Luni,15 Decembrie 2008 am participat la Concertul de gala prilejuit de o dubla aniversare : 140 de ani de existenta a Filarmonicii si 120 de ani de la inaugurarea cladirii Ateneului Roman.
Orchestra simfonica, primul ansamblu muzical romanesc a interpretat sub bagheta maestrului Cristian Mandeal un program de exceptie, adecvat momentului festiv :
• Beethoven – Uvertura Coriolan
• Enescu – Poema Română
• Beethoven – Simfonia a IX-a
Este de mentionat faptul ca Uvertura Coriolan de Beethoven a figurat si in programul primului concert al orchestrei, ce a avut loc la 15 decembrie 1868.
Filarmonica a fost creată în scopul cultivării gustului pentru muzica simfonică în randul publicului tot mai numeros şi înca de la început şi-a structurat programele bazându-se pe capodopere ale compozitorilor clasici şi romantici. Timp de 140 de ani, tradiţia s-a pastrat, ţinând totodată pasul cu afirmarea unor compozitori moderni, cum ar fi: Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Richard Strauss, Bela Bartok sau George Enescu, al cărui geniu a inspirat întreaga viaţă muzicală românească.
Tin sa-l citez pe muzicologul Viorel Cosma care afirma : La cei aproape 140 de ani de existență, Filarmonica „George Enescu “ se poate mândri cu o tradiție artistică egală cu istoria modernă a României, fiindcă, să nu uităm că „scânteia“ fondării primei noastre orchestre simfonice s-a ivit pe vremea lui Cuza Vodă, odată cu plămădirea primului stat modern prin unirea Principatelor Române! Istoria zbuciumată a Filarmonicii bucureștene se confundă cu momentele dramatice care au marcat existența unui neam, așezat la răscruce de drumuri. »
Gazda concertului a fost Ateneului Roman, cladire aflata, ea insasi, la ceas de sarbatoare, marcand in acest an 120 de ani de la inaugurare.
Inaugurat în februarie 1888, Ateneul Roman a fost construit în timp record graţie efortului depus de marile personalitati culturale ale epocii si a colectei publice (s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu), intrand in istoria Bucurestiului apelul „Dați un leu pentru Ateneu!“adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român.
Aceasta opera arhitectonica nationala a devenit element simbolic al culturii române, adevarat sanctuar al muzicii.
Concertul aniversar s-a bucurat de o prezenta numeroasa, de melomani fideli ai Filarmonicii.
Au fost prezenti trei fosti sefi de stat.
ECHILIBRU 
17/12/2008 at 10:03 am |
Domnule Presedinte,
In noianul acesta de vesti una mai destabilizatoare ca alta, ceea ce prezentati dumneavoastra linisteste psihicul si ne aduce aminte ca Romania are si valori!
Daca am face o analiza a stirilor, si sunt sigura ca dvs. stiti aceste lucruri, vom avea o majoritatea covarsitoare a stirilor cu impact negativ. Se pare ca acestea aduc audienta posturilor TV. Ni se sugereaza ca daca vrem cultura sa migram spre posturile specializate, ceea ce este gresit.
Stiri prin care aflam despre romani care si-au adus contributii importante trebuie sa le stie toti romanii, sa ne mandrim cu ei. Un astfel de exemplu este Aurora Simionescu , o tanara fiziciana care a facut o descoperire la 24 de ani!
Altfel ne invadeava stirile gen Mailat!
Multa sanatate si toate cele bune!
17/12/2008 at 11:09 am |
Un eveniment cultural de excepţie, chiar de gală! Mă bucur că dumneavoastră promovaţi Adevărata Cultură şi Adevăratele Valori! Ca specialist în Filosofia Culturii nu pot decât să salut cu deosebit respect atitudinea domniei voastre!
17/12/2008 at 12:51 pm |
Eu am inceput serios sa ma intreb daca blogul presedintelui Iliescu este intr-adevar un site de politica sau un forum destinat: muzicii, literaturii, artelor plastice, etc.
17/12/2008 at 2:48 pm |
@emigrantul
Si de ce ma rog ar trebui sa fie NUMAI un site de politica? Eu personal, in primul rand, citesc acest site pentru a vedea ce gandeste omul Ion Iliescu si nu politicianul. Ce ma deranjeaza cel mai mult pe acest site sunt comentariile unor lingai gen Mihnea Georgescu, care imi aduc aminte tot mai mult de perioada ceausista. Acum stau si ma intreb: Oare domnul Ion Iliescu de ce nu-l trage finut de mineca? Comentariile lui Mihnea au un singur scop – LINSUL.
17/12/2008 at 3:06 pm |
Emigrantul,
Nu stiu de ce dar am un feeling ca vei primi o replica de la Jasmine urmata de un laudatio la adresa Presedintelui Iliescu. Ceva tip “lumina din lumina” “soarele nostru” chestii care l-ar face si pe Ceasca invidios.
Dar pana atunci sa-ti spun ceva : si eu am gandit ca tine initial. Dar apoi mi-am dat seama ca nu este vorba despre un site politic, nicaieri nu scrie asa ceva. Este vorba despre blogul lui Ion Iliescu adica un fel de jurnal. Si “muzica, literatura, artele plastice, etc” fac parte din personalitatea sa. In plus, presedintele ne-a avertizat ca odata cu renuntarea de a mai participa la activitatea parlamentara isi va dedica timpul si altor activitati. Una peste alta mie imi place sa descopar un alt fel de Ion Iliescu. Relaxeaza-te si tu.
