” Visul european – promisiuni şi realităţi ” – interventie

Intervenţia la Seminarul internaţional
Visul european – promisiuni şi realităţi
dedicat celor 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma
organizat la Budapesta în zilele de 27-28 noiembrie a.c.
de ” Forumul Politic Mondial ”

Extinderea spre Est a Uniunii Europene a fost o decizie strategică de maximă importanţă.
Uniunea Europeană a reuşit să devină un exemplu de succes al unui proiect pe care mulţi l-au privit cu scepticism şi l-au considerat utopic, tocmai pentru că a considerat că existenţa diferenţelor nu constituie un obstacol, ci o oportunitate pentru reuşita ţărilor membre, şi a făcut din reducerea decalajelor existente un obiectiv central al acţiunii statelor membre.
Pe de altă parte, noile state au adus cu ele în Uniune o serie de probleme specifice, unele temeri, conflicte şi neînţelegeri cu vecinii, fapt care generează tensiuni şi ameninţări la adresa securităţii interne şi externe a ansamblului. Sunt elemente care trebuie luate în considerare atunci când analizăm diviziunile de pe continent şi ameninţările la adresa securităţii sale.
În acelaşi timp, asistăm, la nivel global, la o deteriorare a guvernării democratice, chiar dacă, formal, cele mai multe state pot fi catalogate drept “democraţii”.
Motive sunt mai multe, de la “războiul împotriva terorismului” până la trecerea la societatea post-industrială.
Cum se va reflecta acest declin al democraţiei în structurarea relaţiilor internaţionale?
Cred că o primă consecinţă a declinului democraţiei va fi scăderea calităţii actului de guvernare, cu repercusiuni la nivel social şi economic. Vom asista la creşterea neliniştii şi violenţelor sociale, care pot duce inclusiv la generarea unor conflicte mai mult sau mai puţin locale sau globale.
O a doua consecinţă ar fi un declin al parlamentarismului şi o întărire a tendinţelor autoritariste. Fenomenul este evident atât în Europa, nouă sau veche, dar şi în alte zone.
O a treia consecinţă a declinului democraţiei îl reprezintă afirmarea în forţă a populismului, apărut în siajul discursurilor anti-sistem. Populismul scoate din ecuaţia democratică aşa-zisa “clasă politică”, identificată ca sursa a tuturor relelor sociale.
O menţiune specială pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti în contextul declinului democraţiei. Sub pretextul luptei împotriva terorismului şi corupţiei, s-au adus şi continuă să se aducă atingeri grave liberului exerciţiu al acestor drepturi şi libertăţi.

