COMUNICAT CATRE TARA AL CFSN – 22 dec.1989
– Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 22/12/1989 –
Cetateni si cetatene,
Traim un moment istoric. Clanul Ceausescu, care a dus tara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu totii stim si recunoastem ca victoria de care se bucura intreaga tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate nationalitatile si, in primul rind, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu pretul singelui, sentimentul demnitatii nationale.
Un merit deosebit il au cei care ani de zile si-au pus in pericol si viata, protestind impotriva tiraniei.
Se deschide o pagina noua in viata politica si economica a Romaniei.
In acest moment de rascruce am hotarit sa ne constituim in Frontul Salvarii Nationale, care se sprijina pe armata romana si care grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii, fara deosebire de nationalitate, toate organizatiile si gruparile care s-au ridicat cu curaj in apararea libertatii si demnitatii in anii tiraniei totalitare.
Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman.
Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat si institutiile sale isi inceteaza activitatea, intreaga putere in stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. Toate ministerele si organele centrale in actuala lor structura isi vor continua activitatea normala, subordonindu-se Frontului Salvarii Nationale, pentru a asigura desfasurarea normala a intregii vieti economice si sociale.
In teritoriu se vor constitui consilii judetene, municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale ca organe ale puterii locale.
Militia este chemata ca, impreuna cu comitetele cetatenesti, sa asigure ordinea publica.
Aceste organe vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea aprovizionarii populatiei cu alimente, cu energie electrica, cu caldura si apa, pentru asigurarea transportului, a asistentei medicale si a intregii retele comerciale.
Ca program, frontul propune urmatoarele:
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamint.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata.
Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania.
Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste.
Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale.
Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
9. intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera.
Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
In mod provizoriu, in componenta consiliului intra urmatorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dumitru Mazilu, Dan Desliu, general Stefan Guse, general Victor Stanculescu, Aurel-Dragos Munteanu, Corneliu Manescu, Alexandru Birladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, capitan Lupoiu Mihail, general Voinea, capitan de rangul I Dumitrescu Emil, Neacsa Vasile, Ciontu Cristina, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negritiu Paul, Manole Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Sirbu, Cirjan Constantin, Domokos Geza, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeriu, Ion Iliescu.
***
Dind citire la posturile de radio si televiziune acestui comunicat, Ion Iliescu a precizat: Deocamdata, este o structura provizorie, gindita intr-un mod foarte operativ. Lista ramine deschisa. Nu aceasta va fi componenta completa a consiliului. Am mentionat doar citeva nume de oameni care sint legate de transformarile pe care le cunoaste tara, oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu in anii tiraniei, tineri care in aceste zile au fost pe baricade, care si-au pus viata in pericol, reprezentanti ai muncitorilor, ai studentilor, ai intelectualitatii, ai armatei, acele forte care au fost active, prezente in procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista ramine deci deschisa. Pentru a putea completa componenta consiliului asteptam propuneri din partea tuturor categoriilor si fortelor sociale care au luptat si au invins.
Acest comunicat este o prima forma de platforma-program a noului organism al puterii de stat din Romania.
Am primit mandatul de a vi-l prezenta.
ECHILIBRU 
11/02/2008 at 10:27 pm |
Ţin să vă mulţumesc pentru această postare.
31/08/2008 at 12:04 am |
PROGRAMUL FRONTULUI SALVARII NATIONALE (FSN), CITIT DE ION ILIESCU LA TELEVIZOR IN SEARA LUI 22 DEC. 1989 A FOST STRAIN, CU MICI EXCEPTII, DE DOLEANTELE REALE ALE CETATENILOR ROMANIEI
Cele zece puncte ale comunicatului reflecta mai degraba dorintele personale ale lui Ion Iliescu (care isi au sursa in: mari ambitii politice proprii, vechiul sau conflict cu Nicolae Ceausescu, Perestroika lui Gorbaciov si conceptul de Globalizare) decit aspiratiile reale ale poporului.
Astfel, in mod repetat (a se vedea punctele: unu, doi, trei, sase, zece), programul Frontului vorbeste despre instaurarea democratiei, un sistem in care orice politician capabil va putea sa-si constitue propria sa entitate politica, de la adapostul careia sa se lupte neingradit cu altii, asemenea lui, facind parte din tabere adverse.
Desi, pentru persoane ca Ion Iliescu, nesemnificativ de putine, cu o puternica dorinta de a conduce mase mari de oameni, multipartitismul reprezinta teritoriul unde acestea se pot manifesta cel mai bine, pentru majoritatea populatiei, luptele continue, intre diversele entitati politice, nu aduc decit: instabilitate, nesiguranta, descumpanire, deruta, intr-un cuvint un viitor incert ce creaza o atmosfera de disconfort mult mai deranjanta decit piinea pe cartela sau rationalizarea benzinei.
Punctele patru, cinci si ultima parte a lui sase sunt de inspiratie clar perestroikista (promovarea liberei initiative si libertatea de expresie).
Alineatul noua vorbeste despre Globalizare (un concept care il preocupa demult pe Ion Iliescu) si integrarea Romaniei in ceea ce numim azi Uniunea Europeana. Atit Perestroika cit si U.E. sau Globalizarea nu erau notiuni clare pentru 99.99999% din romani si drept urmare ele nu se puteau constitui in vreun ideal revolutionar.
Formularea din alineatul sapte, referitor la minoritatile nationale, este discutabila deoarece se poate interpreta drept o luare de atitudine impotriva regimului comunist care ar fi persecutat etniile conlocuitoare, lucru total fals. Sigur, tot asa de bine, din exprimarea respectiva, se poate deduce ca statul nostru va continua ca si pina atunci sa acorde toate drepturile celor care nu au nationalitate romana.
