Mesajul d-lui Michel Jarraud, Secretar-General al OMM

ZIUA MONDIALA A METEOROLOGIEI 2008
”OBSERVAREA PLANETEI NOASTRE PENTRU UN VIITOR MAI BUN”

Mesajul d-lui Michel Jarraud, Secretar-General al OMM

Cronicile civilizatiilor stravechi contin nenumarate referiri la vreme si la clima. In acele timpuri, oameni apartinand diferitelor culturi au realizat instrumente simple, dar ingenioase, cu care sa observe parametrii meteorologici de baza, adesea combinand acele observatii cu cele astronomice si astrologice. Aproximativ la mijlocul secolului al XVII-lea, omenirea incepe sa colecteze date in mod sistematic, cautand tipare de evolutie a vremii si incercand sa deduca starea ei viitoare. Desi natura transfrontaliera a fenomenelor meteorologice era intuita suficient de corect, a durat mult pana sa se dezvolte conceptul coordonarii la nivel internationala observatiilor asupra vremii.
Prima retea meteorologica internationala a fost realizata in anul 1654 de catre Ferdinand al II-lea al Toscanei.Reteaua era compusa din sapte statii aflate in nordul Italiei si cate una la Varsovia, Paris, Innsbruck si Osnabrück. La Florenta se efectuau 15 observatii zilnice. Urmatorul an de reper a fost 1780, cand Societatea Meteorologica Palatina din Mannheim (in limba latina: Societas Meteorologica Palatina) a infiintat o retea de 39 de statii – 37 aflate in Europa si doua in America de Nord. Desi reteaua a functionat numai 12 ani, constituirea ei a reprezentat un important pas inainte, intrucat observatiile asupra vremii erau facute conform unor practici standard, cu instrumente riguros calibrate. Observatiile semnificative au fost introduse intr-o serie de anuare – Ephemerides Societatis Meteorologicae Palatinae (Efemeridele Societatii Meteorologice Palatine).
Promitatoarele Efemeride au avut o existenta efemera, asa incat a trebuit sa treaca mai mult de o jumatate de veac pana la desfasurarea primei Conferinte Meteorologice Internationale (Bruxelles, 1853) si a primului Congres Meteorologic Mondial de la Viena, din 1873. Aceste doua evenimente au reprezentat structura care a relansat conceptul de coordonare internationala a observatiilor asupra vremii. Acest concept avea sa devina o realitate odata cu crearea Organizatiei Meteorologice Internationale, precursoarea Organizatiei Meteorologice Mondiale.
Primul exemplu remarcabil al importantei unei colaborari coordonate avea sa apara curand, in contextul primului An Polar International (1882-1883), care a insemnat un efort comun a 11 tari de a infiinta si de a mentine in functiune 12 statii din jurul Polului Nord si a doua statii in Antarctica. In afara de masuratorile strict meteorologice, au fost facute si observatii cu un continut mai divers, in ceea ce priveste geomagnetismul, electricitatea atmosferica, oceanografia, glaciologia si compozitia aerului. La acest efort stiintific au participat atunci mai mult de 40 de observatoare din diferite parti ale lumii.
Urmeaza data de 23 Martie 1950, cand a intrat in vigoare Conventia Organizatiei Meteorologice Mondiale, data la care este sarbatorita in fiecare an Ziua Mondiala a Meteorologiei. La putin timp dupa aceea, in anul 1951, OMM devine o agentie specializata din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite. Un obicei al Consiliului Executiv al
OMM consta in alegerea unei teme specifice la fiecare aniversare. Cu prilejul celei de a 58-a sesiuni de la ORGANIZATIA METEOROLOGICA MONDIALA Geneva (iunie 2006), Consiliul a hotarat ca tema Zilei Mondiale a Meteorologiei din 2008 sa fie “Observarea planetei noastre pentru un viitor mai bun”.
Este important de remarcat faptul ca, la scurta vreme dupa infiintarea OMM, satelitii artificiali incep sa se roteasca in jurul Pamantului, devenind in scurta vreme, “ochii” nostri din atmosfera, care ne furnizeaza prin fotografii, dar si alte informatii de mare importanta date despre natura cu adevarat globala a norilor si despre fenomene importante de vreme. Aproape ca o coincidenta, totusi independent de aceste evolutii, calculatorul atingea in acea perioada un grad de dezvoltare suficient de mare pentru ca oamenii de stiinta sa considere cu adevarat fezabile metodele propuse pentru prima oara de catre Richardson, in cartea sa “Prognoza vremii prin metode numerice”, aparuta in anul 1922. In 1950, anul intrarii in vigoare a Conventiei Organizatiei Meteorologice Mondiale, Charney, Fjørtoft si von Neumann publica prima prognoza numerica reusita realizata de un calculator.
