„ŞTIREA ZILEI” – Transcript emisiune din 27 octombrie – a.c.

TRANSCRIEREA EMISIUNII „ŞTIREA ZILEI” – INVITAŢI ION ILIESCU, PREŞEDINTELE DE ONOARE AL PSD, ŞI ADRIAN NĂSTASE, PREŞEDINTELE CONSILIULUI NAŢIONAL AL PSD

Ion Iliescu, Preşedintele de Onoare al PSD, împreună cu Adrian Năstase, preşedintele CN al PSD, au fost joi, 27 octombrie 2011, de la ora 20.10, invitaţii Gabrielei Vrânceanu Firea, în cadrul emisiunii „Ştirea zilei”, dela Antena 3. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.

Gabriela Vrânceanu Firea: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la “Ştirea zilei”. Guvernul actual nu va reveni la nici un salariu, nu va mări pensiile, va continua îndatorarea României mult mai grav decât Ceauşescu, afirmă preşedintele PSD, Victor Ponta. După ce bugetarii şi pensionarii au aflat că veniturile lor vor fi îngheţate la anul, de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu ne-a anunţat însă că i-a dispărut îngrijorarea faţă de situaţia în care se zbate ţara. Vă invit la o seară de dezvăluiri politice incendiare, soluţii pentru români, dar şi comentarii despre atitudinea preşedintelui Traian Băsescu faţă de Regele Mihai. Invitaţii mei speciali sunt doi titani ai politicii româneşti aflaţi umăr la umăr în guvernarea 2000-2004, dar şi acum în studioul „Ştirea zilei”. Fostul preşedinte al României, domnul Ion Iliescu, şi fostul prim-ministru Adrian Năstase. Bună seara, domnilor.Şi vă mulţumesc că aţi acceptat să veniţi la această ediţie specială a emisiunii „Ştirea zilei”, din mai multe puncte de vedere, pe care nu le dezvăluim deocamdată. Domnule Ion Iliescu, v-am văzut alături de Regele Mihai şi am fost extrem de încântată să văd acele imagini. O ţară întreagă a urmărit. Nu vreau să ratez ocazia de a vă solicita şi dumneavoastră opinia în legătură cu acest eveniment major la care am fost cu toţii martori, l-am trăit, l-am simţit şi trebuie să-l lăsăm moştenire, aşa cum se cuvine, generaţiei următoare. Spuneaţi, domnule Ion Iliescu, discursul Regelui a fost unul constructiv şi unul util, şi aţi accentuat faptul că nu aţi fost un duşman politic al Regelui Mihai. Vă rog să detaliaţi.

 Ion Iliescu: În primul rând, a fost un act de normalitate. Noi am avut, sigur, perioade diferite după 1989 şi am spus, chiar noi am comis multe stângăcii. De ambele părţi. Însă am făcut eforturi ca să normalizăm relaţiile cu fostul suveran şi să creăm o relaţie de normalitate din acest punct de vedere. Şi cred că a fost un lucru bun care s-a întâmplat acum peste 10 ani. Iar această aniversare a unei vârste venerabile de 90 de ani la adresa unui om care a jucat un rol în momente importante pentru istoria ţării, şi eu am subliniat mai ales rolul său de la 23 august… pentru că am văzut că se tratează şi această chestiune în moduri diferite. Dacă nu era actul de la 23 august, închipuiţi-vă cum se desfăşura intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României! Era intrarea pentru prima dată pe un teritoriu ostil. A unei ţări care cotropise. Toţi cei care veneau treceau prin toată Ucraina, de la Stalingrad. Veneau cu o ură de înţeles şi ar fi fost… şi-aşa au fost multe evenimente legate de orice armată care pătrunde pe teritoriul unor state. Dar actul de la 23 august a atenuat mult felul în care s-a desfăşurat această trecere. În al doilea rând, statutul internaţional al României, cu totul altul ar fi fost, inclusiv soarta Ardealului, dacă nu exista actul de la 23 august. Şi Regele a avut rolul său important şi decisiv în acel moment. Şi el trebuie cinstit ca atare. A fost o situaţie de anormalitate tot ce s-a petrecut. Faptul că am reuşit să normalizăm relaţia cu fostul suveran a fost un lucru bun. Şi marcarea unei vârste venerabile era un lucru firesc. A fost nefiresc modul în care s-au comportat cei de la putere. Au făcut o notă discordantă, cu totul nefavorabilă lor, şi într-un context de normalitate generală ei au făcut notă discordantă. Nu a slujit nimănui aşa ceva. Dar legat de asta… domnul Turcescu parcă spunea că Regele ar fi ezitat să dea mâna cu mine. Noi stătusem cu Regele împreună la o reuniune înainte de prezenţa în plenul Parlamentului. Au fost vreo 10 persoane. Mircea Geoană cu Zgonea, Tăriceanu şi Crin Antonescu, eu şi Adrian Năstase, domnul Voiculescu… deci ne-am întreţinut circa o oră .