Singurul punct care reflecta adevaratele cerinte ale romanilor anului 1989 este paragraful opt. Pozitia sa, spre coada comunicatului, arata o clara discrepanta intre prioritatile poporului si cele ale lui Ion Iliescu, principalul autor al proclamatiei.
In continuare voi comenta fiecare alineat al programului FSN:
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamint.
CATEGORIC NU, oamenii nu au vrut asa ceva. Idea abandonarii monopartitismului comunist nu se suprapunea peste vreo dorinta reala a cetatenilor. Ion Iliescu este cel care a comunicat-o tarii intregi drept prim punct al programului FSN, ca si cum trecerea la multipartitism ar fi fost telul numarul unu al romanilor.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
Punctul doi este o consecinta fireasca a abandonarii rolului conducator al partidului unic asa ca nu poate fi considerat pe post de idee distincta ci doar o completare a paragrafului precedent.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata. Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania. Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
Din nou, alineatul trei nu face altceva decit sa completeze, cu amanunte, punctul unu, neexprimind vreo doleanta reala a romanilor. Nimeni nu a cerut modificarea constitutiei cu scopul acomodarii multipartitismului in paginile sale.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
Concept perestroikist extras direct din ideile reformatoare ale lui Mihail Gorbaciov. Punctul patru reprezinta nimic altceva decit mina pe care a fost obligata sa calce industria romaneasca.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
Restructurarea sectorului agricol si sprijinirea micii productii taranesti este notiunea ce a stat la baza ruinarii agriculturii autohtone.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
Referitor la educatie, exista intr-adevar o nemultumire a unora, cu inclinatii mai umaniste, rezultata din excesiva importanta data, inainte lui 1989, ramurilor tehnice. Totusi, nimic nu demonstreaza ca umanismul ar fi avut mai multi adepti decit realismul.
In ceea ce priveste exprimarile: “eliminarea dogmelor ideologice”, “promovarea adevaratelor valori”, “eliminarea minciunii si imposturii”, ele sunt simple lozinci care lasa loc interpretarii. Erau mai bine apreciate valorile autentice anterior revolutiei decit post 1989. Privitor la neadevar si impostura, se mintea mai putin atunci decit acum.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
Un punct care a fost redactat astfel, cel mai probabil, tinindu-se seama de rolul cetateanului roman cu etnie maghiara, Laszlo Tokes, in cadrul evenimentelor din 1989. Romania socialista nu isi persecuta minoritatile iar egalitatea in drepturi cu romanii exista.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
Acesta ar fi trebuit sa fie primul si unicul punct al programului FSN. Asta doreau oamenii: desfiintarea cartelelor pentru piine, abrogarea rationalizarii alimentelor de baza si a benzinei, eliminarea intreruperilor curentului electric, inlaturarea restrictiilor privind circulatia duminicala (o saptamina masinile cu sot, alta cele cu numar impar), program mai lung la televizor, mai putin frig iarna in apartamente, etc., adica revenirea la o situatie ce existase anterior in Romania socialista dar se deteriorase din cauza eforturilor facute pentru plata datoriei externe, pe atunci in Dec. 1989, proaspat achitata integral.
Exista si o revendicare, sa ii spunem politica, incetarea prezentarii la televizor a numeroase festivitati omagiale pentru preamarirea sefului statului, programe ce se inmultisera exagerat si devenisera foarte agasante. De asemenea, romanii ar fi preferat schimbarea lui Nicolae Ceausescu cu un alt conducator tot comunist.
9. Intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
Apare idea integrarii tarii noastre in ceea ce azi numim Uniunea Europeana, concept total nefamiliar romanilor din 1989. In rest, formulari ca: “politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume”, par a fi copiate dintr-un discurs a lui Nicolae Ceausescu, asadar neaducind vreo idee noua, reformatoare. Relativ la tratatul de la Varsovia, asigurarea data, nu avea alt rol decit sa confirme lui Mihail Gorbaciov ca noul guvern nu intentioneaza sa ia masuri care ar fi venit in contradictie cu interesele URSS cum ar fi, spre exemplu, schimbarea aliantei din care faceam parte.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera. Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
Din nou, apare motivul multipartitismului, sistem unde fiecare sa isi exprime nestingherit ideile, sa poata calatori fara restrictii in strainatate si sa aiba libertatea de a locui si munci unde doreste pe suprafata Romaniei. Formularea este insa confuza lasind loc la interpretari variate.
IN CONCLUZIE, Ion Iliescu, a crezut (desi nu sunt sigur cit de convins era) ca rezolvarea dorintelor reale ale cetatenilor, exprimate la punctul opt al programului FSN, vine ca o consecinta imediata si naturala a alinierii Romaniei la normele capitaliste, clar marcate prin trecerea la multipartitism propusa pe pozitia fruntase drept concept primar a comunicatului FSN. Din nefericire, comutarea tarii in sistemul privat pluripartitist a adus atitea consecinte nefaste: somaj generalizat, nesiguranta extrema a locului de munca, explozia pretului apartamentelor, chirii exorbitante, etc., incit avantajele rezultate din reformele post comuniste sunt total neglijabile pentru cetateanul obisnuit.
In esenta, singurul beneficiu vizibil, fata de perioada anilor imediat inaintea lui 1989, ar fi abundenta, eu zic bolnavicioasa si inutila, a marfurilor din magazine. Totusi, trebuie precizat ca in perioade mai departate de momentul 22 Dec. 89 magazinele romanesti nu erau prost aprovizionate si drept urmare, comparativ cu acei ani, diferente fundamentale nu exista in prezent. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, in perioada anilor 70 nivelul de trai al romanilor a atins un maxim ce nu va putea fi nici macar egalat vreodata daca se continua pe calea capitalista.