Secolul 21 va fi marcat de trecerea umanităţii de la structurile economice, sociale şi politice, născute şi dezvoltate sub semnul revoluţiei industriale, la noile structuri ale societăţii cunoaşterii, bazată pe tehnologiile informaţionale, o societate intelectual şi cultural intensivă. În acelaşi timp, civilizaţia post-industrială are de gestionat problemele lăsate moştenire de epoca industrială, care a generat mari decalaje de dezvoltare şi inechităţi sociale, a accentuat polarizarea socială şi sărăcia în mai multe zone ale planetei, a afectat mediul înconjurător, costurile dezvoltării economice din ultima sută de ani trebuind plătite de acum înainte.
Principala criză a secolului 21 va fi structurată de conflictul dintre civilizaţie şi mediul înconjurător. Viitoare confruntări vor avea în centrul lor imperativul accesului la resurse naturale, energetice, apă, hrană, pentru unii, iar pentru alţii dorinţa unui control absolut al acestor resurse. Accelerarea dezvoltării economice şi sociale măreşte presiunea asupra resurselor naturale, mai ales asupra celor neregenerabile. Costurile dezvoltării vor creşte pe măsură ce aceste resurse vor trebui înlocuite, iar schimbările climaterice vor influenţa tot mai mult activităţile umane.
Asistăm, în acest moment, la o tendinţă generalizată de creştere a preţurilor materiilor prime şi mai ales ale alimentelor. În ceea ce priveşte alimentele, criza este agravată de explozia cererii de bio-combustibili.
Unele ţări vor dori să gestioneze în comun aceste riscuri, altele acţionează pe cont propriu, chiar şi atunci când acest lucru este contraproductiv pentru ansamblul comunităţii internaţionale. Cel mai elocvent exemplu este poziţionarea marilor actori pe scena politică internaţională în raport cu protocolul de la Kyoto.
Câteva cuvinte despre gestionarea colectivă a unor riscuri legate de fluxurile migratorii, cu atât mai mult cu cât, în acest moment, atât Uniunea Europeană în ansamblu, cât şi România în particular se confruntă cu astfel de probleme.
Fluxurile migratoare sunt datorate în principal dezechilibrelor demografice şi de dezvoltare existente între statele industrializate şi cele în curs de dezvoltare. Disparităţile de dezvoltare au generat astfel de fluxuri în sânul Uniunii Europene încă de la înfiinţarea sa. Să ne aducem aminte de migraţia italienilor, spaniolilor, portughezilor, în anii ’60, ’70 şi ’80 ai secolului trecut, urmată de migraţia cetăţenilor din Est din anii ’90 şi următorii. Am avut de-a face cu o migraţie justificată de motive economice, favorizată şi de declinul demografic al ţărilor din vestul Europei.
Acum, migraţiei din motive economice i se adaugă migraţia determinată de schimbările climaterice, care va fi şi mai greu de gestionat decât migraţia motivată economic.
Presiunea acestor fluxuri migratoare asupra ţărilor dezvoltate va creşte. Soluţia emigraţiei selective este doar un mod de a amâna găsirea unor soluţii la scară globală. În primul rând, migraţia selectivă va accentua fuga creierelor din ţările în curs de dezvoltare agravând problemele lor interne, la nivel politic, economic şi social. În acest fel, în loc să scadă, fluxurile migratoare vor creşte.
Nici deschiderea totală a graniţelor nu poate fi o soluţie, nici o naţiune oricât de bogată şi de tolerantă ar fi ea, nu are resursele necesare gestionării unor fluxuri migratorii importante.