 Ion Iliescu: Deci ne-am întreţinut, am dat mâna.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Aceste mici răutăţi nici nu trebuie luate în seamă în astfel de momente solemne şi atât de importante, istorice. Şi stăm pe margine precum chibiţii şi comentăm că a dat cineva mâna cu altcineva sau n-a dat, în condiţiile în care dacă faci o astfel de afirmaţie înseamnă că nu-l cunoşti suficient de bine pe Maiestatea Sa Regele, care niciodată n-ar face aşa ceva şi nici pe dumneavoastră nu vă cunoaşte, că nu v-aţi fi pus într-o situaţie jenantă. Domnule Adrian Năstase, spunea ieri aici Crin Antonescu – şi nu o făcea pe o tonalitate care să pună într-o situaţie dificilă PSD, ci chiar era o bucurie că e aliat politic cu dumneavoastră – şi anume faptul că odată cu momentul în care Maiestatea Sa a fost în Parlament şi a ţinut acel discurs istoric, eveniment care a fost posibil şi datorită PSD în cea mai mare măsură, chiar dacă PNL a propus, PSD a spus adio FSN, PSD a şters cu buretele greşelile sau lucrurile mai puţin corecte din trecut, PSD porneşte pe un drum cu mai multă credibilitate şi că într-un fel a punctat PSD enorm, dar de această dată pe baze sincere, pentru că tot ceea ce-a făcut PSD în aceste zile pentru Maiestatea Sa s-a observat, s-a văzut cu ochiul liber, că n-a fost nimic forţat, nimic regizat. Nu a fost o scenografie politică doar pentru a vă vinde mai bine într-un context în care, iată, poporul, s-a văzut prin interesul faţă de aceste ştiri, este alături de valorile pe care le reprezintă Casa Regală. Nu spun de monarhie, pentru că unii sunt monarhişti, alţii nu, dar respectul pentru tradiţia Casei Regale şi pentru ceea ce reprezintă din punct de vedere istoric, există pentru majoritatea românilor.

 Adrian Năstase: Eu apreciez ce a spus domnul Crin Antonescu. Sunt de acord sub un anumit aspect. Dar aş adăuga că aceste zile şi aceste momente au reprezentat totuşi o etapă suplimentară, un moment suplimentar care a confirmat de fapt atitudinea noastră faţă de Casa Regală şi mă gândesc la perioada 2001-2004, în care relaţia de… o relaţie foarte strânsă, o relaţie în interesul ţării, a făcut ca Regele să accepte să fie emisar al intereselor comune, nu spun a guvernului, dar am lucrat împreună şi pentru integrarea ţării în NATO şi pentru o relaţie, finalizată din punctul de vedere al negocierilor, cu UE. Aşa cum, spre exemplu, Principele Radu a acceptat şi am lucrat împreună, el a fost reprezentant special al guvernului pentru cooperarea cu ţările în care există monarhii constituţionale. Din acest punct de vedere, cei patru ani de guvernare au însemnat, din punctul meu de vedere şi cred că şi din punctul de vedere al Casei Regale, un angajament foarte clar de a respecta trecutul şi în acelaşi timp de a lucra împreună pentru viitor. Daţi-mi voie să citesc două paragrafe din discursul Regelui Mihai, pentru că eu am impresia că, fiind mai atenţi poate la anumite chestiuni de mondenitate, nu ne-am uitat cu mare atenţie la acest discurs de două pagini care, după părerea mea, este unul din cele mai interesante discursuri rostite în Parlament. Iată două fraze: „Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii, şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi”. Fiecare cuvânt are o semnificaţie şi putem să decodificăm acest text. Iată o altă frază: „Cele mai importante lucruri de dobândit după libertate şi democraţie…” – nu cred că a urmărit dezbaterile dela Consiliul Naţional, unde una dintre teme era chiar democraţie şi libertate… – „…sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”. Fiecare dintre frazele discursului ar merita o dezbatere. Mi se pare un mesaj politic, este legat, este un mod de a lăsa pentru Parlament, pentru poporul român esenţa unei experienţe de viaţă. Şi fiecare cuvânt are un sens. Iată când spune la un moment dat, sper să găsesc în text… spunea că a trecut în viaţă, a avut unele evenimente fericite şi multe nefericite. Fiecare cuvânt are o semnificaţie şi ne dăm seama că viaţa Regelui a însemnat în primul rând o suită de neîmpliniri, de aşteptări şi de aceea am urmărit şi am recitit în câteva rânduri acest text care mie mi se pare exemplar. Iar atmosfera din Parlament a fost impresionantă. Micile răutăţi trebuie lăsate deoparte. A fost un moment remarcabil şi trebuie să-l marcăm ca unul dintre cele frumoase, pozitive, interesante.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Şi de mândrie de a fi trăit cu toţii acest moment.

