrancea va avea probabil 6 deputaţi.

Realizator: Deci se împarte în funcţie de numărul…

Ion Iliescu: Plus 3 senatori.

Realizator: Judeţul se împarte în mai multe.

Ion Iliescu: Deci judeţul se împarte în 6 colegii.

Realizator: Nu mai e la nivelul întregului judeţ ?

Ion Iliescu: Nu. Deci, până acum, care era practica ?

Realizator: Tot judeţul era o …

Ion Iliescu: La nivelul judeţului fiecare partid îşi prezenta o listă…

Realizator: Da.

Ion Iliescu: …de 6 candidaţi pentru Cameră şi 3 candidaţi pentru Senat.

Realizator: Două buletine.

Ion Iliescu: Un buletin pentru Senat şi unul pentru Cameră.

Realizator: Primul pe listă de regulă era o vedetă.

Ion Iliescu: Deci, fiecare alegător primea un buletin cu propuneri de câte 6 candidaţi, din partea fiecărui partid, pentru Cameră şi cu câte 3 candidaţi pentru Senat.

Realizator: Da.

Ion Iliescu: Deci, într-un buletin, într-un caieţel, se includeau 10 liste, 15 liste, în funcţie de numărul de partide care îşi prezintă candidaţii. Alegătorul avea posibilitatea să vadă, la nivelul judeţului, cu ce fel de echipă vine fiecare partid.

Realizator: Deci el vota pe toată lista pentru tot judeţul.

Ion Iliescu: Pentru tot judeţul.

Realizator: Cam câţi erau la un nivel, putea să fie câţi ? La PSD să zicem 20, 10, nu mai ţin minte.

Ion Iliescu: În cazul dat, PSD ar avea 6 candidaţi…

Realizator: Nu, acolo, pe vremuri, la votul pe listă ?

Ion Iliescu: Tot 6. Rămânem la aceeaşi listă.

Realizator: Acum, împarte Vrancea în 6…

Ion Iliescu: În fiecare colegiu, în cele 6, pentru fiecare partid se prezintă…

Realizator: Se împarte în 6, Panciu, Odobeşti…, cine le împarte ?

Ion Iliescu: Guvernul.

Realizator: Am înţeles că partidul de la putere poate să le împartă după interesul său.

Ion Iliescu: Asta e una din discuţii, că ar trebui colegiile să fie definite prin lege. Acum, prin lege se dă guvernului misiunea ca să împartă în colegii, astfel încât cifra medie pe ţară care ar însemna cam 170 de mii de voturi pentru un senator şi vreo 70-80 de mii pentru un deputat, deci un asemenea colegiu să cam însumeze atâţia alegători, bineînţeles, cu unele oscilaţii în jurul acestor cifre medii.

Realizator: Am înţeles, am împărţit aici în 6, să spunem colegiul uninominal Panciu, are Panciu şi mai multe localităţi, după numărul lor. Aici se prezintă nu o listă, ce se prezintă ?

Ion Iliescu: Câte un nume de candidat.

Realizator: Din fiecare partid.

Ion Iliescu: Unul pentru Cameră, altul pentru Senat.

Realizator: Ion Popescu, PSD…

Ion Iliescu: Câte partide, atâţi candidaţi. Unul pentru PSD, unul pentru PNL, unul pentru…

Realizator: Pentru toate partidele, da.

Ion Iliescu: Şi omul votează un nume, deci un deputat, respectiv un senator.

Realizator: Da, în cazul celor două tururi votează… da, am înţeles, un nume.

Ion Iliescu: Da, şi pe urmă din aceste voturi, dacă unul din cei 10 sau 15 candidaţi, fiecare reprezentând alte partide sau câţiva pot să fie independenţi, cel care întruneşte 50% plus unu este declarat ales în colegiul Panciu, cum ai dat exemplul, din primul tur.

Realizator: Da.

Ion Iliescu: Dacă nici unul nu întruneşte 50% plus unu, se face turul 2 în care intră numai primii 2 din care se alege cel care va fi ales, cu o menţiune: la aceasta se adaugă ceea ce prezintă legea electorală astăzi, bariera de 5% pentru un partid. Deci se poate întâmpla ca la Panciu să iasă pe primul loc un candidat care reprezintă un partid care pe ţară nu întruneşte 5%, atunci el nu capătă mandatul.