Comunitatea stiintifica va recunoaste imediat importanta deosebita a acestor doua succese tehnologice, ceea ce a dus la adoptarea, pe data de 20 decembrie 1961, de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, a Rezolutiei 1721/XVI pentru Utilizarea Pasnica a Spatiului Cosmic. Rezolutia cerea OMM sa realizeze un plan de valorificare a noilor oportunitati. Primele doua rezultate deosebit de importante vor fi lansarea Programului Global de Cercetare a Atmosferei (GARP) si a Programului de Veghe Meteorologica Mondiala (WWW), cel de-al doilea avand sa devina in scurt timp Programul fundamental al OMM de standardizare, colectare, analiza, procesare si distribuire in intreaga lume de informatiilor despre vreme si despre mediul inconjurator. Veghea Meteorologica Mondiala devine rapid pilonul de sustinere a tuturor celorlalte Programe ale OMM. Veghea Meteorologica Mondiala incepe sa functioneze in anul 1963, conform aprobarii primate din partea celui de-Al Patrulea Congres Meteorologic Mondial. Una dintre principalele trei componente ale WWW va fi, de la inceput, Sistemul Global de Observare (GOS), care cuprinde toate echipamentele aflate pe uscat, pe mari si oceane, in aer si in spatiul extra-atmosferic, destinate observarii si masurarii parametrilor meteorologici.
Desi au trecut aproape 45 de ani de atunci, Veghea Meteorologica Mondiala este astazi la fel de importanta pentru OMM, ca si atunci, asa incat Programul este in mod constant innoit si imbunatatit de catre OMM si de catre Serviciile Meteorologice si Hidrologice Nationale ale celor 188 de tari membre. Din acest motiv, cel de-al XV-lea Congres Meteorologic Mondial (Geneva, mai 2007), a aprobat o abordare interdisciplinara in ceea ce priveste mai buna integrare a tuturor sistemelor de observare ale OMM, prin infiintarea unei structuri cuprinzatoare, coordonate si durabile, care sa asigure interoperabilitatea sistemelor componente, incluzand dezvoltarea si implementarea Sistemului sau Informatic (WIS) prevazut in Planul Strategic al OMM si aprobat la Congres.
Aceasta initiativa prioritara se va numi “WIGOS” (Sistemul Global Integrat de Observare al OMM). Mai mult decat atat, s-a stabilit ca WIGOS trebuie sa continue in paralel cu planificarea si implementarea WIS, ceea ce ar permite OMM realizarea unui sistem al sistemelor integrat, menit sa imbunatateasca capacitatea Membrilor sai de a furniza o gama din ce in ce mai larga de servicii si de a da un raspuns mai bun cerintelor programelor de cercetare ale OMM.
Este unanim recunoscut faptul ca o integrare aprofundata a tuturor sistemelor de observare va spori considerabil furnizarea de servicii legate de vreme, clima si apa, deoarece va creste capacitatea fiecarui Membru in parte de a furniza informatiile de care dispune cu fermitate, acuratete, intr-un mod demn de incredere si la timp, astfel incat sa satisfaca cerintele tuturor utilizatorilor. Vor fi necesare activitati suplimentare de cercetare si dezvoltare, pentru imbunatatirea conform necesitatilor a sistemelor de observare deja existente, de asemenea, amplificarea eforturilor stiintifice destinate imbunatatirii tehnicilor si modelelor de asimilare a datelor, astfel incat observatiile sa furnizeze cantitatea maxima posibila de informatii utile.
Existenta unui sistem global de observare, sprijinit de un sistem informatic integrat, va duce, fara indoiala, la obtinerea de beneficii socio-economice, prin furnizarea unei game largi de produse si servicii in domeniul vremii, climei si apei. Si in continuare, o atentie deosebita va fi acordata protejarii vietii, a mijloacelor de trai si a bunurilor, sanatatii si bunastarii, sigurantei pe uscat, pe mari si pe oceane si in aer, protejarii resurselor naturale si a calitatii mediului, activitatilor destinate reducerii riscului la producerea dezastrelor naturale, in special a celor asociate adaptarii la schimbarea globala a climei.
De asemenea, eforturile Organizatiei Meteorologice Mondiale pentru o mai completa integrare a sistemelor sale de observare se manifesta si in sprijinul initiativei Grupului International pentru Observarea Pamantului pentru realizarea unui Sistem Global al Sistemelor de Observare a Pamantului (GEOSS). Sistemele de observare ale OMM sunt componente fundamentale ale GEOSS, si, de aceea, eficienta GEOSS va depinde de eficienta WIGOS.
In contextul reducerii riscurilor implicate de dezastrele naturale, vreme, clima si apa au, practic, un impact asupra tuturor aspectelor vietii cotidiene. Dupa cum este cunoscut, acest impact este din ce in ce mai puternic si afecteaza mai ales economiile tarilor in curs de dezvoltare. 9 din 10 dezastre naturale sunt legate de hazarde hidrometeorologice. Intre ani 1980 si 2000, acestea au cauzat moartea a 1,2 milioane de oameni, iar urmarile acestora au costat peste 900 de miliarde de dolari SUA. Furnizarea de catre Serviciile Meteorologice si Hidrologice Nationale ale membrilor OMM de produse si servicii de calitate catre decidentii politici, mass-media si populatie are potentialul de a reduce semnificativ impactul acestor evenimente, deoarece, chiar daca hazardele naturale nu pot fi prevenite, avertizarile corecte si in timp real pot fi utilizate pentru a minimiza in mare masura efectele lor distrugatoare.
In ultimele decenii a crescut si numarul comunitatilor vulnerabile la dezastrele naturale, ca rezultat al accentuarii urbanizarii, mutarii populatiei in amplasamente mai fragile, asa cum sunt zonele costiere, zonele joase, megadeltele si campiile inundabile, precum si ca rezultat al expansiunii comunitatilor umane in zone aride.
Cresterea intensitatii si frecventei fenomenelor extreme, asteptata sa se produca in legatura cu schimbarea climei, va agrava vulnerabilitatea multor comunitati. De aceea, va fi nevoie de tot mai multe informatii, pentru a se putea formula cele mai potrivite planuri de contingenta. In plus, informatiile legate de vreme, clima si apa sunt din ce in ce mai necesare in sprijinul activitatilor socioeconomice, cum sunt: agricultura, transporturile, productia de energie si managementul resurselor de apa, toate acestea avand potentialul de a oferi beneficii considerabil mai mari in domeniul dezvoltarii, chiar si cu investitie moderata in formarea profesionala.

 ****

Secretarul general al OMM, dl. Michel Jarraud subliniaza urmatorul aspect: faptul ca Ziua Mondiala a Meteorologiei are ca tema, anul acesta, “Observarea planetei noastre pentru un viitor mai bun” nu este deloc intamplator. Pe parcursul anului care a trecut de la precedenta Zi Mondiala a Meteorologiei au avut loc evenimente deosebit de semnificative, care au evidentiat importanta deosebita, fara precedent, a observatiilor globale.
Sa ne reamintim, in primul rand, ca tema Zilei Mondiale a Meteorologiei din 2007 a fost asociata lansarii Anului Polar International (IPY) 2007-2008, co-sponsorizat de catre OMM, in parteneriat cu Consiliul International pentru Stiinta. La debutul celui de-al doilea an al IPY, OMM a demarat aceasta activitate stiintifica cu deplina justificare, marturie fiind rezultatele observatiilor realizate in regiunile polare. De exemplu, in septembrie 2007, la sfarsitul sezonului de topire a ghetii, intinderea suprafetei marine acoperite de gheata era de numai 4,28 milioane km2, cea mai mica valoare inregistrata vreodata, cu 23% mai scazuta decat precedenta valoare record, inregistrata cu doar doi ani inainte. Pentru prima oara in istoria masuratorilor, disparitia ghetii pe unele suprafete din Arctica a deschis pentru navigatie, timp de cateva saptamani, legendarul Pasaj Nord-Vestic, cautat secole de-a randul de catre exploratori si negustori deopotriva.
