Viitorul mişcării sindicale în Romania post-aderare

Ziua de luni este o zi cu program dens. Am participat la sedinta Biroului Permanent National, PSD. A urmat reuniunea saptamanala a Grupului Parlamentar PSD din Senat a carui presedintie o detin. Au urmat Lucrări În Plenul Senatului cu vot final pentru iniţiativele legislative cu caracter organic.
Cu toate acestea am dat curs invitatiei Blocului Naţional Sindical de a participa la Congresul care va stabili strategia confederaţiei pe următorii patru ani. Am participat la discutii in calitate de om politic si de stat cu care sindicatele au avut cea mai lunga colaborare.Impreuna de-a lungul timpului am proiectat coordonatele dialogului sindicate-patronate-guvern.Am fundamentat CES. Impreuna am cautat solutii ca muncitorii de la oras dar si din mediul rural sa nu fie „perdantii tranzitiei”. Astazi la 20 de ani de la miscarile de la Brasov si 18 ani de la Revolutie, sindicatele se confrunta cu probleme noi : “Modernizarea relaţiilor de muncă – o provocare pentru piaţa muncii din România”, “România în era postaderare – cum construim o economie competitivă în piaţa unică europeană” şi “Viitorul mişcării sindicale în contextul globalizării – tendinţe, oportunităţi şi bariere în consolidarea organizaţiilor sindicale din România”. Probleme la care cei cu experienta din toate esaloanele societatii sunt chemati sa se implice. Momentul calitativ nou al integrarii aduce oportunitati dar si dificultati pentru piata europeana a muncii . La acest capitol Europa nu este inca pregatita pe deplin. O contributie la solutionarea problemelor o pot avea europarlamentarii romani din zona social-democrata alesi la 25 noiembrie.