Realizator: Se face la nivel de ţară procentajul, nu la nivel de oameni ?

Ion Iliescu: Exact. Şi, deci, în turul 2 intră cel de pe locul 2 cu cel de pe locul 3.

Realizator: Da, am înţeles, înseamnă că va fi votat la Panciu cel mai cunoscut din zonă. Păi şi dacă el e un om de afaceri ?

Ion Iliescu: Indiferent cine e. Poate să fie cel mai popular fotbalist, poate să fie cel mai popular instrumentist.

Realizator: Poate să vină de la Bucureşti să candideze la Panciu ?

Ion Iliescu: Poate. Este dreptul partidului.

Realizator: Ăla de la colegiu de la Panciu votează doi inşi şi atâta ştie, că pe ei, şi ăştia se duc în parlament, da? Şi cum îl controlează electoratul din Panciu pe ăla pe care l-a votat el ?

Ion Iliescu: Ca şi acum, numai că în condiţiile astea, viitorul senator şi deputat va fi mai frecvent la Panciu, nu se va mai interesa şi de alte probleme la nivelul judeţului, decât în măsura în care partidul respectiv…

Realizator: El îşi poate face campanie singur? Acum, spuneţi-ne obiecţiile dvs. la acest…, de ce e mai rău, de ce e mai bun votul pe liste ? Domnul Traian Băsescu spune…

Ion Iliescu: Un avantaj al sistemului uninominal este că, într-adevăr, alegătorii dintr-un colegiu au posibilitatea să-i cunoască maibine pe candidaţi, iar partidele vor căuta să pună oamenii care să fie mai apropiaţi, mai cunoscuţi.

Realizator: Alegătorii ăia pot să şi greşească votând un manelist.

Ion Iliescu: Pot să greşească şi într-un caz şi într-altul.

Realizator: Am înţeles.

Ion Iliescu: Este un anumit avantaj că dă acest sentiment alegătorului că îi cunoaşte mai bine pe cei pe care îi trimite în parlament şi partidele nu îşi mai pot permite la o listă la nivel de judeţ să ignore nişte lucruri.
Ţine mai mult seama de notorietatea şi de popularitatea pe care un candidat /…/ o are acolo, în colegiul dat. Acesta este un avantaj. Altminteri nu dispare această chestiune care se exprimă critic la adresa sistemului pe liste de partid, că partidele totuşi sunt cele care desemnează inclusiv aceşti candidaţi…

Realizator: Şi ele finanţează şi campania. Şi de la ei pot să pună fiecare bani ?

Ion Iliescu: Pot, asta o fac şi acum.

Realizator: A, când e listă, este mai greu, dar acum dacă el va fi la Panciu va avea interes să…

Ion Iliescu: Este mai mult interesat ca să-şi susţină campania.

Realizator: O campanie proprie din punctul ăsta de vedere. Un tânăr poate să susţină o campanie tot acolo ? Păi dacă el nu e cunoscut la…

Ion Iliescu: Un tânăr în general nu prea are mijloace financiare. El merge de regulă ca om de echipă.

Realizator: Explicaţi-mi şi mie un mister, vă pricepeţi la psihologie. Dl Traian Băsescu declara la 1 septembrie 2006, la Şcoala de Vară a PD, că votul uninominal este o prostie. Ce l-a făcut să se schimbe în ianuarie 2007 ?

Ion Iliescu: Este percepţia pe care a avut-o ulterior când a văzut că există o anumită popularitate a ideii, adică s-a bătut monedă pe această temă că votul pe liste nu dă suficientă satisfacţie electoratului şi nu ar răspunde suficient de bine legăturii parlamentarilor cu cei care l-au ales şi atunci a simţit că ăsta este un element de popularitate pentru relaţiile sale cu /…/

Realizator: Da, este bună ideea asta, a prins imediat, da… mai ales că era susţinută şi de Pro Democraţia.

Ion Iliescu: Numai că ceea ce spune domnia sa şi ceea ce spun şi alţii, că asta ar fi calea reformării clasei politice, înnoirii societăţii, asta deja este o naivitate şi este o simplificare a lucrurilor, adică reformarea clasei politice, reformarea climatului politic democratic este un proces mult mai complex care ţine de toată evoluţia societăţii româneşti şi de evoluţia economică, de evoluţia socială, modul de viaţă al oamenilor şi politicienii devin mai responsabili când există un cadru /…/

Realizator: De ce se spune că favorizează partidele mari acest vot în două tururi ?

Ion Iliescu: Asta poate să ducă chiar într-adevăr la simplificarea vieţii politice …

Realizator: În ce sens ?

Ion Iliescu: …pentru că totdeauna, în primul rând, partidele mai mari care au şi din sondaje de opinie o poziţie mai bună în teritoriu, au o structură organizatorică mai bună, oameni mai mulţi în teritoriu şi mai multe mijloace, au cele mai multe şanse ca din primul tur să aibă cât mai mulţi primi aleşi şi apoi la al doilea tur tot partidele mari ocupă primele două locuri şi intră între cei care ocupă locurile neocupate.

Realizator: Ar fi posibilă o viziune…

Ion Iliescu: Deci,dacă în primul tur intră cei care au luat 50% plus 1, să zicem avem de ales 270 de deputaţi şi 130 de senatori, pot să iasă din primul tur, să zicem, 50 până la 100 de deputaţi, 30 până la 50 de senatori, restul se redistribuie la turul II. Deci, printre primele poziţii au mai multe şanse cei care au poziţii puternice în teritoriu.

Realizator: A, oamenii în teritoriu /…/

Ion Iliescu: Şi, pe de altă parte, cei care intră în al doilea tur sunt numai primii 2 clasaţi. De asemenea, tot partidele cu o poziţie mai mare intră în competiţia a doua; în competiţia a doua sunt eliminate partidele care nu întrunesc; şi al treilea, cei care nu întrunesc la nivel de ţară 5%, nu depăşesc bariera, sunt total eliminaţi /…/

Realizator: Chiar dacă în anumite colegii au câştigat.

Ion Iliescu: Exact. Se poate întâmpla să iasă un om de la un partid care chiar să câştige din primul tur, dar dacă partidul lui pe ţară nu a întrunit 5% este iar o chestiune în discuţie acum la proiectul de lege.

Realizator: Păi, nu-i corect! Este interesantă ideea că era o chestiune populară, dar, înainte de asta, spuneţi-mi: există posibilitatea ca dl Traian Băsescu să viseze două partide în România ?

Ion Iliescu: Da. Cred că spre aşa ceva merge chiar, adică are impresia…

Realizator: Şi care să fie alea două ?

Ion Iliescu: Păi vă şi spun care. Are impresia că PD-ul, care, după toate sondajele de opinie, are o poziţie câştigată în opinia publică, el crede, deci, că, în urma acestor alegeri, PD-ul va avea dacă nu 50%, în orice caz cam cum a avut PSD-ul după 2001, şi PNL-ul să fie slăbit substanţial, PNŢCD-ul s-ar putea să nu depăşească pragul, alţii, de asemenea, vine PSD-ul oricum cu ceva …

Realizator: … pe stânga.

Ion Iliescu: … poate şi PSD-ul să devină un fel de fie opozant clasic, fie partenerul minor al PD.

Realizator: A, deci acolo este o scenă politică în care PD-ul este un fel de partid comunist în cadrul PDUS-ului, cum era ?

Ion Iliescu: FDUS.

Realizator: Păi, aşa era şi în Polonia, nu la noi, prin Polonia era, în care el era partidul şi mai erau nişte partide mai mici.

Ion Iliescu: Eu cred că ăsta este …

Realizator: Dar dacă învinge PSD-ul? Dacă devine PSD-ul /…/?

Ion Iliescu: Atunci este mai complicat.

Realizator: Dânsul a luat în calcul asta ?

Ion Iliescu: Probabil contează pe faptul că PSD-ul deocamdată are în sondaje o poziţie mai slabă.

Realizator: Am înţeles cu votul uninominal, deci dvs, încă o dată, poziţia clară, că ne-aţi explicat /…/

Ion Iliescu: Eu nu sunt ostil unor modificări şi introducerii unor elemente de vot uninominal. Eu am aprobat propunerea pe care a făcut-o PSD-ul ca să încercăm întâi cu o Cameră, la Senat, să mergem cu votul uninominal pur, în două tururi, iar la Camera Deputaţilor, un sistem combinat.

Realizator: A, trebuie măcar un experiment că nu ştim ce iese… am înţeles.

Ion Iliescu: La Senat, 100% să meargă pe sistemul uninominal; este şi o încercare, să vedem cum merge această chestiune, şi aceasta ar fi delimitat puţin funcţia senatorului şi a Senatului faţă de Camera Deputaţilor.

Realizator: Deci, ar fi numai la Senat.

Ion Iliescu: Deci, la Senat, 100% să se aleagă prin vot uninominal, iar la Camera Deputaţilor 50% prin vot uninominal şi 50% deci din cei 270, cam jumătate să se aleagă tot prin sistem uninominal, iar, la turul al doilea, ceilalţi se redistribuie de pe lista de partid.

Realizator: Da, am înţeles, interesantă ideea dvs, cred că o împărtăşesc şi eu, este că hai măcar să facem să nu sărim aşa repede, să nu facem o revoluţie din asta…

Ion Iliescu: …De fapt, au fost trei propuneri de legi, fiecare cu poziţia sa, PSD-ul a avut o propunere, PC a avut altă propunere, PNL-ul a preluat propunerea Pro Democraţiei şi până la urmă s-a convenit ca să se încerce o armonizare şi s-a ajuns la o formulă combinată din propunerile Pro Democraţia la care s-au mai făcut unele amendamente.

Realizator: Deci, dl Traian Băsescu ce vrea? Aşa, o revoluţie absolută !

Ion Iliescu: Dânsul vrea 100% vot uninominal.

Realizator: Dar de ce brusc? Măcar să ne lase /…/

Ion Iliescu: Adică, s-a radicalizat.

Realizator: Ar fi aşa o nenorocire dacă la un singur scrutin am face un experiment ?

Ion Iliescu: Nu numai că nu ar fi o nenorocire, dar eu cred că poziţia constituţională a preşedintelui ar trebui să fie mai reţinută, ştiu, şi-a dat cu părerea, a exprimat nişte puncte de vedere, dar legiuitorul într-o ţară este parlamentul şi în democraţia parlamentară parlamentul este cel care elaborează legile, iar tu ca preşedinte lasă parlamentul; ţi-ai spus părerea, eventual, în legătură cu treaba aceasta, dar parlamentul să elaboreze acel proiect de lege care să fie convenabil /…/

Realizator: Şi care exprimă într-un fel un punct de vedere.

Ion Iliescu: Or, ideea cu referendumul apare ca o chestie arbitrară, o intervenţie din nou brutală a preşedintelui în procesul de funcţionare a instituţiilor statului, pe de o parte; pe de altă parte, referendumul vine să bruieze momentul cel mai important pentru noi, alegerile pentru PE. Sunt primele alegeri în România pentru Parlamentul European care consacră poziţia noastră nouă de ţară membră a UE. A introduce acest referendum bruiază desfăşurarea şi a campaniei şi chiar a alegerilor pentru PE.

Realizator: Facem o pauză de publicitate.

Realizator: Da, ultimele trei minute. Domnule preşedinte, scurt, spuneţi-mi independenţii pot candida ?

Ion Iliescu: Da.

Realizator: În nume propriu. Şi cine le finanţează campania ?

Ion Iliescu: Treaba lui. Îşi finanţează singur sau are finanţator.

Realizator: Aoleu ! Păi, trebuia să avem o ţară de independenţi.

Ion Iliescu: E posibil.

Realizator: Te poate finanţa un om politic din spate, un om de afaceri ?

Ion Iliescu: Sigur că da.

Realizator: Am înţeles…

Ion Iliescu: Trei cuvinte vă mai rog… Pentru că ne-am întins cu acest referendum…

Realizator: Păi, dar nu, lăsaţi că trebuia /…/. În sfârşit, am explicat şi noi…

Ion Iliescu: Eu cred că momentul politic esenţial acum sunt alegerile pentru Parlamentul European. E pentru prima oară când ne alegem oameni în acest parlament şi sunt câteva chestiuni, pe care eu vreau să le subliniez. În primul rând, că ar trebui să nu bruiem aceste alegeri cu referendumul. Eu aş recomanda să nu se facă referendum împreună cu alegerile şi chiar aş recomanda boicotarea referendumului, dacă domnul Băsescu ţine cu tot dinadinsul. Eu personal nu voi vota la referendum. Asta o declar de acum.