În schimb, putem face mai mult pentru limitarea efectelor schimbărilor climaterice şi pentru reducerea subdezvoltării în ţările sursă ale emigraţiei motivate economic şi climateric. Un exemplu sugestiv: în 2006, migranţii din motive economice au trimis în ţările lor de origine circa 300 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât totalul ajutoarelor pentru dezvoltare alocate ţărilor sărace. Migranţii români au trimis în 2006 circa 4,5 miliarde de euro în ţară, ajutând la finanţarea deficitului de cont curent.
Pentru ţările recent admise în Uniunea Europeană, migraţia forţei de muncă este o problemă care tinde să le afecteze capacitatea de a folosi oportunităţile de dezvoltare şi de reducere a decalajelor faţă de ţările occidentale. Absorbţia fondurilor de dezvoltare se situează la un nivel nesatisfăcător în aceste ţări nu doar din cauza slabei lor capacităţi administrative, ci şi lipsei de forţă de muncă, care a plecat în căutarea unor salarii mai mari. În consecinţă, toate ţările est-europene trebuie, la rândul lor, să importe forţă de muncă, dacă doresc să menţină procesul de creştere economică. Şi, spre deosebire de ţările din vestul european, nu au experienţă în privinţa integrării sociale a imigranţilor.
Nu pot să nu aduc în atenţia dumneavoastră o criză care nu poate fi gestionată decât la nivel european. Este vorba de populaţia rromă, ale cărei probleme au generat tensiuni în relaţiile României cu o serie de state europene în care au avut loc conflicte între cetăţenii rromi şi autohtoni. Orice abatere de la valorile fondatoare ale Uniunii poate duce la renaşterea vechilor demoni ai rasismului şi extremismului de dreapta.
Ne putem permite să încurajăm xenofobia în condiţiile în care avem nevoie de forţă de muncă din afara Europei? Putem rezolva problemele cu care ne confruntăm fără acest import de forţă de muncă? Sper că vom da, împreună, cele mai bune soluţii acestor probleme, cu atât mai mult cu cât noua conjunctură aduce din nou Europa în centrul proceselor de globalizare şi de integrare.
Cele mai multe dintre riscurile cu care ne confruntăm sunt de natură socială, determinate de accentuarea precarizării muncii, de creşterea şomajului, de creşterea costurilor sociale ale restructurării aparatului economic,pentru a face faţă exigenţelor epocii post-industriale.
Europa a dovedit că poate respinge darwinismul social, fundamentalismul de piaţă şi guvernarea fără cetăţeni, şi acest lucru poate fi un factor structurant al proiectului politic european, care să ofere soluţii problemelor noi, la acest început de secol.
Modelul Europei Unite este cel al unui spaţiu al coeziunii sociale şi al solidarităţilor împărtăşite. Acest model social este unul puternic, redistributiv, care promovează integrarea socială şi nu admite excluderea sau marginalizarea unor largi categorii sociale.
Tăria şi atractivitatea acestui model vor creşte în măsura în care vom dovedi faptul că el este unul deschis, adaptabil, flexibil, capabil să răspundă prompt schimbărilor din economie şi din societate.
Nu cred că este în interesul Uniunii Europene extinse să cedeze presiunii unor factori conjuncturali şi să pună în discuţie continuitatea şi coerenţa modelului social european. Personal, cred că cei care atribuie existenţei acestui model eşecurile Europei în materie de competitivitate economică greşesc, simplificând lucrurile în mod nepermis.
Sunt câteva aspecte care trebuie să stea în atenţia responsabililor politici şi a reprezentanţilor societăţii civile, care trebuie să ofere răspunsuri adecvate acestor riscuri şi ameninţări.

Advertisements

9 Responses to “” Visul european – promisiuni şi realităţi ” – interventie”

  1. emil100882 Says:

    Domnule Presedinte,
    Fara indoiala ati avut o contribute la faurirea Romaniei moderne, dar ati ratat ocazia de a va inscrie numele in istorie printre liderii marcanti ai acestei tari pentru ca nu ati fost capabil sa luati o decizie curajoasa intr-un moment cruciail: unirea Romaniei cu Republica Moldova… Daca ati fi avut curajul sa luati aceasta decizie la momentul oportun, acum ati fi fost un idol pt o natiune intreaga, dar obedienta dvs fata de stapanii rusi a fost prea mare.
    Degeaba veniti acum sa vorbiti despre valori europene si sa dati lectii de politica. Datorita dvs Romania a pierdut poate pt totdeauna sansa de a redeveni ceea ce a fost candva…

  2. anca69 Says:

    Ne dorim să trăim ca în U.E. dar să continuăm să muncim ca în România. Ne dorim salarii ca « acolo » dar să fim şi acasă la ora 17,00 să putem bea o bere cu băieţii…ne dorim servicii deosebite, dar nu suntem pregătiţi şi să plătim pentru ele. Vrem să ne putem dezvolta o afacere, dar nu vrem să fim controlaţi ca « acolo », iar regulile, dacă există, sunt făcute numai pentru a ne pune la încercare inteligenţa şi pentru ca să ne facă să căutăm noi modalitaţi de a le ocoli…Vrem în U.E. dar încă dăm şpagă la profesor, la poliţist, la medic, până şi la popă dăm şpagaă, ca să ne cânte mai cu foc… Vrem în U.E., dar suntem noi pregătiţi cu adevărat să fim membrii ?
    Că ne vor acolo, lângă ei, şi asta este adevarat. Chiar dacă mai şchiopătăm la îndeplinirea condiţiilor, chiar dacă nu suntem aşa de performanţi în ce priveşte economia de piaţă, clubul elitist al U.E. consideră că e mai bine să ne ţină înăuntru, sub control strict, decât să ne mai lase, singuri, nesupravegheaţi, pe afară…
    Din păcate, reforma economică, deşi dificilă, se poate face. Reforma instituţională, la fel. Nu este uşor, este nevoie de timp, de eforturi continue şi pentru o lungă perioadă, dar, încet, încet, aceste eforturi, mai de voie, mai de nevoie, le facem. Adevarata reformă trebuie să aibă loc însă la nivelul nostru interior, de gândire, de atitudine.
    Se spune că gradul de evoluţie al unei societăţi se vede din modul în care sunt tratate femeile în societatea respectivă. In Belgia, 40% dintre deputaţi sunt femei. In Suedia, Ministrul apărării a fost, o bună perioadă de timp, o femeie. La noi, în urma unui sondaj, s-a ajuns la concluzia că mai mult de jumătate din managerii firmelor de top din ţară sunt femei. Un lucru bun acest semnal: înseamnă că femeile ştiu ce înseamnă competiţia, ştiu să se lupte pentru o cauză, ştiu să îşi apere ideile, ştiu să străbată în lumea dificilă a afacerilor.
    In politică, în revers, prezenţa femeilor este mai mult discretă şi deosebit de delicată. Blonde vaporoase, în rochiţe sau costume Escada roz, votează cu nonşalanţă pentru ca apoi să urce la tribuna Parlamentului pentru a-şi cere scuze, a înţeles gresit şi a votat împotriva propiului partid. « Ups, I did it ! Again ! ». Există şi femei corecte şi demne în politica românească, există multe stimate colege cu interventii la obiect, dupa cum exista si multi, prea multi parlamentari, bărbaţi, care se disting prin lipsa oricarei activităţi. Adevarata reformă a societăţii româneşti nu poate ocoli clasa politică românească şi acest proces trebuie să înceapă cu modul de selectare şi pregatire a candidaţilor. Trebuie acordată mai multă importanţă dezbaterilor interne, preluării problemelor reale ale cetăţenilor, a dorinţelor şi aşteptărilor lor, precum şi încercarea de rezolvare a acestor probleme. « Egalitate, fraternitate, dar nu pentru toată lumea ! » Acest mod de lucru trebuie să înceteze, dacă vrem să fim o ţara realmente democratică, cu o viaţă politică sănătoasă.
    Domnule Presedinte, sunteti printre putinii care, inca, mai pot face ceva pentru a opri caderea libera spre “manelizarea” politicii romanesti…sunt multi care acum tac, coplesiti de larma mediocritatii agresive din jur, care se intinde, din pacate, in toate straturile societatii, dar care va sunt si va vor fi alaturi in aceasta, (sa-i spunem?) “curatenie de primavara”!

  3. danidimitrescu Says:

    Domnule Presedinte,
    Pentru ca Romania sa aiba un cuvant de spus in Europa avem nevoie de conducatori capabili.Eu cred ca PSD daca ar avea un lider de talia dvs. si nu un Mircea Geoana situatia ar fi diferita.

  4. SorinPLATON Says:

    “Kosovo precedent sau exceptie” o dezbatere “Foreign Policy”
    …daca sunteti interesati de atitudinile din sferele inalte de putere (unde nu se da nici macar o ceapa degerata pe ideologii-doctrine)…

    http://sorinplaton.wordpress.com/2008/03/27/foreign-policy-debate/

    Cele bune!

    1=

  5. Victor Says:

    @emil100882

    Mai baiete tu pe ce lume traiesti de il acuzi acum pe Presedintele Iliescu si pentru faptul ca unirea cu Moldova nu s-a realizat. Las la o parte ca viziunea ta legata de globalizare este zero. Las la o parte ca nici macar nu ai avut bunul simt sa citesti interventia Presedintelui de la Seminarul internaţional “ Visul european – promisiuni şi realităţi “ ocazie cu care ai fi putut intelege ceva, dar nu pot sa nu te intreb tu ai idee care sunt realitatile lor ale moldovenilor de peste Prut? Crezi ca ii iei asa cu japca si ii alipesti? Te-ai intrebat vreodata : si daca ei nu vor? Daca ei sunt suficient de rusificati astfel incat sa nu isi doreasca sa iasa de sub umbrela Moscovei. Ai idee cine sunt principalii parteneri economici ai Moldovei? Ai idee cine le cumpara peste 80% din productia anuala de vin? Ai idee ce limba se vorbeste in Moldova? Ai idee in ce masura sunt dependenti economic de Rusia? Tu crezi ca daca ei nu vor, adica cetatenii Moldovei, ii iei cu japca si ii pui langa tine…Ai fost vreodata pe acolo? Ai vorbit cu oamenii?

    Apoi ce tot iti bati capul? Intr-o Europa in care toate tarile se pregatesc sa isi deschida granitele in sensul de a crea adevarata Uniune, tu inca gandesti marunt ca si cum ar fi vorba despre noi si despre ei, restul Uniunii “dusmane”. La ce iti ajuta o Moldova saraca alipita cand oricum Moldova va intra si ea in Europa cat de curand, apoi se va pune problema guvernelor regionale?

    Apoi cunosti tu demersurile Presedintelui Iliescu pentru o apropiere frateasca de Moldova si ai idee de ce zid s-a lovit??? Iti amintesti de intalnirea din 2003 dintre Presedintele Iliescu si rusofilul Voronin cel din urma pretinzand la sfarsitul discutiilor ca a vorbit in limba moldoveneasca pe care o cunoaste si Ion Iliescu intrucat “este un poliglot puternic” ????

    Am sa-ti redau un fragment graitor din declaratia lui Ion Iliescu de atunci si poate asa ai sa intelegi si tu cata amaraciune ii provoca Domniei Sale atitudinea puterii de la Chisinau :

    “Am stiut sa construim punti de beton, dar si punti de flori intre tarile noastre. Putem construi o relatie privilegiata, deschisa si trainica, demna, intre cetatenii si statele noastre. (…) Nu foloseste nimanui mentinerea unei stari permanente de neincredere si suspiciune in ceea ce priveste intentiile partii romane. Romania, ca viitoare membra a NATO si a Uniunii Europene, nu doreste decat asigurarrea pacii si stabilitatii in zona. (…) Nu vrem sa ridicam noi ziduri intre noi si Republica Moldova”.

    Nu stiu de ce imi bat eu capul cu ignorantii in loc sa comentez on topic…

  6. SorinPLATON Says:

    Vremea vorbelor a trecut Duminica… De Luni urmeaza vremea faptelor…

    http://sorinplaton.wordpress.com/2008/05/31/reformareapsd/

    Cu stima,
    SorinPLATON

  7. realitateasf Says:

    Câteva probleme SF, anno domini 2008:
    -unu la mână, noi trebuie să dăm la UE salvgardarea pe diverse domenii. Motivul: ei nu au fost pregătiţi să ne primească, suntem prea jmekeri şi ştim să furăm din fonduri mai abitir ca alţii…
    -doi la mână, ca să aveţi credibilitate pentru ceea ce scrieţi pe blog ar trebui să faceţi lobby în interiorul PSD pentru curăţenia internă: aveţi o vârstă şi destule păcate, a cam venit timpul să mai spălaţi din ele;
    -trei la mână, nu cred că sunteţi în măsură să discutaţi despre bio-combustibili din moment ce agricultura românească a fost făcută ferfeniţă cu complicitatea europenilor şi motivul simplu, acela de a cultiva la noi plantele oleaginoase pentru respectarea prevederilor de la Kyoto;
    …în ce priveşte „criza democraţiilor, distrugerea clasei politice” şi alte bla-bla-uri dintr-ăstea, vă amintesc: la noi nu există „clasă politică” ci mai degrabă O ŞLEAHTĂ POLITICĂ, închisă, obscură, în care tinerii chiar dacă au acces nu au nici un cuvânt de spus!

  8. xfstef Says:

    Va salut domnule Presedinte. Este prima oara cand intru pe acest blog. Chiar daca nu v-am fost fan pe perioada mandatelor, pot spune ca integritatea de care dati dovada in lupta politica din ziua de astazi e demna de laudat.

    Acum pe subiect. Dvs stiti foarte bine, sau mai bine ca majoritatea dintre noi, despre ce se intampla la nivel mondial. Cam cum se lucreaza, ce se vrea. Am vazut ca ati abordat subtil cateva din realitatile planurilor de globalizare.

    Nu stiu sincer sa va spun cum ar mai putea acele organe internationale sa mai fructifice inca o criza economica mondiala, pentru ca deja se clatina intregul castel de carti. Saracia la nivel mondial tot creste si sa nu fim ipocriti si sa dam vina pe demografie, ca nu este asa, cred ca veti fi de acord cu mine cand voi spune ca resursele exista. Concluzionez ca nu a fost dorita, cel putin nu de cei care au mai provocat alte crize in trecut.

    Daca prezumtia mea este corecta si actuala criza nu a fost controlat orchestrata de … personaje veterane in domeniu, atunci am o intrebare cat se poate de logica, se poate discuta de un sabotaj economic din partea altor grupuri de interes ? Bine eu nu cunosc detaliile, deci nu pot face decat poate niste prezumtii copilaroase, demne de amuzamentul dvs dar sunt totusi curios.

    As vrea sa-mi scuzati exprimarea contondenta, specializarea mea, pe viitor sper, va fi una inginereasca, deci cu limba romana stau mai rau.
    Va urez toate cele bune si cat mai multe articole obiective, pe subiecte reale si nu glume electorale ori cununii politice.

  9. stansebastian Says:

    Am vazut anterior un comentariu ce afirma urmatoarele:”dar ati ratat ocazia de a va inscrie numele in istorie printre liderii marcanti ai acestei tari pentru ca nu ati fost capabil sa luati o decizie curajoasa intr-un moment cruciail: unirea Romaniei cu Republica Moldova…”. Fara suparare dar armata rusa era prezenta cu toate cele, pe teritoriul Moldovei,iar noi nu eram Germania Federala si distanta de Moscova era mult prea mica, asta ca sa nu mai punem faptul ca ,Moldova a fost republica sovietica de fapt si de drept.
    Dupa opinia mea de comunist roman, pot spune ca marea gresela a facut-o Antonescu, care a continuat ofensiva dincolo de Nistru. Daca armata romana s-ar fi oprit la Nistru lasand armata nazista sa-si continue drumul,am fi dat dovada de onoare si ne-am fi respectat statutul de “stat de sine statator” care nu doreste decat teritoriul sau. Exemplul Finlandei este edificator,au mers cu nemtii pana la vechea granita si de acolo s-au oprit si s-au comportat neutru fata de eforturile hitleristilor de a cuceri Leningradul. Altfel ar fi fost statutul Romaniei dupa razboi. Orice unire trebuie sa se faca in mod pasnic . Nimic nu poate justifica pierderi de vieti omenesti, cu atat mai putin de un razboi stupid si inegal. Ion Iliescu a dat dovada de intelepciune in acele momente. Vrem nu vrem, rusii au si ei dreptatea lor, daca cititi istoria Rusiei ma ve-ti intelege.Ce cauta Napoleon in 1812 in Rusia ?Englezii in Crimea? Ca nemtii au dus un razboi impotriva comunismului.Sa nu uitam de Razboiul de Idependenta , in care am avut aliati, rusii.In relatia cu Rusia, Romania ar trebui sa dea dovada de mai mult echilibru si sa nu transforme poporul rus intr-un inamic, ci mai degraba intr-un aliat si intr-un partener economic de baza.In comparatie cu Ion Iliescu,Basescu e catastrofa,dezastru in materie de politica externa. Moldova mai devreme sau mai tarziu tot vine alaturi de tara ” mama”,cu conditia sa dai dovada de demnitate si spirit pasnic in reletia cu Rusia, nici rusii nu sunt dobitoci, daca vad ca au un vecin care nu are nici o intentie agresiva, sa-si aprinda paie in cap.
    Un lucru e clar actualul presedinte este depasit de situatie in relatia cu Rusia.Ce ne intereseaza pe noi de Georgia?Georgienii nici ei nu cred in NATO , pentru ca ei sunt o entitate mica in zona, iar rusii au fost marii lor protectori impotriva tatarilor si otomanilor.Romania ca membru NATO la frontiera cu Rusia ar trebui sa duca o politica de prietenie fata de aceasta ,sa profite de apropierea pe care o are fata de resursele Rusiei.
    O si mai mare aberatie si utopie este “UCRAINA IN NATO”, asta mai lipsea acum un razboi civil de secesiune.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: