Dialogurile “Cronicii Romane” – II-a

Cronica Romana. Vineri, 1 Februarie 2008

Ion Iliescu, despre viitorul social-democratiei:
“Nu se pune problema unei aliante preelectorale cu liberalii sau conservatorii”
Roxana Arginteanu, Diana Nedelcu

– Ati semnalat in numeroase randuri necesitatea unei analize profunde referitoare la prestatia politica a PSD in acesti trei ani de zile, dar si asupra locului si rolului partidului in societatea romaneasca… A fost de curand si o dezbatere asupra valorilor si problemelor stangii, si implicit a PSD, organizata de Institutul Ovidiu Sincai… Vor mai urma si alte asemenea dezbateri? Are… sau mai exact, mai are… PSD raspunsuri la problemele societatii sau nu?
– Am avut cateva discutii in cadrul partidului in legatura cu serie de probleme care se afla in atentia noastra si urmeaza sa aiba loc un Consiliu National. Dar am intarziat cu organizarea acestui Consiliu National, el ar fi trebuit sa se tina demult, pentru ca este forumul care gireaza activitatea politica a partidului intre Congrese. Ori, din acest punct de vedere s-a intarziat foarte mult. Motivat poate, din varii motive, inclusiv din pricina confruntarilor politice din prima parte a anului trecut, apoi din nevoia de a face in liniste pregatirile pentru alegerile euro – parlamentare. In fine, acest Consiliu va fi organizat chiar luna aceasta, pe la jumatatea lunii, sau dupa jumatatea lunii. De altfel, am si spus ca avem nevoie de maxima seriozitate in abordarea acestei actiuni, deoarece ea trebuie sa fie un moment politic major pentru partid si pentru mesajul pe care acest partid politic il da militantilor PSD si tuturor cetatenilor Romaniei. Iar la acest Consiliu conducerea PSD trebuie sa se prezinte, in primul rand, cu o analiza foarte serioasa, temeinica, a situatiei generale din tara.
Este nevoie sa intelegem ce s-a petrecut in acesti trei ani si care sunt consecintele guvernarii de dreapta a tarii in plan general politic, in plan economic si in cel social, dar mai ales in viata oamenilor.
In al doilea rand, este necesara o analiza foarte serioasa a pozitiei PSD in plan politic. Pana acum PSD, in diversele configurari pe care le-a avut de-a lungul timpului, a fost principala forta politica a tarii. Nici in momentul cel mai greu, atunci cand s-a spart FSN-ul si cand au aparut doua structuri – PD, cum s-a numit dupa aceea, si FDSN, care a reusit in doua luni de la infiintare sa castige alegerile, partidul nu a fost intr-o situatie de slabiciune asemanatoare celei de astazi. Nici in 1996, cand a pierdut guvernarea pentru ca nu a avut cu cine sa se alieze, Conventia impreuna cu PD avand insumate 60% locuri in Parlament, partidul nu s-a aflat pe o pozitie de inferioritate. PSD a ramas doar cu 24% si avea totusi principalul grup parlamentar, dupa PNT-CD. Si in ciuda situatiei din 1996, cand pierduse guvernarea, a devenit un puternic partid de Opozitie, atat prin activitatea grupului parlamentar pe de o parte, cat si prin activitatea politica si administrativa din tara. Iar in anul 1999 se manifesta ca principala forta politica si a si castigat alegerile din 2000. Prin simetrie, ne aflam la 3 ani dupa alegerile din 2004, alegeri pe care nu le-a pierdut, asa cum s-a intamplat in ’96. A ramas, dupa iesirea de la guvernare, principalul partid al tarii si voturile obtinute de PSD in scrutinul din 2004 au insemnat mai mult decat voturile insumate ale PD si PNL. Dar Basescu a reusit sa impuna o guvernare de dreapta prin presiunea asupra UDMR si PC, ca sa poata forma o majoritate, ce s-a dovedit a fi foarte fragila. Si astfel a aparut aceasta guvernare de dreapta a Aliantei. Intre timp ADA s-a rupt, iar guvernantii n-au reusit sa-si pastreze nici macar coeziunea in jurul programului cu care au venit si au castigat guvernarea, ca sa nu mai vorbim de consecintele razboiului total dintre Palate, in care nu se iau prizonieri, si ceea ce este si mai periculos, se folosesc institutiile statului: justitie, servicii secrete, dar si diverse componente ale mediilor de informare. In acest context politic, dupa trei ani de zile, PSD, la alegerile europarlamentare a iesit pe locul doi. Europarlamentarele sunt cel mai bun reper, restul sondajelor fiind destul de relative, desi reflecta totusi o anumita realitate. Ingrijorarea pentru PSD vine de la faptul ca a obtinut rezultate slabe in toate mediile, atat in resedintele de judet, in orasele mici, dar si in mediul rural. Dupa trei ani de opozitie, PSD a pierdut pozitia de primul partid al tarii. Si de aceea am spus ca, prin aceasta analiza care trebuie prezentata Consiliului National, trebuie sa vedem mai profund cauzele, dar si care sunt schimbarile care s-au produs in structura societatii romanesti, in structura sociala a populatiei. …Si mai ales, de ce nu mai este perceput cum trebuie mesajul PSD! Cu atat mai mult cu cat PSD a ramas singurul partid de stanga. PD a parasit Stanga, nu mai este nici de facto, dar este si proclamat deschis de Dreapta.

– Ca mesaj, PD-L pare tot de stanga, deocamdata…
– Din contra, ca mesaj ei au zis ca sunt mai la dreapta liberalilor si ca datoria lor este sa construiasca o ideologie puternica a capitalismului. Optiunea a fost exprimata public la aceasta reuniune a Dreptei – un mesaj manifest – ei se situeaza mai la dreapta dreptei liberale. Singurul partid proclamat de stanga este PSD, desi unii contesta pana si caracterul de stanga al PSD. Totusi, este singurul care a ramas in Internationala Socialista si PSE, din care facea parte si PD, pana nu demult. Iar intr-o tara ca a noastra e nevoie de-o Stanga puternica. Si este nevoie si de un partid social-democrat, care sa poata promova o politica care sa fie in masura sa raspunda nevoilor tarii si nevoilor marii majoritati a cetatenilor tarii. Ori, asta trebuie sa fie PSD si aceasta analiza trebuie sa ne explice de ce s-a produs slabirea pozitiilor partidului, si ce este de facut pentru a recupera terenul pierdut, si pentru a recastiga pozitiile pierdute in acesti trei ani, cu ocazia viitoarelor alegeri locale si la alegerile parlamentare, si apoi ca sa abordeze de pe pozitii mai favorabile confruntarea pentru prezidentiale si europarlamentarele din 2009. Aceasta este esenta analizei pe care trebuie s-o facem si trebuie sa acceptam un dialog veritabil intre participanti, sa nu permitem sa se rateze o ultima ocazie pentru a pune la punct o serie de lucruri care au trenat prea mult, nu sa facem o chestie formala din acest eveniment! Putem sa stabilim un plan de bataie foarte limpede, cu un mesaj clar adresat cetatenilor, cu o strategie foarte bine structurata si cu masuri care sa propulseze oamenii credibili ca purtatori de mesaj. Sunt doua chestiuni fundamentale pentru un partid: sa aiba un mesaj clar, pe de o parte si sa aiba niste purtatori credibili si puternici de mesaj, pe de alta parte. Care sa fie crezuti ca ceea ce spun este si convingerea lor. Aceasta lipsa de credibilitate a purtatorilor de mesaj este marea slabiciune din viata noastra politica! Asa a fost si in perioada partidului comunist. Eu am avut la vremea aceea dispute importante privind aceasta discordanta intre vorbe si fapte. De aceea am fost si marginalizat si acuzat de intelectualism. Discordanta dintre vorbe si fapte este un “dar” al politicianului roman, care vad ca are caracter de permanenta – Una vorbim si alta fumam! – vorba lui Arghezi. Si asta este valabil pentru mai toti. Deci, la noi in partid, trebuie sa promovam oamenii care “ce au in gusa au si-n capusa”. Care sa creada in ceea ce spun si sa spuna ceea ce cred, si sa fie convingatori, si sa raspunda nevoilor si cerintelor tarii si oamenilor pe care vrem sa-i slujim. Cu acest mesaj ar trebui sa vina Consiliul si eu sper ca ne pregatim pentru asa ceva.

– Si veti stabili, in mare, si o strategie electorala la acest Consiliu?
– Sigur. Acum urmeaza o ampla operatiune in legatura cu desemnarea candidatilor, la consiliile locale si primarii, la municipii, judete… Este o operatiune foarte complexa in aceasta perioada. Trebuie sa supunem in mod deschis la vot, in mod democratic, desemnarea candidatilor.
Ideea cu motiunea de cenzura a fost o idee gresita

– Dar pentru alegerile viitoare parlamentare din 2008 cum vedeti reasezarea partidelor pe scena politica, dat fiind faptul ca presedintele va fi acelasi si la acea data, si este greu de crezut ca vreun partid va castiga peste 50%?
– Reasezarea se va face in functie de scorul respectiv. Cred ca domnul Basescu si sustinatorii sai isi propun sa castige alegerile pentru a putea forma un guvern care sa-i fie subordonat presedintelui. Asta este obiectivul politic pe care si l-a propus aceasta noua formatiune struto-camila… PD linie L… nu stiu exact ce vrea sa fie acest partid, care imbina structura si politica unui partid ce se declarase de stanga cu aceia care au venit de la liberali… si cu altii… Si a iesit un partid popular… Ce-i aia, nu prea stiu…!? Crestin democrat – in lumea catolica inseamna conservator, cum este in traditia britanica… Este destul de complicat, dar ma rog, pe ei nu-i intereseaza crezul, ei nu au asa ceva. Sunt doar interese de moment si de grup si reprezinta doar o structura pe care domnul Basescu s-o poata controla. Si partidul prezidential si guvernul pe care acesta sa-l formeze! Este o perspectiva periculoasa la adresa democratiei, pe care cetatenii nu vor intarzia sa o perceapa. O perspectiva care obliga si PSD, si PNL, si alte forte politice sa ingradeasca aceasta alunecare a tarii spre o dreapta demagogica, populista. Un mare pericol pentru democratie si pentru functionarea statului de drept in Romania.

– Se va limpezi esicherul politic? Perceptia generala este ca nimeni pare a nu-si mai gasi locul si ca toata lumea este si in Opozitie, si la Putere.
– Situatia nu este simpla si dificultatea se simte si la nivelul partidului, si la cel al alegatorilor sai. Este o situatie noua… Lucrurile erau limpezi in timpul CDR… Conventia insemna adunarea tuturor fortelor de dreapta in combinatie cu un partid care se proclama social-democrat – PD, dar in clipa de fata blocul de dreapta ADA care s-a format si care a venit la guvernare s-a spart. Iar acum, in fata alegatorilor se prezinta o dreapta divizata. Unii la guvernare, adica PNL, altii in jurul presedintelui tarii… Liberalii, pe de o parte si acest nou partid combinat – partidul prezidential, pe de alta. In aceste conditii, PSD a avut o oarecare dificultate in ceea ce priveste modalitatea de raportare la aceste forte si cum sa apara credibil ca partid al Opozitiei. S-a speculat politicianist, si agresiv, un anume sprijin dat de PSD guvernarii actuale. Este intr-adevar putin complicat si delicat pentru oameni ca sa perceapa exact pozitia de partid de opozitie a PSD. Dar cred ca a fost o practica corecta, pentru ca pericolul principal pentru viata noastra politica il reprezinta in continuare tentativa de control total al vietii politice din partea unui presedinte foarte capricios si abuziv.

– PSD a vrut, la un moment dat, sa dea Guvernul jos…
– Ideea cu motiunea de cenzura a fost o idee gresita! Pentru ca, daca ar fi trecut motiunea de cenzura, ar fi insemnat ca tot controlul asupra vietii politice ar fi fost dat pe mana presedintelui Basescu. Si, din pacate, au fost oameni in PSD fara orizontul politic necesar, fara intelegerea acestei situatii politice particulare si periculoase in care ne aflam in momentul de fata. Iar obiectivul politic major al PSD este acela de a face imposibil acest control total din partea unui presedinte abuziv. De aceea, opozitia trebuie sa aiba o infatisare mai nuantata. PSD ramane critic fata de acest Guvern si cauta sa aduca corective prin politica sa, prin activitatea parlamentara. Au fost cateva lucruri bune in acest sens: marirea pensiilor, masuri pentru invatamant si altele, insa au aparut si momente de ambiguitate, si s-a creat sentimentul ca PSD ar negocia ba cu Basescu, ba cu Tariceanu… Ba cu liberalii, ba cu PD… Asta a fost greseala, care a creat confuzie si in randul militantilor partidului, si in randul partenerilor din viata politica, si a adversarilor. Momente de slabiciune care s-au reflectat in pozitia actiunii politicii PSD. Dar cred ca aceste lucruri s-au mai limpezit cumva.
Sentimentul general a fost ca la Congresul din 2005 s-a decapitat partidul