Realizator: Declaraţie ştire.

Ion Iliescu: Da.

Realizator: Îndemnaţi la boicotare. Cereţi.

Ion Iliescu: Mă rog! Să nu apară că lansez o chemare pentru boicot.

Realizator: Am înţeles, nu. Dumneavoastră boicotaţi.

Ion Iliescu: … că incit la boicotare, dar eu personal nu voi vota, pentru că vreau ca să ne concentrăm atenţia pe aceste alegeri care sunt foarte importante pentru noi. Consacrăm acum statutul de ţară membră a Uniunii Europene cu drepturi depline şi nu este indiferent cum anume ne alegem reprezentanţii în Parlamentul European; iar când vorbim de Parlamentul European, vorbim de principalele grupuri politice ale Parlamentului European. Grupul cel mai mare la ora actuală este grupul partidelor populare, conservatoare, creştin-democrate: conservatorii britanici, creştin-democraţii nemţi, popularii italieni, Berlusconi în Italia ş.a.m.d. Ăsta e un grup. El este cel mai numeros la ora actuală. Al doilea ca importanţă, nu departe de primul, partidele socialiste şi social-democrate şi al treilea Partidul Liberal. Mai sunt două grupuri mici… la Verzi n-avem pe nimeni reprezentant şi un grup al partidelor naţionale, naţionaliste, cum este şi PRM-ul. Dacă PRM-ul, spre exemplu, va avea un număr mai mic, s-ar putea ca grupul să nici nu se mai poată constitui. Deci,primele trei grupuri sunt foarte importante. Important e să avem oameni în toate grupurile acestea de partide, dar vreau să atrag atenţia asupra unui aspect. În grupul partidelor populare, conservatoare, intră de la noi PNŢCD, UDMR şi PD. Deci, cine votează cu PD este ca şi cum ar vota cu PNŢCD sau UDMR, pentru că aceasta este structura acestui grup politic. A fost grupul care ne-a creat cele mai mari dificultăţi, de-a lungul vremii, care s-a opus extinderii Uniunii Europene cu România şi Bulgaria şi cu care am avut cele mai mari dificultăţi. Grupul care ne-a susţinut cel mai consecvent de-a lungul vremii a fost grupul socialist, în care este reprezentat PSD-ul, şi grupul liberal care a avut o poziţie, de asemenea, îngăduitoare faţă de noi, ceva mai mic decât ceilalţi, unde este PNL-ul. Deci, cine votează pentru PD este ca şi cum ar vota pentru PNŢCD din punct de vedere politic, pentru că trimite în gruparea cea mai de dreapta din Parlamentul European. Această grupare de dreapta are poziţia ei, filozofia ei. Or, care sunt problemele-cheie ale României, acum când intrăm în Uniunea Europeană? În primul rând, marile decalaje istorice cu care am intrat în această comunitate europeană.

Realizator: Da, am înţeles. Pledaţi pentru grupul socialiştilor.

Ion Iliescu: Socialiştii sunt singurii care înţeleg aceste probleme…

Realizator: /…/

Ion Iliescu: …ale reducerilor decalajelor economice şi sociale pe continent şi a politicilor sociale pentru ţări sărace, cum este România.

Realizator: Domnule preşedinte, am înţeles pledoaria. Mai avem puţin. Scurt, ce părere aveţi, pe scurt, despre asumarea răspunderii guvernului pentru proiectul de lege ?

Ion Iliescu: Şi asta nu era necesară. A fost un fel de replică a guvernului la iniţiativa domnului preşedinte cu referendumul şi pentru a stopa referendumul. Eu cred că şi unii şi alţii ar trebui realist să-şi retragă aceste propuneri, să lase parlamentul să finalizeze legea.

Realizator: Da. Mulţumesc. A fost, ca de obicei, extraordinar, domnul Ion Iliescu. Vom mai discuta. Şi eu sunt împotriva votului uninominal, adică eu sunt mai mult decât domnul Ion Iliescu. Voi o să vedeţi. Ne revedem săptămâna viitoare la aceeaşi oră.

Advertisement