 Adrian Năstase: Am fost la spectacolul dela Operă, am văzut de fapt oameni pe care i-am întâlnit, mari personalităţi care au venit, inclusiv familii regale,Regina Spaniei…

 Gabriela Vrânceanu Firea: Care se întreţinea cu domnul Ion Iliescu.

Ion Iliescu: Ducele de Luxemburg…

Gabriela Vrânceanu Firea: Exact. Foarte cordiali.

Adrian Năstase: Oameni pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor. Fostul premier al Bulgariei, Simeon… un foarte bun prieten. Discutăm să facem o carte împreună şi să arătăm istoria unui tandem care a însemnat pentru România şiBulgaria un câştig al colaborării pentru proiecte politice. Toate aceste ocazii, până la urmă pierdute de cei care ar fi trebuit să capitalizeze, vorbim de capitalizarea băncilor… dar capitalizarea la nivel de oameni politici în România… Oamenii, din păcate, Traian Băsescu, premierul, ministrul Baconschi, n-au înţeles semnificaţia acestui moment şi faptul că dincolo de simpatii şi antipatii este vorba de instituţii ale statului, de raporturi în care trebuie respectate interesele ţării şi promovate, indiferent de eventuale antipatii.

 Ion Iliescu: Momentul în sine a fost plin de semnificaţii. Iar mesajul Regelui în Parlament a avut o substanţă serioasă şi mai ales a remarcat ceea ce mulţi politicieni de-ai noştri trec cu multă uşurinţă. El a evidenţiat modificarea de substanţă pe care a reprezentat-o revoluţia României. Care a schimbat cursul istoriei României, care ne-a readus în condiţii de democraţie, de stat de drept, a însemnat o cotitură radicală în tot mersul istoriei contemporane. Este un document dens şi sintetic.

 Adrian Năstase: Îmi daţi voie să dau citatul? Pentru a vedea cât de extraordinare sunt exprimările. „Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţă şi libertăţile noastre în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor, fără a respecta trecutul nostru”. E o formulă largă, care îmbrăţişează de fapt şi eroii din războaiele din trecut, dar şi evenimentele din 1989.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Şi astăzi au avut loc evenimente înscrise în anul Regelui Mihai I.

 Ion Iliescu: Noi am mai organizat o aniversare a Regelui Mihai în 2001, la 80 de ani. Atunci am consacrat o acţiune specială, cu o manifestarela Palatul Cotroceni. Era revenirea domniei sale înţară, în condiţii noi, instalarea în Palatul Elisabeta şi au fost două manifestări importante. Am mai avut o manifestare împreună a zilei de 23 august. Şi apoi un concertla Ateneu, organizat de Casa Regală. Deci 80 de ani a fost marcat în mod corespunzător. Acum e păcat că de astă dată cei de la putere n-au acordat atenţia şi decenţa necesară unui asemenea moment.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Îl voi ruga pe domnul Adrian Năstase să ne spună ce crede domnia sa în legătură cu absenţele notabile şi de ce crede că s-a ales această variantă de reprezentare, dar după ce vă voi ruga să analizaţi fraza din discursul Maiestăţii Sale care, deşi se afla la un moment aniversar în care putea să rostească cuvinte doar care să-l pună pe Excelenţa Sa într-o lumină favorabilă faţă de români, în care ca orice persoană la aniversare putea să dea citate din presa internaţională care-i elogiază activitatea şi personalitatea, putea să omită faptul că suntem într-un moment greu economic, tocmai pentru a nu-i stânjeni pe cei de la putere, care mai aveau vreme să-i spună până la 12 noaptea „La mulţi ani!” şi să trimită o felicitare simplă. Spunea, aşadar, Regele Mihai că e mâhnit de faptul că bătrânii şi bolnavii din România sunt umiliţi, punând astfel, aşa cum au apreciat toţi comentatorii politici, degetul pe rănile şi vulnerabilităţile românilor din acest moment.

 Ion Iliescu: Asta este expresia unei anumite sensibilităţi fireşti. Adică adresându-se cetăţenilor prin intermediul Parlamentului, deşi a căutat să fie destul de echilibrat şi echidistant, fără să provoace alte lucruri…, dar nu putea să nu puncteze situaţia dificilă prin care treceţara, prin care trec oamenii şi mai ales cei mai vulnerabili. Aşa că exprimă cred această sensibilitate un om care exprima ceva. Şi se adresa cetăţenilor ţării. Credeam că o să menţionaţi faptul, că am auzit asemenea păreri, dacă erau potrivite unele remarci critice în legătură cu comportamentul unor oameni responsabili, politicieni etc. Au fost făcute cu destulă atenţie şi discreţie. Dar n-au lipsit. Şi asta este de înţeles. Pentru că a fi lipsit aşa ceva, lumea îşi punea întrebarea că trece cu prea mare uşurinţă peste dificultăţile cu care se confruntăţara şi care sunt provocate de cei care sunt responsabili să le rezolve. Dar a făcut-o cu delicateţe şi cu atenţie.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Adrian Năstase, cei care au lipsit, nemotivat spunem noi, motivat spun ei, nu au vrut să se asocieze cu termeni şi concepte gen demnitate, onoare, modestie, bun-simţ, tradiţie?

Adrian Năstase: Citesc din nou din… Biblie. „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”. Aici cred că este de fapt o altă expresie a mâhnirii. Nu e spus direct. În pasajul anterior era vorba nu de o critică, ci de o mâhnire. E o critică implicită fără îndoială şi este un sentiment probabil pe care îl încearcă nu doar Regele Mihai, dar şi mulţi dintre noi, îl încercăm, faptul că după 20 de ani nu există încă acea capacitate de a pune împreună în momente de istorie forţa noastră, voinţa noastră politică, în scopul de a genera încredere în interiorul ţării şi credibilitate în afară. Faptul că liderii actualei puteri au fugit fiecare pe unde a văzut cu ochii, în străinătate, au ajuns în Italia, în…

 Gabriela Vrânceanu Firea: Dar şi la Carei.

Adrian Năstase: Au fugit în Georgia etc. Domne, mi se pare absolut aberant! Poate că ar trebui să sărbătorim în fiecare zi Regele în aşa fel, încât să-i ţinem în afară pe actualii cârmuitori.

Gabriela Vrânceanu Firea: Cu ce n-au vrut să se asocieze?

Adrian Năstase: Este cred un efect de turmă. Dacă Traian Băsescu a apucat să scape păsărica la un moment dat, a apucat să spună un anumit lucru într-o intervenţie pe care după aceea se pare că a regretat-o sau cel puţin parţial din câte am înţeles de la unii din apropiaţii lui, ceilalţi au luat toate în serios lucrurile. Şi atunci au considerat că o apropiere, o participare la un eveniment alături de cei care a fost considerat de către Traian Băsescu un trădător, sluga ruşilor etc., cei care obişnuiţi probabil cu licurici şi cu alte formule de alianţe, n-au înţeles că de fapt România are propria sa identitate, propria istorie, propriul loc în geostrategia intereselor globale şi probabil că ar fi trebuit să realizeze că nu putem să rescriem istoria. Se mai întâmplă un lucru. Traian Băsescu încearcă să elimine din istoria României tot ceea ce nu a început cu el în 2005. Şi atunci practic nu mai există nici perioada Iliescu, nici guvernele PSD, nu mai există nici Constantinescu…

 Gabriela Vrânceanu Firea: Deşi despre dumneavoastră spunea că aţi fost unul dintre cei mai buni premieri.