In al doilea rand, si intr-un context similar, Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), pe care OMM il sponsorizeaza inca din anul 1988 prin Programul Natiunilor Unite Pentru Mediu, si-a finalizat recent “al Patrulea Raport de Evaluare”. Concluzia cea mai importanta a IPCC este ca incalzirea sistemului climatic este neechivoca, asa cum a devenit evident din observatiile care surprind cresterea globala a temperaturii medii a aerului si a oceanelor, topirea generalizata a zapezii si a ghetii si cresterea globala a nivelului marii. Raportul IPCC concluzioneaza, de asemenea, ca este foarte posibil ca, incepand cu a doua jumatate a secolului al XXlea, cea mai mare parte a cresterii observate a temperaturilor mediate la nivel global sa se datoreze cresterii observate a concentratiilor gazelor cu efect de sera de natura antropica. In plus, IPCC afirma ca exista o parere aproape unanima si numeroase dovezi ca, chiar daca continua politicile actuale de reducere a schimbarilor climatice, emisiile de gaze cu efect de sera la nivel global nu vor inceta sa creasca in ürmatoarele cateva decenii.
La scurt timp dupa publicarea, la Valencia, in Spania, a partii finale a celui de-al IV-lea Raport de Evaluare al IPCC, in noiembrie 2007, acest Grup Interguvernamental pentru Schimbari Climatice a primit la Oslo, in Norvegia, Premiul Nobel pentru Pace, pe care l-a impartit cu Albert Gore Jr, “pentru eforturile de acumulare si de diseminare a mai multor cunostinte despre modificarile antropice ale climei si punerea bazelor pentru adoptarea masurilor necesare de contracarare a acestor modificari”.
La sfarsitul anului 2007, in decembrie, s-a desfasurat la Bali, in Indonezia, cea de-a 13-a sesiune a Conferintei Partilor (COP-13) semnatare ale Conventiei-Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Schimbarile Climatice (UNFCCC). Acest eveniment a salutat publicarea celui de-al IV-lea Raport de Evaluare al IPCC si si-a exprimat aprecierea si gratitudinea catre toti cei implicati in realizarea lui, pentru activitatea de mare calitate pe care au depus-o. Conferinta Partilor a afirmat ca al IV-lea Raport de Evaluare al IPCC reprezinta cel mai complet si mai autorizat material realizat vreodata despre schimbarile climatice, care ofera o perspectiva stiintifica, tehnica si socio-economica integrata asupra importantelor subiecte abordate. IPCC a fost indemnat sa continue furnizarea, in timp util, de informatii catre tarile membre ale Conventiei, despre ultimele aspecte stiintifice, tehnice si socioeconomice ale schimbarilor climatice, inclusiv in ceea ce priveste diminuarea efectelor dezastrelor naturale si adaptarea la acestea. Conferinta a adoptat, de asemenea, liniile directoare revizuite ale Conventiei Cadru a o­nU pentru Schimbarile Climatice (UNFCC) referitoare la sistemele de observare ale schimbarilor climatice gobale.
OMM a subliniat si cu acesta ocazie, faptul ca multe dintre tarile vulnerabile in curs de dezvoltare intampina,deja, mari dificultati in mentinerea in functiune a retelelor lor de observare si vor avea nevoie de mai mult sprijin in domeniul formarii profesionale. In continuare, OMM a accentuat ideea ca cercetarea stiintifica de mai buna calitate, monitorizarea si evaluarea climei sunt elemente-cheie pentru protejarea vietii si a bunurilor, asa incat tarilor vulnerabile in curs de dezvoltare ar trebui sa li se dea posibilitatea sa utilizeze acele sisteme de avertizare timpurie in vederea reducerii efectelor dezastrelor naturale care le afecteaza, contribuindu-se astfel la dezvoltarea durabila a acelor tari.
Activitatea OMM se afla, in continuare focalizata pe provocarile induse de necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a societatii, reducerea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor provocate de dezastrele naturale si de alte evenimente catastrofale legate de vreme, clima si apa, precum si de apararea mediului si a climei globale, in beneficiul generatiilor prezente si viitoare. In acest context, se recunoaste rolul si importanta existentei unui sistem international integrat, pentru observarea, colectarea, procesarea si diseminarea datelor si produselor meteorologice, hidrologice si a domeniilor conexe.
Doresc pe acesta cale, sa felicit toti Membrii OMM cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei 2008.

Advertisement