17/12/2008 at 5:06 pm |
In urma cu 19 ani timisorenii au dat tonul pentru ceea ce avea sa devina Revolutia romana. Am avut sansa sa fiu in acele vremuri in prima linie a luptei impotriva sistemului dar nu asta este important. Uitandu-ma retrospectiv as putea spune ca imi pot imparti viata in doua : inainte si dupa Revolutie. Paradoxal, inainte de ‘89 am trait la intensitate maxima fiecare clipa in timp ce anii urmatori au fost lipsiti de substanta aproape cu desavarsire. Ma refer desigur la dezvoltarea mea ca individ. Parca toata energia vietii mele s-a adunat in acei ani dinainte pentru a o putea elibera atunci in 1989.
In cartea sa “Revolutia Romana” Presedintele Iliescu constata ca dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu in Romania s-a dezvoltat o noua generatie de manageri, oameni instruiti, scoliti in universitati, cu o sete avida pentru cultura. Nici Domnia Sa nici eu nu putem explica ce resorturi au reusit sa declanseze intr-un sistem opresiv imensa dorinta de a invata , respectul pentru intelectuali si pentru cultura.
Dupa momentul 1989 asteptarile tuturor au fost mari. Din pacate nu am reusit sa ne ridicam la inaltimea acestora. Si aici nu politicienii sunt de vina ci fiecare dintre noi la nivel individual si noi ca un intreg. Ne-am obisnuit sa ne explicam , sa ne justificam propriile esecuri si neputinte dand vina pe clasa politica. Dar daca asteptarile noastre nu au coincis cu rezultatele trebuie sa recunoastem ca este esecul nostru ca popor.
Poate rezultatele nu au fost cele pe care le asteptam pentru ca nu am fost si nu suntem pregatiti sa functionam intr-un alt tip de sistem. Si probabil cei care se vor simti confortabil in noul sistem creat prin sacrifiul celor care au luptat in 1989 vor fi copiii copiilor nostri. Pentru ca fara sa vrem noi inca facem legatura la nivel emotional intre vechiul sistem si proprii copii. Abia nepotii se vor fi departat suficient de mult de trairile noastre pentru a indeplini in intregime asteptarile pe care le-am avut in 1989. Dar atunci probabil ca noi nu vom mai fi.
17/12/2008 at 8:12 pm |
Daca puneau niste mese in sala, atunci mai venea un sef de stat.
18/12/2008 at 3:33 am |
Domnule Preşedinte Ion Iliescu,
Cu doi violonişti în familie, sigur că iubesc măiestria corzilor .
stimă şi deosebită consideraţie,
Sibilla
18/12/2008 at 3:36 am |
Spre ce ne îndreptăm oare ?
Sibilla
18/12/2008 at 5:45 am |
Am credite neplatite, portocaliii m-au dat afara, pesedeii nu s-au obosit sa repare iar dvs si Nastase va scrieti impresiile de la simpozioane, concerte, simeze, conferinte, comemorari si alte taieri de mot. De o saptamana, domnul Nastase face glumite pe blog. Aceste doua locuri puteau fi refugii, ultimul tarm, miraj in desert; eu de asata am nevoie. Vor sari unii sa-mi spuna ca poate am nevoie mai degraba de psiholog. Posibil, dupa tot ce s-a intamplat din 2004 incoace, nu am voie s-a iau razna? Baiatul meu a terminat facultatea fara pile, la stat, cu note mari si slugareste ca un iobag din anul doi. Pe doi lei. A, sa nu uit a facut 14 ani de pian. A trebuit sa termine o alta facultate, pentru ca nu avea nicio sansa in sistem. Prin 2000, era elev la liceul de muzica; plateam 10$/h. In cl. a XII-a facea meditatie cu un prof din Conservator; costa 25$/h. In 2001 era student la Cons; mi-au cerut 100$/h. Dupa doi ani, a trebuit sa renunte. Pentru ca asa e sistemul: daca nu platesti spaga in rate (meditatiile!) nu treci de preselectii, deci nu mai vezi concursuri, nu iesi pe scena, nu existi, esti uitat. Cine isi mai aminteste de un tanar talentat daca nu iese in public? Nu stiu acum, dar acum sase ani, nu se inghesuia niciun om de afaceri sa sponsorizeze copii-pianisti. In una din multele situatii in care am stat la cersit, pe la usile bogatilor, cu dosarul de palmares sub brat, am fost intrebata: “doamna de ce nu ati dat copilul la ciclism, ca eu sunt pasionat de acest sport. Pentru asta va dadeam bani.” Si, inca suntem de stanga. Care stanga?
18/12/2008 at 10:50 pm |
Pentru momentele de hodina si pupat piatza ‘ndependentei, dupa epuizantele sesiuni de “negocieri” intrapartinice-transpartinice in scopul fortarii guvernarii, cu argumentatii irefutabile de genul “capete in gura”, sau ma rog “capete’n piept” pentru aia dintre noi mai mici, negriciosi si agramati, recomand cu multa caldura o sesiune de meloterapie cu muzica simfonica clasica….
Cu stima,
1=
PLATON