Adrian Năstase: Numai să-l critice pe Călin Popescu Tăriceanu. Doar să arate prin contrast…

Gabriela Vrânceanu Firea: Prin ricoşeu.

Adrian Năstase: Da. Şi atunci încearcă de fapt să elimine din istorie şi perioada monarhiei. Atunci Regele Mihai îl încurcă. Pentru că el trebuie să rămână singurul conducător în cărţile de istorie. Nu va reuşi asta. Şi atunci, în loc să înţeleagă că el ar putea, dacă ar fi înţelept, să se adauge fiecăruia dintre cei care înaintea lui au avut o contribuţie sau alta, au făcut şi lucruri bune şi lucruri mai puţin bune poate… dar în loc să se adauge acestei istorii, el vrea să rescrie istoria pornind-o de la anul 2005. Şi să începem cu un calendar din Traian cu anul I şi acum ar fi anul VII al istoriei de la preşedinţia lui Traian Băsescu. E o mare greşeală. România ca să fie puternică trebuie să-şi preţuiască trecutul, trebuie să-şi respecte rădăcinile. Domnul Ion Iliescu îşi aduce aminte… aici un alt gest pe care Regele Mihai l-a acceptat. Aducerea în ţară a osemintelor lui Carol al II-lea. Pentru care ştim bine, Regele Mihai a avut nişte resentimente extraordinare, bazate pe chestiunea lor de familie. Cu toate astea, deşi n-a venit la aeroport, n-a participat în nici un fel la ceremoniile de-atunci, a acceptat, l-am consultat…

 Ion Iliescu: S-a convenit.

 Adrian Năstase: Am convenit, a fost de acord şi am făcut acest lucru. De ce? Pentru că şi Carol al II-lea face parte din istoria României. La fel ca şi Titulescu, care era unul din marii adversari ai lui Carol al II-lea. Dar toţi aceşti oameni mari fac parte din istoria noastră şi noi suntem mai puternici şi prin ei. Iar Traian Băsescu nu înţelege lucrurile astea.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Oricum, nu putem falsifica istoria. Rămânem sau nu în picioare din punct de vedere al imaginii, ca politicieni… nu contează, nu putem falsifica.

Adrian Năstase: Da. Nu comentez ce au făcut Emil Boc sau Anastase. E mult mai puţin semnificativ.

 Ion Iliescu: Eu cred că şi altceva ar fi de subliniat. Au ratat un prilej şi un moment pentru a marca nevoia de intrare în normalitate. Pentru că noi, din păcate, în loc să facem paşi înainte şi asta am mai menţionat legat şi de acest moment cu relaţiile noastre cu Casa Regală şi cu Regele Mihai… în loc să facem paşi înainte faţă de anii ’90, care au fost marcaţi de modul în care s-au produs aceste schimbări de fond în societate… anii ’90 la noi au fost mai tensionaţi decât în alte ţări din zonă. Şi aveam motivaţia modului în care s-a produs această ruptură pe cale violentă la noi înţară. Dar am făcut eforturi ca să depăşim acest lucru. Şi chiar atunci, în momentele foarte tensionate, dialogul politic nu lipsea. Chiar în momentele cele mai dure, cele mai tensionate. Cu domnul Coposu eu personal aveam relaţii tensionate, dar mereu găseam calea dialogului. Şi dânsul ştia…

 Gabriela Vrânceanu Firea: Cu domnul Raţiu, domnul Câmpeanu, se găsea mereu o modalitate de dialog.