– Dar, nu cumva, mai lipseste si imaginea unui partid de Stanga?
– Imaginile se creeaza… Se schimba generatiile… Si fiecare generatie de lideri politici aduce cu ea lucruri si mai bune si mai putin bune. Acesta este factorul subiectiv care are influenta sa. Dar, cred ca lucrul cel mai grav pentru PSD a fost lipsa totala de clarificare ideologica, dupa momentul iesirii de la guvernare si ambiguitatile de optiune, care au persistat. Asa ca din Congresul din 2005 s-a iesit cu o confuzie si mai mare, desi se sperase cu totul altceva de catre promotorii “reformelor”. A fost doar un pretext pentru o actiune de separare de Iliescu! Dupa alegerile parlamentare din 2004 si pierderea guvernarii s-a venit cu ideea ca partidul acesta, fiind acum in Opozitie, va trebui sa-si corecteze mesajul si comunicarea cu oamenii. Pe de alta parte, toti recunosteau ca PSD a fost un partid care a asigurat o guvernare buna. Dar au planat asupra ei o serie de acuzatii de coruptie, intarite si de aparitia unor imbogatiti care au folosit in scopuri personale situatia lor politica si administrativa. Era nevoie de o limpezire, de o curatare, care nu au fost facute pana la capat, din motivele stiute Apoi, au fost altii care au avut alta teorie: nu asta este problema centrala a PSD, ci problema centrala este cum sa se curete de imaginea de partid continuator al comunismului. Si ca, Iliescu fiind, in viziunea lor, simbolul acestor legaturi cu vechiul partid comunist, trebuie indepartat, asta aducand castiguri de imagine PSD.
Ciudat este altceva. Multi dintre cei care m-au criticat si ma critica, vorbesc de aceia care o fac de la dreapta, o dreapta care, de altfel, nu stiu cum s-a format si de catre cine, caci toti cei care au fost activi in viata publica inainte de ’89 au fost membri ai PCR, indiferent ca dupa aceea au devenit membri ai PNL ai PNT-CD sau ai PD, isi ignora cu superbie trecutul. Eu cel putin eram cunoscut prin pozitiile mele in perioada comunista si ma bucuram de simpatie, dovada ca dupa Revolutie am intrunit o sustinere super-majoritara in tara. De fapt, singurul criteriu de judecata ar trebui sa fie faptele omului, si nu imaginea construita cu rea credinta de altii.

– Si PSD a fost mai catolic decat Papa.
– S-au gasit niste “teoreticieni” in PSD, care tot spuneau ca Iliescu este simbolul legaturilor ombilicale cu fostul PCR. Si daca ne curatim de Iliescu, curatim partidul! Sigur, eu am spus atunci ca putea sa fie si o apreciere corecta. Fiecare la timpul lui
si-a facut datoria, isi termina misiunea! Vin altii cu forte proaspete, mai tineri, mai aerisiti, mai dezghetati si aduc un suflu nou in partid. S-a intamplat acest lucru? Sentimentul mai general al oamenilor a fost ca s-a asistat la o decapitare a partidului. O slabire a fortei combative a statului major a acestui partid, care da tonul si care da forta de actiune a unui partid. Asta a fost rezultatul acestei aventuri la care s-au lansat unii, in 2005! Aici nu este vorba de a pune in discutie persoane, dar este vorba de a analiza modul cum a functionat mecanismul de conducere al partidului. Pe urma, noii lideri au inceput tot felul de tatonari, incercari de legaturi personale, ba cu unii, ba cu altii. Sigur ca exista si niste relatii personale cu fostii membrii ai FSN, care au devenit pedisti si care au trecut de cealalta parte a baricadei si s-au creat niste relatii personale, care inclinau mai mult pentru negocieri spre PD. Dar de PD ne despart fundamental niste pozitii ideologice. Si s-a incercat negocierea, fara a se intelege ca, in prezent, PD, ma rog… PD-L , a devenit mai nociv ca pozitie politica si ideologica decat PNL. Liberalii macar au o pozitie foarte limpede, foarte clara in legatura cu politicile economice, sociale, raportul stat-piata, privat –public, raportul dintre politicile economice si cele sociale. In timp ce la PD sunt mult mai multe ambiguitati. Toate aceste negocieri, ori incercari de negocieri, au contribuit la amplificarea confuziei de natura politica si ideologica din jurul PSD si au dezarmat, intr-un fel, activul de baza al partidului. Aceste probleme de fond necesita o analiza foarte serioasa. Daca vom reusi sa o facem cu prilejul Consiliului si sa corectam tirul activitatii proprii in cursul acestui an, va fi bine pentru partid si va fi bine si pentru tara. Daca nu vom reusi, va urma o perioada mult mai lunga de opozitie, intr-o situatie mult mai complicata si se naste probabil o stanga radicala, fata de o dreapta care se radicalizeaza si devine foarte agresiva.

– In perioada urmatoare mai este valabila sau se va lua in discutie o varianta de alianta, cu liberalii ori conservatorii?
– Nu cred ca se pune problema unei aliante pre-electorale. Poate o conlucrare, o colaborare in perioada electorala. Alianta se poate face numai post electoral.

– Un pact de non-agresiune atunci?
– Da, acest pact este posibil. Un pact de colaborare, de comunicare in perioada electorala, avand un obiectiv comun si un pericol comun, care paste democratia romaneasca, societatea romaneasca: atacul populist si demagogic al PD-L si al Presedintelui Romaniei la adresa democratiei si statului de drept.

– Care este, in viziunea dvs., profilul candidatului perfect la actualul presedinte?
– Acum mi se pare ca este prematur sa discutam despre acest profil, deocamdata, in situatia data, cand actualul presedinte are inca un rezervor destul de puternic de sustinere in electorat. De fapt, principalul adversar al lui Basescu este… Basescu insusi. El trebuie lasat sa se desfasoare, pentru ca se torpileaza singur. In primul rand, prin comportamentul sau instinctual, pentru ca este un om instinctual, si din tot comportament sau s-a vazut foarte bine acest caracter. Un caracter care nu-i capabil de dialog, de conlucrare… El nu a fost capabil sa colaboreze cu proprii sai aliati, cu care a venit la putere, cu care a castigat alegerile prezidentiale si a format guvernarea. Nu a fost capabil sa mentina legatura fireasca cu aliatul alaturi de care a preluat puterea. Dar n-a fost capabil sa conlucreze nici cu proprii sai consilieri. N-are aceasta capacitate de comunicare umana. Nu stie nici sa asculte. Are mentalitate de vataf, care stie doar sa comande. Asta poate sa fie si rezultatul evolutiei sale profesionale – comandantul de vas care nu are colaboratori, ci doar subordonati, care trebuie sa raspunda la comanda unica. Acest tip de mentalitate merge in sisteme militare, in anumite structuri administrative. Insa, in viata politica, in viata statala sunt alte reguli si trebuie alta structura intelectuala a celui care are o misiune de conducere in societate.

– Are PSD un astfel de contra-candidat?
– Probabil ca se va naste, la timpul respectiv. Acum este greu sa facem asemenea prognoze si nu este bine sa speculam pe aceasta tema. Trebuie verificate diverse candidaturi potentiale si apoi sa fie propulsat cel care ar avea cele mai bune sanse. Si care ar avea si capacitate de confruntare cu un adversar dificil…, cu toate pierderile pe care le va inregistra in desfasurarea luptei electorale. Va fi o misiune foarte dificila pentru oricine!

– Exista aproape un consens in privinta opiniei ca singurul adversar viabil al actualului presedinte este Ion Iliescu…
– Poate, dar eu nu mai pot candida. Acum este vremea ca altii sa se lanseze in batalia politica. Le spun ca nu va fi usor, ca le sunt garantate “cucuiele”, dar ca, daca au clar in minte de ce vor sa exercite puterea, dar mai ales in numele caror valori, mai devreme sau mai tarziu vor castiga. Eu am actionat in numele unor valori de stanga si am reprezentat interesele celor care, nemeritat, au fost penalizati de tranzitie. Viitorul presedinte de stanga al Romaniei trebuie sa actioneze in numele intereselor celor pe care un capitalism salbatic si fara contraputeri ii face sa nu se poata bucura de toate drepturile si libertatile garantate de Constitutie.
(Ultima parte a interviului, in numarul viitor)

Advertisement