Despre inundatii- interviu “Cotidianul”

Ion Iliescu: Tăriceanu mai pricepe câte ceva despre inundaţii

30 Iul 2008 Diana Lazar, Dan Duca

Specialist în hidrologie, fost prim-secretar la Iaşi, fostul preşedinte al României critică defrişarea pădurilor, dar şi faptul că profesioniştii apelor au fost înlocuiţi cu clientela politică
Care sunt principalii factori care au condus la tragedia din Moldova?
Eu cred că e vorba de doi factori fundamentali. În primul rând, este vorba de fenomenele meteorologice care cunosc o evoluţie despre care s-a discutat la nivel mondial, în lumea ştiinţifică şi în lumea politică – încălzirea globală şi schimbările climatice, şi aceste lucruri sunt din ce în ce mai evidente în toate zonele.

În trecut, clasice erau la noi viiturile de primăvară: în sensul că se suprapuneau topirile de zăpezi cu ploile abundente de primăvară. Acum nu prea mai avem ierni înzăpezite şi pe de altă parte s-a cam deplasat cantitatea mai densă de ploi spre mijlocul verii. De această dată am asistat la un fenomen concentrat într-o zonă anume, zona Moldovei şi Ucraina de Vest, care a creat, după câteva zile de ploi foarte concentrate, viituri foarte puternice. La acest fenomen global de ordin climatic concură şi defrişarea de păduri.

Ce măsuri ar trebui luate pe termen lung?
Se impun soluţii pe termen lung, ţinând seamă de aceste fenomene noi. În primul rând, observarea unui fenomen, şi anume: cursurile de apă nu se rezumă la albia obişnuită, există aşa-numita albie majoră, cea care este afectată de viituri care au loc o dată la un anumit număr de ani.

Prima măsură a omului prevenitor este să nu-şi amplaseze nimic, nici o construcţie în zona albiilor majore. Avem nevoie de un inventar pe toate râurile româneşti, trebuie delimitate aceste albii majore, pentru că nu se pot construi diguri din ce în ce mai mari pentru că ele sunt periculoase. Să lăsăm apei spaţiile de care are nevoie. O măsură este reîmpădurirea, tratarea torenţilor în zonele montane, protecţia albiilor majore şi interdicţii radicale de a se mai construi aici şi apoi lucrări de atenuare.

V-a cerut cineva ajutorul, părerea?
Mi-am oferit întotdeauna sprijinul, chiar fără să-mi fie cerut, şi am stat întotdeauna la dispoziţia lor (autorităţilor – n.red.)

S-a materializat cumva?
Nu prea. Cred că le e şi jenă.

Din ce cauză?
Oamenii gândesc doar de azi pe mâine şi asemenea probleme devin obiectul preocupărilor factorilor de decizie doar când ele au apărut, dar gândire de fond şi de perspectivă care aparţine profesioniştilor, aceasta este cam ignorată. Or, eu cred că asemenea domenii, cum este cel al apelor, trebuie să cunoască un proces continuu de expertiză, folosind toţi profesioniştii domeniului. La noi e şi păcatul acesta politic, alternanţa la guvernare, care sigur este o calitate a democraţiei, dar nu a existat întotdeauna grija să nu periclităm calitatea profesioniştilor. Înlocuim de multe ori astfel de oameni cu clientela politică. Asta slăbeşte modul de abordare a fenomenelor.

Am fost în dialog cu primul-ministru Tăriceanu care mai pricepe ceva, că e mai apropiat de meserie, el a terminat Hidrotehnica, Institutul de Construcţii. Am mai avut dialoguri cu oameni din Ministerul Mediului. Pe vremea când lucram la Ape, aveam consultanţa cea mai calificată – profesori universitari, specialişti în domeniu. Noi nu mai ştim să folosim profesioniştii

Advertisement