Ion Iliescu: Domnii Raţiu şi Câmpeanu erau oameni mai deschişi dialogului. Cu dânşii relaţia a fost mult mai uşoară. Dar domnul Coposu, care era mai dur printre ei… şi cu care aveam mereu confruntări. Dar întotdeauna dânsul ştia că atunci când are ceva să comunice areuşa oricând deschisă, eu ştiam că atunci când apelez la domnia sa răspunde. Şi a funcţionat dialogul care s-a concretizat cu momentul cheie, Snagov. În 1995. Când elaboram un document important pentru noi. Erau 14 partide parlamentare. Decisivă a fost decizia domnului Coposu de acceptare. Şi atunci au venit cu toţii. Chiar şi atunci găseam calea dialogului. Acum nu mai suntem un număr aşa mare de partide… sunt vreo 5 partide parlamentare. Cine să întreţină dialogul partidului? Este datoria şefului statului să întreţină acest dialog cu partidele, dar şi cu instituţiile. Noi ne aflăm într-o stare de anormalitate.

 Adrian Năstase: Traian Băsescu se ocupă de dialog. A invitat astăzi cele două facţiuni ale PNŢCD să încerce să construiască, să-i racoleze pentru sprijin electoral în zona PD-L pentru la anul. De ce spuneţi că nu se ocupă de dialog?

Gabriela Vrânceanu Firea: Vorbeam despre mâhnirea Regelui în legătură cu pensionarii şi bolnavii din România, care sunt umiliţi. Veşti proaste pentru ei, dar şi pentru noi, primite de la guvern, care spune că îngheaţă pensiile şi salariile. Întreţinerea va fi cu 300% mai scumpă iarna asta din cauza tăierii subvenţiilor la căldură. O altă ştire care nu poate să-i bucure pe români, pentru că îi afectează în directă măsură.

 Ion Iliescu: Aici să nu uităm un lucru. Îngheţarea salariilor… despre ce salarii e vorba? Ele au fost reduse într-un mod brutal cu 25%, iar ca venit pentru mulţi a fost o reducere cu vreo 40%, pentru că au fost eliminate multe alte adaosuri la venituri. În ideea că este o măsură excepţională pentru un an deosebit de greu. Şi că se va reveni.

 Gabriela Vrânceanu Firea: O măsură temporară.

 Ion Iliescu: Or, iată că această măsură temporară se permanentizează şi nici măcar adaosurile necesare legate de inflaţie nu se prevăd, atât pentru pensionari, cât şi pentru bugetari. Deci chestiunea capătă accente dramatice. Asta este chestiunea cea mai gravă şi care de fapt este efectul unei politici… pentru că ce constatăm? Singura măsură la care s-a gândit şi, iată, de atâta vreme se gândeşte guvernarea actuală, sunt măsurile de austeritate. Nimic altceva. În afară de austeritate şi tăieri, măsuri care să încurajeze economia, care să relanseze economia, care să creeze măcar perspectiva creării de locuri de muncă şi deci şi ameliorarea veniturilor… Pe urmă, suntem una din ţările în care discrepanţele dintre veniturile mari şi mici s-au tot accentuat. Cota unică a fost din acest punct de vedere o măsură antisocială, care a adâncit discrepanţa între veniturile mari şi mici. Citeam azi un text al lui Stieglitz despre inegalitatea din SUA. Arată cum s-a agravat în SUA această discrepanţă între veniturile mari şi mici. El spune că 1% din populaţia SUA încasează aproape un sfert din veniturile produse de întreaga naţiune şi că acelaşi 1% controlează 40% din averea naţională. Şi spune că s-a accentuat din acest punct de vedere această situaţie în SUA comparativ cu Europa. Înainte ei stăteau mai bine, erau mai atenuate aceste diferenţe. Dar noi am şi vorbit despre modelul social european, despre conceptul de economie socială de piaţă şi că unul dintre obiective trebuie să fie să ţinem în anumite limite aceste diferenţe între venituri mari şi mici. Iar venitul minim garantat înţara noastră este cam de 1 la 8 faţă de ţările avansate. În timp ce PIB-ul este cam de o treime, să spunem o pătrime PIB-ul nostru pe cap de locuitor faţă de cel al primelor 15 ţări din UE. Venitul minim garantat ar trebui să fie în acelaşi raport.Cam de un sfert. Or, acolo este de 1200 euro. La noi cât este? 150 euro. Noi ar trebui să fim în acelaşi raport legat de forţa noastră economică, să avem un salariu minim garantat cam de 300 de euro. Asta ar trebui să ne propunem, asta ar trebui să spună orice guvernare, trecând peste situaţia grea de azi, de mâine, câţiva ani. Dar trebuie să ne propunem ca obiectiv aşa ceva, să încurajăm şi să-i sprijinim pe cei cu venituri mici. Pe lângă măsura mai generală de încurajare a activităţilor economice care să creeze locuri de muncă. Pentru că asta-i problema cea mai gravă, lipsa locurilor de muncă şi plecarea forţei de muncă în afară. Deci în tot ce… inclusiv comentariile pe marginea discuţiilor dela Bruxelles, nu se vede din partea guvernului abordarea acestei probleme fundamentale. Cum rezolvăm problemele economice, sociale, încurajarea, relansarea economică în perioada asta de confruntare cu aceste dificultăţi.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Adrian Năstase, totuşi mesajele care vin acum de la cei care se află la putere sunt de genul următor. Da, situaţia e grea, dar nu doar la noi, ci şi la alţii şi chiar dacă n-am fi noi la putere şi ar fi alţii nu ar avea ce să facă. Cât de toxic este acest mesaj din care românul ar putea înţelege faptul că suntem fără ieşire, că nu se mai poate lua nici o măsură, oricât de inteligentă ar fi, din punct de vedere economic, pentru că e precum ploaia, dacă vine ploaia luăm umbrela sau ne udăm… aşa e şi cu aceste măsuri de austeritate.

Adrian Năstase: Depinde ce faci şi înainte să vină ploaia, ştiind că va veni cândva şi poţi să faci un acoperiş, poţi face la intrare o mică copertină, cum am făcut la guvern…

Gabriela Vrânceanu Firea: Să nu mai stea ziariştii în ploaie, nu?

Adrian Năstase: Nu numai. Dar şi când vin oaspeţi străini. Spuneau că n-au avut autorizaţie şi… erau gata s-o dărâme. Dar văd că au lăsat-o în continuare.

Gabriela Vrânceanu Firea: S-a dovedit a fi utilă.

Adrian Năstase: Deci depinde… noi pornim de la ideea că am fi avut acelaşi mers al economiei dacă am fi fost noi la putere, ceea ce-i incorect. Sigur, ar fi fost diferenţe. În bine, în rău, nu ştiu, dar oricum politica de austeritate, care nu s-a dovedit profitabilă nici în alte ţări, se vede că în Grecia e nevoie de o măsură care practic nu înseamnă austeritate, ci înseamnă o măsură externă pe care putem s-o comentăm. Această reducere cu 50% a datoriei Greciei îmi aduce aminte de felul în care a fost redusă datoria Poloniei în 1990. Tot cu 50%. Pe urmă, nimeni nu mai discută despre ceea ce a însemnat datoria pe care noi o aveam de luat din Irak. Erau vreo 2 miliarde de dolari. Las la o parte aceste lucruri, dar iată că felul în care noi ne poziţionăm, neştiind să obţinem beneficii, ne creează dificultăţi. Am văzut că Traian Băsescu era fericit că s-au rezolvat lucrurile… Nu. Greşeşte fundamental. Această capitalizare cu 100 miliarde a băncilor şi soluţia găsită, în esenţă noi deja pe deficitul bugetar pe care-l avem, avem o mare dificultate în a obţine împrumuturi… deja ceea ce noi speram să se întâmple prin relaţia cu FMI nu se mai întâmplă, deja împrumuturile noastre au dobânzi de 7%, iar faptul că băncile, filialele din România, nu vor fi influenţate, fluxurile între băncile-mamă şi filialele din România… În afară de faptul că nimeni nu va sta să urmărească aceste fluxuri în următoarele luni, dar problema este că nu vor mai exista bani suficienţi şi vor fi folosiţi în mod evident cu dobânzi foarte mari pentru acoperirea deficitului bugetar şi anul acesta, şi mai ales anul viitor, când vor interveni şi datoriile suplimentare pe care România le are de plătit prin rostogolirea unor sume extrem de mari. Nu intrăm acum în detalii, dar spun că ceea ce s-a întâmplatla Bruxelles, soluţia pe care au găsit-o cei de-acolo ajutând băncile din Germania şi din Franţa în final să-şi recupereze banii din Grecia, pe care altfel n-ar fi reuşit, înseamnă pentru noi o problemă suplimentară. Eu cred că vom avea dificultăţi mari, vom avea dificultăţi şi mai mari decât ne aşteptam, se vede clar… noi vorbim de un deficit de 3%, în realitate el e mult mai mare. Aici ar trebui să adăugăm plăţile care nu se fac la hotărârile judecătoreşti care au fost amânate, arieratele etc. Probabil că deficitul real se apropie de 10%. Toate aceste lucruri împreună, în condiţiile unei lipse de dialog politic, ne dovedesc că România va fi într-un blocaj politic, pentru actuala putere nefiind importante decât chestiunile legate strict de alegerile viitoare. O singură frază în legătură cu chestiunea CNP şi recensământul. Aş vrea să-l rog pe directorul INS să ne spună baza legală pentru comunicarea CNP-ului. Am verificat din nou legile, reglementările, se vorbeşte despre prelucrarea CNP-ului şi mai adaug un cuvânt… care-i scopul? Ei puteau să-l ia dela MAI. Problema e următoarea. Acum când se face recensământul se vede pe străzi, pe blocuri, se văd numele şi CNP-ul în jurul secţiei de vot. Altfel ele puteau fi luate, putea fi luat CNP, dar se pierdea legătura directă şi era mai greu de prelucrat în perspectiva alegerilor. Nu există decât o prevedere referitoare la prelucrarea CNP-ului, nu la comunicare a lui.

Gabriela Vrânceanu Firea: Preiau tema politică anunţată de dumneavoastră mai devreme şi vreau să vă cer detalii în legătură cu o afirmaţie a domnului Adrian Năstase, şi pe dumneavoastră de asemenea, să ne spuneţi mai multe lucruri. Spuneaţi „tandemul Victor Ponta premier – Crin Antonescu preşedinte nu-i bătut în cuie”. Afirmaţie care a stârnit vii comentarii…

Adrian Năstase: Nu am spus aşa.

Gabriela Vrânceanu Firea: V-am citit un titlu. Dar ne daţi amănunte după publicitate. Ne-am întors. Spuneaţi că nu este chiar aşa…

Adrian Năstase: Atelierul de discuţii dela Evenimentul Zilei probabil că dorea să întărească alianţa noastră. Eu am spus ce spune de fapt în mod clar protocolul alianţei. Că dacă unul dintre liderii dela PSD are un anumit post de importanţă, prim-ministru, spre exemplu, atunci celălalt post revine preşedintelui dela PNL, deci lui Crin Antonescu. Este decizia noastră şi este categorică. În ce priveşte 2014, am spus doar că ar fi imposibil ca noi să avem în acelaşi timp şi primul-ministru şi preşedintele. Şi că dacă s-ar întâmpla un astfel de lucru, respectând de fapt litera şi spiritul alianţei, ar trebui făcută o rocadă. Sunt sigur că cei dela Evenimentul Zilei, cu dragostea lor cunoscută pentru USL, au dorit să facă această interpretare. Eu repet preţuirea mea pentru Crin Antonescu şi respectul pentru o înţelegere în interiorul alianţei. Victor Ponta prim-ministru şi Crin Antonescu preşedinte.

 Ion Iliescu: Alături de tandemuri… cred că greşeşte profund domnul Traian Băsescu când îl eclipsează pe premier. Noi am fost în tandem şi eu mergeam la reuniunile Consiliului European, dar nu frânam prezenţa premierului.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Ştim cu toţii…

 Ion Iliescu: Acolo se duc în primul rând prim-miniştrii.

 Adrian Năstase: Şi ar fi penibil ca preşedintele să meargă acolo singur şi pe urmă să vinăla Bucureşti şi să povestească premierului.

 Gabriela Vrânceanu Firea: Vă mulţumesc pentru cărţile pe care mi le-aţi dăruit, domnilor. Aşadar, vă mulţumesc din suflet, doamnelor şi domnilor, ne revedem cât de curând, vă voi spune în ce postură, după o oră. O seară frumoasă, la revedere.

 

 

 

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: