CALOMNIA CA DIVERSIUNE

În ultimele zile s-au activat , din nou, tot felul de impostori și propagandiști mercenari care repetă cu obstinație neadevăruri, fapte inventate și calomnii la adresa Revoluției  Române și a celor ce și-au asumat, în Decembrie 1989, atât riscuri cât și răspunderi . Deasemeni, se reiau tot felul de neadevăruri și afirmații gratuite privind așa-zisele “mineriade”, deformându-se faptele istorice.

Este de-a dreptul aberantă și ticăloasă afirmația unora că responsabili de acțiunea teroristă declanșată în seara de 22 decembrie (și deci de victimele acesteia) ar fi cei ce s-au constituit în noaptea de 22 decembrie în nucleul Consiliului Frontului Salvării Naționale – noua structură provizorie de putere, constituită după răsturnarea regimului și fuga lui Ceaușescu.

Eu mă aflam de mai mulți ani, sub o supraveghere strictă din partea Securității , fiind urmărit zi și noapte, la vedere, de trei echipaje de filaj. Până și în dimineața zilei de 22 decembrie, m-au ´însoțit´, ca de obicei, până la Casa Scânteii, unde se afla și Editura Tehnică, la care lucram atunci. La ora 11.00, au dispărut din parcare.

În jurul orei 14.00 am ajuns la Televiziune, de unde m-am adresat populației, din Studioul 4, devenit un fel de tribuna a Revoluției.

După o vizită scurtă la Ministerul Apărării, unde l-am întâlnit pe gen. Stănculescu, am ajuns la sediul Comitetului central, în jur de ora 17.00.

Atât sediul cât și piața din față erau înțesate de lume. Cu greu mi-am croit drum până în balconul biroului lui Ceaușescu (devenit a doua tribună activă a Revoluției).

După ora 17.30, am găsit un birou mai liber, la etajul III, unde ne-am reunit circa 15 persoane, pentru a redacta un fel de proclamație (devenita Comunicatul către țară al CFSN, cu cele 10 puncte programatice ale Revoluției Române). Nu am reușit să-l terminăm , pentru că , în jurul orei 18.30, s-a declanșat diversiunea armată, o rafală ajungând și spre biroul nostru. Ne-am împrăștiat .

Atunci i-am cunoscut pe Gelu Voican-Voiculescu și pe Mihai Ispas, cu care am ieșit spre B-dul. Magheru. Un șofer amabil ne-a dus până la sediul MApN. Nimeni nu a putut să ne ofere vreo explicație privind diversiunea armată.

Am decis să ne deplasăm, cei ce ne aflam acolo, spre Televiziune, unde, împreună și cu alte persoane prezente, în biroul de la etajul XI, am finalizat Comunicatul către Țară, pe care l-am prezentat, spre miezul nopții , din Studioul 4.

În timp ce ne deplasam din blocul turn spre zona studiourilor, prin pasarela de la etajul I, s-a tras asupra noastră.

După prezentarea Comunicatului, ne-am reîntors la etajul XI, unde am petrecut toată noaptea în stare de asediu, trăgându-se asupra etajelor superioare, unde ne aflam noi, atât dinspre str. Pangratti, Calea Dorobanți, cât și dinspre Piața Aviatorilor; la un moment dat, a apărut un elicopter care a deschis foc asupra Televiziunii (s-a afirmat apoi, că au crezut că Televiziunea ar fi fost ocupată de “teroriști” ). Confuzia era totală !

De aceea , afirmația că “teroriștii” ar fi fost “inventați” de cei ce s-au constituit în CFSN – este o curată ticăloșie ! Practic, datorită acestei diversiuni militare, noi nu ne-am putut reuni cu cei 39 membri menționați în Comunicatul CFSN, decât în ziua de 27 decembrie, când au încetat aceste acțiuni armate.

Este evident că diversiunea teroristă urmărea să împiedice construirea noii structuri de putere și că ea a încetat odată cu dispariția dictatorului, în urma executării sentinței de la Târgoviște.

Doar susținători ai vechiului regim și oameni lipsiți de conștiință, frustrați, nemulțumiți din varii motive, pot manifesta atâta ură și încrâncenare și după trecerea atâtor ani, împotriva celor ce au constituit obiectul acțiunii teroriste din decembrie 1989.

La fel și în legătură cu evenimentele din 13 iunie 1990 și venirea minerilor.

Confruntarea electorală era firesc să se încheie odată cu alegerile din 20 mai. Piața Universității, ocupată samavolnic în urma mitingului electoral al PNȚCD (în ciuda prevederilor Decretului-Lege adoptat de CPUN privind interdicția de a ocupa piețe și artere de circulație , pe timpul campaniei electorale) – a devenit o veritabilă tribună electorală a opoziției.

După alegerile din 20 mai, principalii protagoniști din piață s-au retras (lucru anunțat public prin comunicatele Ligii Studenților , PNȚ-cd și al “Solidarității Universitare”).

A rămas un grup de “greviști ai foamei”, cazați în corturi, susținuți de “Asociația 21 Decembrie” și “Partidul Poporului”(partidul lui Dumitru Dinca), care au continuat să blocheze circulația din centrul orașului. După mai multe încercări nereușite de dialog, în ziua de 11 iunie, o delegație a greviștilor foamei a fost primită de vice-prim-ministrul Anton Vătășescu. Singura lor revendicare era realizarea unui “post independent” de televiziune. După explicațiile oferite, s-au angajat să se retragă din Piață. Acest lucru era important și pentru pregătirea deschiderii lucrărilor Parlamentului ales la 20 mai (Senatul, în fostul Sediu CC, Camera Deputaților-în localul din Dealul Mitropoliei).

Cei ce și-au arătat nemulțumirea față de decizia de retragere din Piață au fost reprezentanții Asociației 21 Decembrie și ai Partidului Poporului (partidul lui Dumitru Dinca) , care s-au lansat în declarații agresive la adresa Guvernului și a conducerii Televiziunii.

Pe baza înțelegerii cu reprezentanții „greviștilor”, guvernul a aprobat propunerile Ministerului de Interne pentru redeschiderea circulației publice în zona Pieței Universității.

Sunt criticate stângăciile Poliției în acțiunea de evacuarea a corturilor, din dimineața zile de 13 iunie (din care cei mai mulți ocupanți plecaseră). Dar, acestea nu pot motiva acțiunile agresive și actele de vandalism săvârșite de grupuri violente în după-amiaza și seara zilei de 13 iunie – incendierile de autovehicule, devastarea unor clădiri publice – a Poliției Capitalei, SRI, Televiziunii, asediul prelungit al Ministerului de Interne. Actele de vandalism , coloanele de fum ce se ridicau din centrul Capitalei, dispariția – practic a poliției de pe străzi, ezitările Armatei de a interveni (motivată de acuzele legate de implicarea în acțiunile de reprimare a manifestațiilor din decembrie 1989) – au stârnit o mare îngrijorare în rândul cetățenilor Capitalei și din țară, oamenii care votaseră masiv și liber în 20 mai neînțelegând cum de sunt posibile și care sunt motivațiile acestor acte anarhice. Aceasta a motivat declarația mea (în calitate de președinte recent ales) adresată, în special populație Capitalei pentru a sprijini organele de stat în restabilirea ordinii în București .

În spirit de solidaritate, au sosit , mai ales a doua zi, în sprijinul populației Capitalei, grupuri de cetățeni din județe vecine, precum și grupuri de mineri din 5 bazine carbonifere (nu doar din Valea Jiului). Desigur, la rândul lor, unele grupuri de mineri au săvârșit acte reprobabile de violență, care au fost la fel de dăunătoare pentru imaginea țării ca și cele săvârșite în seara zilei de 13 iunie.

Este , însă, nedrept să se pună pe seama minerilor actele de violență (cei 6 morți din seara de 13 iunie, între care și un muncitor din Ploiești, nu au fost victimele minerilor). Nu minerii au introdus violența în viața noastră publică. Ei nu au fost în București la devastarea clădirii Guvernului din ziua de 18 februarie ; nici în acțiunile violente de la Târgu-Mureș din martie; nici la ocuparea samavolnică a Pieței Universității și blocarea circulației în centrul Capitalei timp de o lună și jumătate; nici la săvârșirea actelor de vandalism din 13 iunie. Instigatorii au fost printre cei care și astăzi fac „scandal”.

Se fac tot felul de speculații privind „chemarea” minerilor.

Dacă nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 și 15 iunie, legate de prezența minerilor. Deci, se poate spune, că pe „mineri” i-au „chemat” de fapt, cei ce au inițiat actele violente din 13 iunie. Dealfel, nu întâmplător, liderii minerilor, reveniți în București în septembrie 1991, când au provocat din nou, confruntări violente – de astă dată cu forțele de ordine, soldate cu demisia guvernului Petre Roman, au fost primiți în triumf la Teatrul Național, la Congresul PNȚcd.

Orice răstălmăciri, pe această temă, au caracter propagandistic !

Încercările de a plasa răspunderea pe seama guvernanților sunt, în mod vădit partizane. Ce interes puteau să aibă cei ce au câștigat, de o manieră clară, alegerile din mai ( și care se pregăteau de schimbarea echipei guvernamentale) să tulbure climatul din țară ? Este absurd ! Alții erau interesați să o facă, tocmai pentru a compromite rezultatele alegerilor și a împiedica structurarea noilor instituții de stat. Ei sunt la originea și a acțiunilor provocatoare din aceste zile , cu scop eminamente propagandistic și bineînțeles ca o formă de diversiune, pentru a abate atenția de la problemele reale, de viață cu care se confruntă acum populația țării.

25 Responses to “CALOMNIA CA DIVERSIUNE”

  1. emigrantul Says:

    Romania Libera citeaza niste declaratii facute la Parchet de un sportiv, Corneliu Stoica, campion internaţional la tir-talere din care redau un fragment:

    Citat Corneliu Stoica (referitor la actiunile sale si ale lui Dan Iosif din 22 decembrie 1989)
    “În sediul CC m-am întâlnit cu Dan Iosif, care m-a dus într-o cameră la etajul 1 (…) A precizat că va fi război în CC şi că pistolul nu îmi este suficient. M-a întrebat dacă vreau armă automată sau de precizie şi, în urma alegerii mele, mi-a dat o puşcă semi-automată cu lunetă, calibru 7,62 mm. (…) După aproximativ două ore, am fost anunţat să merg pe balcon (etajul 1, CC al PCR – n.n). Ajuns acolo, am constatat că se trăgea asupra CC-ului dinspre Palat (colţul dinspre Biserica Kreţulescu, ultimul etaj). Arăt că se trăgea în rafale scurte (…) fără a lovi oameni sau în ferestre. Se trăgea numai în ziduri. (…) Am văzut că înapoia ferestrelor de unde se trăgea erau trăgători de elită, cu feţele acoperite. I-am făcut semn lui Dan pentru a deschide şi eu focul, dar acesta mi-a răspuns negativ, făcându-mi semn că totul este în regulă şi, mai târziu, recunoscând că acei oameni erau acolo tocmai pentru a crea panică, fiind instruiţi pentru a nu răni pe nimeni. După ce m-a asigurat că nu se va trage asupra noastră, mi-a zis să supraveghez din balcon piaţa, pentru a nu trage cineva în manifestanţi, cu specificaţia că dacă se întâmplă, să-l împuşc pe cel care trage.”

    Nu stiu care este credibilitatea acestui Corneliu Stoica sau cit de autentice sunt citatele atribuite lui, totusi daca intr-adevar spune adevarul atunci dezvaluirile sale, absolut noi pentru mine, sunt o dovada a existentei unor diversionisti care executau operatiuni total nerevolutionare.
    Oricum ai incerca sa explici actiunile de inducere a panicii in demonstranti, prin tragere cu arme automate in ziduri, nu ai cum sa le gasesti justificate, cel putin din perspectiva a ceea ce se stie despre evenimentele din 22 Dec. 1989.

    Articole din Romania Libera cu declaratiile lui Corneliu Stoica:

    1) http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/exclusiv-corneliu-stoica-am-ucis-la-revolutie-210385.html

    2) http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/exclusiv-pregatirea-loviturii-de-stat-din-decembrie-1989-de-grupul-coordonat-de-dan-iosif-210417.html

    3) http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/dumitru-dinca-s-a-tras-dupa-ce-iliescu-a-anuntat-existenta-teroristilor-210544.html

  2. emigrantul Says:

    Declaratie a poetei Ana Blandiana, martora oculara la plecarea lui Nicolae Ceausescu, de pe cladirea CC, pe 22 Dec. 1989 ora aproximativa 12

    “La un moment dat, o basculantă plină cu copii între 10 şi 15 ani a trecut prin mulţime, cu riscul de a accidenta pe cineva, şi s-a oprit în treptele CC, acolo unde apărea Ceauşescu în ajunul anului nou împreună cu un copil simbolizând noul an. Copiii au coborât din basculantă şi au intrat, fără să întâmpine nici o rezistenţă, în clădire.
    Şi în următoarele minute au început să apară la geamurile de la etajele succesive, aruncând portrete de-ale lui Ceauşescu, lozinci, steaguri roşii şi ajungând în cel mai scurt timp sus pe clădire. Nu pot să spun câte minute a durat.Ţin minte că, în clipa în care au ajuns pe acoperiş, am fost mirată cât de mari erau pe lângă ei literele care formau “Partidul Comunist Român”. Nu le ajungeau nici la un sfert din înălţime. În timp ce ţopăiau şi fluturau steaguri tricolore, i-am văzut deodata alergând cu toţii într-o altă parte a acoperişului de unde s-a ridicat un elicopter.
    Tot ce povestesc are doi timpi: Sentimentul de atunci de exaltare, când copiii erau gata-gata să îl aresteze pe Ceauşescu, şi întrebarea de acum: cine i-a urcat pe copii în basculantă, cine i-a dus acolo, cine i-a lăsat să intre pe uşa principală şi cine i-a ajutat să ajungă pe acoperiş.

    Sursa: http://www.romaniapress.ro/interviuri/2944-ana-blandiana-despre-lovitura-de-stat-din-1989-i-misterul-basculantei-cu-copii.html

    Intrebarea ar fi daca poate si altcineva sa confirme evenimentul cu basculanta si revolutionarii de 10-15?

  3. mariusmioc Says:

    Domnule Iliescu, dacă vă aflaţi sub supravegherea strictă a securităţii, cum se explică că în arhivele securităţii nu s-au găsit nici un fel de documente despre urmărirea la care ziceţi că aţi fost supus?

  4. Calin Says:

    Glasul istericilor frustrati rasuna ca un cor de corbi ragusiti de cand am inceput eu sa pierd vremea citind ziare. Pe de alta parte, adevarurile zac in cimitere tacute.
    In 89 aveam 9 ani, imi amintesc insa extraordinara vibratie de entuziasm a oamenilor insetati de libertate si de stralucirea occidentului. As vrea sa gasesc un jurnal din acea vreme care sa fi fost publicat. Jurnalele sunt in general ferite de distorsiuni retrospective.
    Imi putti recomanda ceva relevant pentru demersul meu?
    cu multa consideratie,
    Calin

  5. mariusmioc Says:

    Domnule Iliescu, aveţi dreptate cînd spuneţi că “Dacă nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 și 15 iunie”.
    Ar trebui însă să completaţi cu “dacă nu erau violenţele din 13 iunie dimineaţa, cînd poliţia a evacuat Piaţa Universităţii, nu erau nici violenţele din 13 iunie după-masă”.
    Manifestul “A căzut tirania!” al Frontului Democratic Român de la Timişoara, cere printre altele “dreptul de a manifesta liber”.
    FSN a încălcat acest drept în dimineaţa de 13 iunie, iar o parte din populaţie nu era dispusă să accepte, după revoluţia din 1989, că autorităţile au vreo legitimitate în a interzice o manifestaţie de stradă.

    • gigip1948 Says:

      La ora 5 dimineata ma aflam in Piata Universitatii si am vazut cum politia ,jandarmii si militarii au evacuat pleava drogatilor si betivilor care mai ramasese in corturi.Erau numai drogati,betivi si prostituate,adevaratii demonstranti din piata fiind retrasi benevol,dupa parasirea ei de catre studentii lui Marian Munteanu.Actiunea ,de restabilire a ordinii publice a fost organizata si condusa de catre colonelul Diamandescu,un excelent ofiter de politie judiciara,seful Militiei Capitalei la acea data.Niciunul dintre cei gasiti acolo nu a fost lovit ori bruscat,ei erau cateva zeci,nu au opus rezistenta si au parasit corturile.Nimeni nu a fost retinut! Minciuna cu violenta interventiei fortelor de ordine a fost lansata de catre taranistii,invinsi in alegerile din 20 mai.
      Ei aveau un singur scop ,sa provoace violente si dezordini masive care sa duca la inlaturarea de la putere a celor alesi prin vot democratic,Ion Iliescu si Frontul Salvarii Nationale!
      Incendierea autobuzelor jandarmilor,atacarea sediilor MI,al Politiei Capitalei si al Televiziunii Romane au fost incercari de inlaturare prin forta a celor alesi de catre romani.
      Pentru ca fortele de ordine erau timorate de acuzele false ca au ucis oameni in decembrie,ele nu au intervenit>Din aceasta cauza,minerii,oameni cinstiti si curajosi au zadarnicit(personal nu le apreciez violenta) planurile de rasturnare a vointei populare,manifestata la primele alegeri libere.
      Pana la 20 mai,mitingurile din Piata Univesitatii au avut un rol important in democratizarea vietii politice,in demantelarea unor idei comuniste,cu fata umana.Dupa alegeri,cei care au comis atacurile din 14-15 iunie au fost antidemocrati,au incercat sa preia puterea prin forta.Si-au primit riposta cuvenita din partea minerilor,a fortelor de ordine si a bucurestenilor cinstiti,indignati de transformarea pietii intr-un focar de infectie morala si sociala.

  6. cenacluldinbar Says:

    despre revolutie am scris urmatoarea tableta:

    REVOLUŢIE SAU… CE !?

    – Îţi spun de la capu’ locului adevăr-adevărat, îşi varsă năduful un om, dur la prima vedere, încât mă întreb pe unde şi dacă mai poate încăpea în el sufletul. În ‘89, câţi ani făceam io, Doamne?! Era chiar ziua mea, ştiu precis, şi-n timpu’-ăla, când să duc păhărelu’ cu ţuică la gură, hop: ”A fugit Ceauşescu, a fugit Ceauşescu!…” Ce, l-am mai băut?! Am dat fuga la fabrică. Toată lumea era morcovită. Revoluţie-revoluţie, cică… toată fabrica era a noastră! Dracu să-i cânte p-ăia, mi-au dat o armă. Le-am spus: ”Io nu ştiu să trag, degeaba mi-o daţi!” “E-o datorie, trebuie să distrugem comunizmu’ – făcea un pecerist, – nu şi nu, te duci la palat, acolu-i buşeala mare! S-a-ntâmplat ce s-a-ntâm-plat, nu vă pierdeţi cu firea, se termină repede balamucu’, staţi liniştiţi!” Mă săturasem să pierd nopţile stând la cozi pentr-o pâine, aşa… c-am pus baioneta-n nas la ţapină şi… hai la Palat! Lume multă, năpustiseră masele cu steaguri (găurite, negăurite!) Nu se mai putea suporta regimu’… Toate “Operele” lu’ Ceauşescu se dădeau cu picioru’. Un boşorog avea nepoţica de mână şi-n cealaltă ţinea un… toporaş! Şi-alerga după unu ce lucra cu mine la fabrică. Cică-i… terorist! Nici nu-nţelegea, săracu’, ce au oaminii cu el! Io eram pe burtă lângă un tanc, pe platou. Se trăgea din “Casa cărţii” în “Bijuteria”! Tancul numa’ se rotea, se rotea… Da’ n-a tras şi el măcar una-n sus! Dădea cu pârrr de mama focului de pe turelă. Şi-n colu, şi-n colu! Şi-acuma-s găuri pân alea. Se trăgea… moca! Pe lângă! Nu se ştia în cine să se tragă. Deodată… văz că tancu’ se suceşte… uite-aşa! Ce face ăsta?! M-am dat repede de-a dura, de fo trei ori! Dacă nu eram atent, o mierleam! Am cătat copchiliţa aia cu privirea şi… m-am crucit! Sărea-ntr-un picior pe dalele-alea, juca… şotron! Mamă, şi işea un fum de-acolu! Pe urmă am intrat în palat. Am intrat pe und’ se intră. Înghesuială mare. Văz TREPĂDUŞII, îi văz cu grămada. Aceiaşi care ne aduseseră la disperare prin minciuni. Strigau: “Noi sîntem! Ăştia sîntem! Lăsaţi armele la pământ şi staţi liniştiţi, Armata a preluat controlu’…” Cum mi-au dat-o, aşa le-am predat-o! Ştiam de ani de zile că sînt nişte tunele. Pe tot platou-ăla ‘nmărmurit sînt numa’… dedesubturi! Şi… cobor. N-am putut să văz uşi şi gratii ca alea! Nici la puşcărie nu-s aşa! Cel dinspre… Casa Albă era desferecat de gloanţe. Şi… m-am dus pe el, pe tunel, m-am duus până mi s-a urât mie. “Ahaa… p-aicea au apărut şobolanii de la tribună, iar Armata… Armata îi apără… Au băgat-o la-naintare…!” C-o fi, c-o plezni, ziceau ei care mai de care, tari în gură…
    – Care… ei?
    – Eti că, nici după atâţia ani, nu pot să le rostesc numele! Ce mi-am zis atunci? “M-aţi tăvălit destul, acu plec.” Asta a fost toată… mascarada! Nevasta: “Ce-ai căutat tu acolu?” “Să văz şi io… Revoluţia! Am fost în piaţă să trag cu puşca!” Mă bucuram c-am scăpat cu viaţă şi de… nenorocitu-ăla. N-am mai işit din casă! Astăzi, ieşi oleacă pe stradă sau vorbeşti ceva, imediat eşti terminat! Libertatea? Pe unde-o umbla şi asta, dracu s-o cânte! Stau cu capu’ pe pernă şi nu mai pot să-nchid ochii… Şi pierd, ca şi atunci, nopţile! Am fost să-mi dea…de-ăla… cum se dădea. N-am avut nici o aşchie luată de pe mine! “Du-te draculi cu el cu tot, nu-mi trebe!” Io, care-am fost pe burtă şi cu şenilele la cur, n-am! Mai erau fo doi cu mine. Gheorghiţă-nu-ştiu-cum şi unu… Ion. Sînt scrişi acolu. Lu’ Ion îi era tare frică. Cred că au văzut ce nu trebuia… Mai bine muream şi io. Fără mişto! Nu mai mă chinuiam în ziua de azi, ca prostu’, să… dau într-una la Stat. Mă vezi la faţă, da’ sunt tare şubred pe dinăuntru. Caut să mă dreg într-o parte şi mă stric în cealaltă.
    – Omul, dacă se gândeşte numa’ la necazuri, se-mbolnăveşte de ceva!
    – Am fost şi… anchetat, ţi-am spus? Mă pune aghiuţa să tai şuncă pe un ziar şi… nu mă uitai bine la poză. I-am făcut capu’ varză cu cuţitu’! Cineva a dus ziaru’! N-ar mai putrezi! În salopetă m-au ridicat şi mi-au luat casa la-nvârtit… Când era mai mare liniştea: “Hai!” La scaunu’ bătut în cuie. Mă chemau să… esplic (sic!) Mi-au scurtat ani din viaţă zilele-alea trei, câte m-au plimbat p-acolu… Eh, amintiri!
    Ca la un semnal, amintirile mele buiesc în aer, ca printr-un baraj biruit. Şi mă-mbată cu literele lor… Ce faceam eu la 30 de ani? Nu ştiam cum e cu lumea (oare acum ştiu?), n-aveam timp s-o înţeleg, nici voie! Atunci, ca şi-acum, îngenuncheat sub apăsare, tăceam. Şi tăceam. Oamenii se pricep cel mai bine să… tacă.
    Prima zi era pentru mine… a doua zi. Copiii mă legaseră cu cravatele de pionier, “să nu-i las!” Şi mă supuneam tăcut mimând durerea. Iar ei slăbeau nodurile… Astăzi sunt legat cu ştreanguri multe şi invizibile. Paradoxal, nu-mi vine să cred, încă râd şi mă supun. Îi las ca pe ei. Dar… ferească Dumnezeu să mă ridic a urlare, că răstorn totul şi-o luăm de la… capăt!
    În zilele acelea fierbinţi se spunea că fuseseră ucişi oameni mulţi, cu miile, şi eram îndemnaţi să protestăm de Crăciun aprinzând o lumânare la geam.
    Eu făceam exerciţii de libertate cu nişte tineri. Munceam de o săptămână, pe rupte, să fac un cadou din sticlă pentru… şeful statului. Îmi curgeau lacrimile, dar… pictam printre ele. O fată a început şi ea să plângă. Apoi alta… Nu mai puteam stăpâni plânsurile. Simţeam fiecare că trebuie să facem ceva. Dar… ce?!
    – Ne încolonăm şi protestăm făcând un Marş al Tăcerii – le-am zis. În memoria celor ucişi la Timişoara.
    N-aveam voie pe stradă, tocmai se decretase “stare de necesitate”. Iar noi am străbătut în coloană, îngânduraţi, câţiva kilometri pe jos. Patruzeci şi şapte de inşi. Străzile erau tare pustii (ulterior am aflat că oamenii ne-au urmat, dar… pe trotuarul celălalt!) Maşinile miliţei forfăiau la distanţă, intrând în dispozitive. O santinelă, o văd şi acuma, dârdâia după un gard, speriată la culme. Primise gloanţe adevărate, noi eram în stradă şi încălcam legea, iar ea trebuia să o apere.
    – Tudore, eşti nebun? a sărit o femeie în faţa mea. Ce vrei sa faci? Ai copii, nu te gândeşti?
    Nu mai era de gândit. Şi nu a fost chip să tăcem. N-am putut! În apropierea Palatului am început să murmurăm “Deşteaptă-te, române!” La început mâmâit, apoi… cu vorbe. Şi din ce în ce mai clare. Tinerii aceia prinseseră un curaj nebun, cereau să intrăm peste ei. Răspundeam de vieţile lor şi-mi cereau prea mult.
    – Eah! Nişte copii! – a răsuflat uşurat un miliţian, după ce ne-a văzut la faţă în cofetăria unde ne-nghesuiserăm, apoi, la un suc…
    A doua zi, la fabrică, nu mai mă saluta nimeni. Fugeau toţi din calea mea pândind Venirea. Să mă execute. Nouă, Tudoreilor – cum fuseserăm porecliţi – în ziua aceea, ni s-au ferecat toate ieşirile. Eram “Ăsta! Fiţi atenţi la… Ăsta!” Până la doişpe, când Dictatorul a dat bir cu fugiţii. Atunci am făcut un cerc. Şi-am sărit în sus, am sărit şi-am sărit! Ca nebunii, de bucurie… Ceilalţi erau muţi, muţi cu toţii. Se întorsese o pagină, era un alt început. Care mai de care dădea fuga la Palat. Nu ştiu să vorbesc de la tribună aşa că… m-am predat alor mei!
    Mi se tot spune că n-aş fi omul acestor timpuri. Dar ce caut eu printre voi? Copiii aceia, toţi copiii de-atunci, între timp s-au făcut mari. Sunt care-ncotro. Mi-e dor de ei de nu mai pot. Şi mă simt o sălbăticiune rănită ce-şi caută într-una fiii. Pe cei 46. Şi mi-e frică de urlet, fiindcă urletul ar cutremura lumea, ar zdruncina-o şi s-ar putea prăbuşi.
    – Auuuuuuuu !! De ce n-oi fi dărâmat eu, în zilele-alea, Cuptorul care face pâine veche?
    – Şi strââââââmbă! şopteşte urlit Omul din faţa mea…

  7. Mihnea Georgescu Says:

    Au fost implicate serviciile secrete străine, este absurd să învinovăţeşti un singur om, fie el şi Ion Iliescu. I se atribuie lui Ion Iliescu mai multă autoritate decât a avut în realitate. Eu cred că Ion Iliescu a fost un Om Providenţial, un Om al Echilibrului în situaţia dată.

  8. Mihnea Georgescu Says:

    Oare cum ar fi arătat România acelor ani FĂRĂ Ion Iliescu la Cârma Statului?

  9. Mihnea Georgescu Says:

    Cine îşi închipuie că un om singur poate determina cursul Istoriei se înşală…

  10. popalumi Says:

    BINEINTELES ca daca nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 si 15 iunie.

  11. a1a1a2 Says:

    Domnule presedinte, e bine ca ati raspuns acestor atacuri ticaloase cu argumentele faptelor, dar puteti sa le fluturati si un tramvai, ca ei, diversionistii portocalii sau de alte culori, vor continua sa va atace. Ati ramas, probabil, singura nuca tare din Opozitie, singurul adversar real din punctul de vedere al autoritatii morale si politice, asa ca obiectivul lor este sa reduca din influenta Dvs. asupra Opiniei Publice, asa cum au facut-o in 2005. Atunci, cu ajutorul unor cozi de topor, e vorba de citiva membri santajabili sau veleitari din PSD, au reusit sa slabeasca partidul la Congresul din aprilie. Pacat. Totusi, orice ar face acum si in viitor adversarii Dvs. politici, statura Dvs. de barbat de stat nu va putea fi afectata in paginile de istorie adevarata a Romaniei.

  12. maharajahuldekapurthala Says:

    Vreau sa fac si eu doua observatii pe tema acuzatiilor indreptate impotriva membrilor CFSN, potrivit carora ei ar fi cei responsabili de declansarea fenomenului terorist din decembrie 1989.

    Mai intai, dumneavoastra, domnule Iliescu, scrieti mai sus, in doua randuri, ca acuzatiile cu pricina sunt “ticaloase”. E drept, sunt ticaloase, dar, intr-o masura cel putin la fel de mare, ele sunt halucinant de IMBECILE. De aceea, eu, unul, sunt de parere ca cei care le lanseaza se compromit mai curand pe ei insisi, decat pe cei pe care-i calomniaza. Asadar, nu merita sa va faceti prea mult sange rau din cauza unor asemenea specimene cretine si nemernice.

    In al doilea rand, dumneavoastra, domnule Iliescu, scrieti:

    “Doar susținători ai vechiului regim și oameni lipsiți de conștiință, frustrați, nemulțumiți din varii motive, pot manifesta atâta ură și încrâncenare și după trecerea atâtor ani, împotriva celor ce au constituit obiectul acțiunii teroriste din decembrie 1989”.

    Aici, eu sunt de parere ca atacurile in cauza se datoreaza nu numai frustrarilor si nemultumirilor, ci si MANIPULARII sau CUMPARARII respectivilor acuzatori de catre Traian Basescu & co. Banditul de la Cotroceni si-a facut, inca din timpul campaniei prezidentiale de la finele lui 2009, un obicei strigator la cer din a va demoniza si a va prezenta, sfidand orice realitati si evidenţe, ca pe un personaj malefic (?!), care si acum conduce din umbra PSD-ul si care, in eventualitatea venirii acestui partid la putere, ar fi aruncat tara in cine stie ce nenorociri (pe care, de altfel, fostul marinar nu a fost niciodata in stare sa le defineasca in mod clar). De aceea, mi se pare mai mult decat evident ca noua campanie menita sa va discrediteze se inscrie in acelasi trend si a fost preparata in laboratoarele cotroceniste. Pe scurt, una din diversiunile grosolane si tembele cu care ne-a obisnuit Basescu de aproape 7 ani incoace: “hai sa speriem populatia cu un Iliescu INVENTAT ca sa mai uite ca moare de foame si sa inteleaga ce rai sunt PSD-istii si ce buni suntem noi”. JALNIC!!!

  13. maharajahuldekapurthala Says:

    Uitasem un argument care sustine teza campaniei antiiliesciene pregatite de catre Basescu. Ce televiziune a lansat si desfasoara aceasta campanie? TVR, organ de partid si de stat!

  14. curent01 Says:

    @mariusmioc

    in piata universitatii nu era vorba de dreptul de a manifesta liber…
    cei de acolo “ocupau” piata…de neconceput intr-un stat care se vrea democratic….politia reactioneaza in forta la asa ceva in toate statele democratice. a “ocupa” nu este acelasi lucru cu dreptul de a manifesta.
    in esenta cerintele delor din piata se reduceau la “demisia” si la “moarte…” …nici vorba de cerinte cu esenta democratica in acelasi timp exprimate cu violenta, ura, intoleranta.
    retin inca cum in dezbaterea de idei in jurul pietii agumentele erau inlocuite cu injuraturi si invective…..
    si toate acestea dupa alegeri libere exprimate in mod democratic….
    atmosfera din piata a fost de intoleranta si violenta era propagata fatis.. apelul la o noua revolutie etc….
    apelul la “fara violenta” era fara forma…antecedente existau….cladirea guvernului a fost luata cu asalt si incendiata.
    conducatorii opozitiei nu s-au disociat si nici nu au condamnat violentele… au pus germenii violentelor de mai tarziu.
    nici nu era de mirare…erau obisnuiti cu democratia antebelica a “batelor”.
    Politia a fost in drept sa evacueze o zona ocupata. de aici si pana la a justifica animalele dezlantuite din 13 iunie este o mare distanta care nu poate justifica in nici un fel cele petrecute.
    o fost o incercare de lovitura de stat si de preluare in forta a puterii (incendierea institutiilor de stat, televiziunii etc)…. vantul semanat in piata universitatii de propagandistii noii revolutii s-a transformat in furtuna….
    minerii ca si alti cetateni (bucuresteni, dar si din alte orase) (sa nu uitam ca minerii au fost atunci minoritari in bucuresti) nu au fost altceva decat “pompierii” care au incercat sa stinga focul… oameni care doreau sa le fie respectata vointa electorala exprimata prin vot….daca vecinului ii arde casa atunci cu siguranta ii voi sparge usa ca sa sting focul… sa acuzi dupa aceea ca nu trebuia “sa spargi usa” este cu totul scos din context si tendentios.
    sa nu uitam ca multi din lacheii basescieni de astazi au facut parte din ideologii pietei universitatii iar societatea romaneasca de acum este oglinda intolerantei de atunci. si atunci dar si acum deciziile politice ale basescienilor nu au nimic de a face cu democratia…eset politica de gasca a pumnului in gura…

  15. curent01 Says:

    @emigrantul..
    “făcându-mi semn că totul este în regulă şi, mai târziu, recunoscând că acei oameni erau acolo tocmai pentru a crea panică, fiind instruiţi pentru a nu răni pe nimeni.”

    ca sa vezi…. ce simplu a fost totul…. oameni instruiti etc…..cine ar trebui sa demonteze spusele acestor indivizi? fiecare incearca acum sa-si imagineze diverse povesti si sa se reprezinte pe sine intr-o anume lumina…. a insinua ca dan iosif are ceva de-a face cu un “complot” este atat ilogica cat si ticaloasa. sa nu uitam ca teroristii de atunci sunt printre noi si cred ca sunt si au fost cu adevarat sustinuti financiar si mediatic. nu ar fi de mirare ca acesti indivizi cu astfel de teorii (stoica) sa fi facut parte din gasca acelora care in timpul revolutiei au ucis cu mana rece “tot ce misca”…

  16. curent01 Says:

    @mariusmioc
    “Domnule Iliescu, dacă vă aflaţi sub supravegherea strictă a securităţii, cum se explică că în arhivele securităţii nu s-au găsit nici un fel de documente despre urmărirea la care ziceţi că aţi fost supus?”

    o intrebare la care va puteati raspunde singur….faptul ca iliescu a fost supravegheat de securitate este un fapt sigur…. era cu siguranta mai important de supravegheat decat multi altii….cei care au facut acele supravegheri aveau tot interesul sa-si faca scapate faptele. multe astfel de documente au fost distruse dupa revolutie….poate ca nu toate au fost distruse…oricum ar fi ceea ce este trist ca multi din adversarii domnului Iliescu asteapta cu nerabdare astfel de documente care sa le justifice prin ochii Securitatii teorii absconse despre revolutie…. revoluitia romana a fost mult mai simpla, adevarat si in acele momente pura decat ceea ce detractorii de ieri si de astazi incearca sa ne faca sa credem. teoriile securisto-comuniste ale lui ceausescu cu “rusii”, “kgb”, “agenturile” salasluiesc inca in capetele ideologizate in comunism.

  17. curent01 Says:

    @emigrantul
    “Declaratie a poetei Ana Blandiana, martora oculara la plecarea lui Nicolae Ceausescu, de pe cladirea CC, pe 22 Dec. 1989 ora aproximativa 12″….

    este un exemplu tipic de “unul arunca piatra….” cum se vede si din declaratie putem vedea mecanismul psihologic ale acestor intrebari. pare ca intrebarea are o extrema relevanta si daca s-ar gasi rasunsul am fi de o suta de ori mai destepti….eeee!!!?? un camion? cu tineri 10-15 ani? dar daca erau de 15-25? ei si???? 1 milion de oameni erau in strada la caderea ceausestilor. omenii veneau cu tot ce le cadea la indemana…. nu cred ca autobuzele mai mergeau… asa ca veneau cu camioane cu dubite cu dacii pe jos etc…..care era problema??? numai pentru ca poeta Blandiana si-a pus o asemenea intrebare inseamna ca secretul lui polichinele este in raspuns??? daca “poeta” crede ca in intrebare si in raspuns se ascund marile misculatii ale revolutiei sau ca acei copii erau manipulati de iliescu si KGB atunci sa o spuna….am avea un raspuns clar ca fiecare ar trebui sa faca ceea ce stie el mai bine.. poetii sa scrie in primul rand poezii iar camioanele sa le lase “clasei muncitoare” :-)

  18. emigrantul Says:

    CINE A ORGANIZAT FENOMENUL PIATA UNIVERSITATII SI CU CE SCOP?

    Raspuns:
    Manifestatiile anului 1990 din Piata Universitatii au fost organizate de Statele Unite cu scopul implantarii in Romania a unui guvern marioneta pro american. Multa lume nu si-a dat seama atunci, deoarece nu aveam cunostiinta despre miscari asemanatoare desfasurate in alte tari. Totusi, odata cu trecerea anilor, toti romanii au putut vedea ca fenomenul Piata Universitatii s-a repetat aproape identic in Iugoslavia, Georgia si Ucraina, tari unde US a fortat clar in fruntea statelor respective o conducere aservita intereselor americane.

    Pentru a face o comparatie intre Piata Universitatii din Romania si evenimente asemanatoare dintr-o tara vecina, va rog sa cititi urmatoarele explicatii:
    In Noiembrie 2004 au loc alegeri prezidentiale in Ucraina. Candidatul pro american, Yushchenko, pierde in fata lui Yanukovych care obtine cu 3% mai mult. Se organizeaza imediat o actiune gen Piata Universitatii care conduce la anularea alegerilor din Noiembrie 2004, motivul principal fiind un sondaj de opinie care il dadea pe Yushchenko cistigator cu 11% in fata oponentului sau. Alegerile sunt invalidate. In Decembrie este lansat un nou scrutin si pro americanul Yushchenko cistiga cu 2% mai multe voturi decit Yanukovych lucru care demonstreaza clar ca Yanukovych cistigase pe merit in Noiembrie si alegerile nu se trucasera. Manifestatiile nu au facut altceva decit sa deruteze un numar mic de persoane si astfel sa incline balanta catre candidatul pro american Yushchenko ce are o nevasta americana (de origine ucrainiana) nascuta in US si care a lucrat pentru Guvernul American, chiar si la Casa Alba in timpul lui Ronald Reagan. Pe Yushchenko l-a cunoscut dupa 1993. A fost acuzata in repetate rinduri ca este agent CIA.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Kateryna_Yushchenko

    De fapt, prima tentativa a CIA, de a-l inlatura pe Ion Iliescu, a avut loc pe 12 Ianuarie 1990, intr-un moment in care acesta avea sustinere de aproape 100% din partea romanilor. Este evident ca manifestatia de nemultumire din acea zi, menita sa-l aduca in fruntea statului pe Dumitru Mazilu, un personaj ce avusese legaturi strinse cu occidentul inainte de “Revolutie” , a fost una artificiala, nepornita din initiativa populatiei. Nici din Rusia nu avea cum sa fie instigata deoarece Mihail Gorbaciov era foarte multumit de Ion Iliescu. Tentativa de lovitura de stat din 12 Ianuarie 1990 nu putea veni decit din partea Statelor Unite.

  19. Theodora Says:

    In fiecare an se intampla la fel.
    Eu incerc (atat cat pot) sa ii ignor.

  20. maharajahuldekapurthala Says:

    @ mariusmioc

    Domnule Marius Mioc, omul vă explică şi dvs. nu vreţi să înţelegeţi! Păi cum să vă raspundă Ion Iliescu la întrebările “Cine-a tras în noi?” şi “Unde-s teroriştii?”, când NICI DÂNSUL NU ŞTIE?! Dvs., domnule Mioc, scrieţi: “Dv. eraţi şeful statului, dar n-aţi vrut să daţi un răspuns la aceste întrebări şi, în general, n-aţi vrut un dialog cu Piaţa Universităţii”. Şi dacă era şeful statului ce? Îi acorda această calitate domnului Iliescu capacitatea de omniscienţă? Vă închipuiţi că, de cum a călcat pragul palatului Cotroceni, a devenit, dintr-o dată, capabil să dezlege toate enigmele universului? Avea oare Ion Iliescu, ca preşedinte al republicii, atribuţii de natură poliţienească sau judecătorească, pentru a putea demara anchete şi a demasca vinovaţi? Nu! Şi atunci, de ce-l tot hărţuiţi, dvs. şi cei ca dvs.? Cu ce drept aţi stabilit voi că Ion Iliescu TREBUIE să fie vinovat de crimele din decembrie 1989? Chiar nu vedeţi că teoriilor dvs. le lipseşte cea mai elementară logică?

    Şi-apoi, de ce scrieţi că “în Piaţa Universităţii se puneau întrebări legitime”? De acord, într-o democraţie, oricine poate să pună orice fel de întrebări. Dar într-un mod CIVILIZAT, nu ocupând, luni în şir, o piaţă publică, nu scandând lozinci abjecte şi insultătoare la adresa autorităţilor (dacă aţi uitat, vă readuc eu aminte, cu scuzele de rigoare faţă de preşedintele de onoare al PSD, că una din lozincile “eroilor” din piaţă a fost “Iliescu, dute-acasă,/Ţi-e nevasta canceroasă!”), nu sfidând un popor care, în majoritatea lui covârşitoare, îl votase pe Ion Iliescu pentru preşedinţia republicii! Fenomenul “Piaţa Univeristăţii” nu a fost nimic altceva decât o tulburare NEJUSTIFICATĂ a liniştii publice! El a debutat într-o perioadă în care dictatura comunistă fusese deja răsturnată, iar alegerile libere fuseseră deja anunţate, şi a continuat şi după ce poporul îşi exprimase voinţa, în cel mai democratic mod. În aceste condiţii, NIMIC, ABSOLUT NIMIC nu putea motiva protestele din Piaţa Universităţii. Era vorba, pur şi simplu, de o minoritate, care sfida, la nesfârşit, cu nesimţire şi agresivitate, o majoritate. O MÂNĂ DE APUCAŢI, CARE NICI EI NU ŞTIAU FOARTE BINE CE VOIAU ŞI CARE, FĂRĂ NICI O ÎNDOIALĂ, AU FOST MANIPULAŢI DE REPREZENTANŢII LIPSIŢI DE SCRUPULE AI AŞA-ZISELOR “PARTIDE ISTORICE”.

    Pentru a vă lămuri asupra “teroriştilor” şi a Pieţei Universităţii, domnule Mioc, vă recomand două cărţi, de acelaşi autor: Alex Mihai Stoenescu. Prima se numeşte “Istoria loviturilor de stat în România”, iar a doua – “Din culisele luptei pentru putere. 1989-1990”. Dacă veţi consulta aceste cărţi, veţi afla că “teroriştii” au fost de două categorii: agenţi sovietici, care urmăreau să acrediteze ideea existenţei unor trupe loiale lui Ceauşescu, ce luptă pentru reinstaurarea acestuia la putere, astfel încât dictatorul să fie suprimat, pentru ca “susţinătorii” săi să abandoneze lupta, şi militari români în rezervă, care erau instruiţi ca, în situaţia teritoriului naţional vremelnic ocupat – situaţie existentă, după părerea lui Ceauşescu, şi la revoluţie -, să redevină automat activi şi să lupte împotriva duşmanilor regimului.

    În ce priveşte Piaţa Universităţii, dacă veţi citi cartea “Din culisele luptei pentru putere”, veţi afla cum au fost manipulaţi manifestanţii de “partidele istorice”, care erau gata să dea chiar şi o lovitură de stat, pentru a pune mâna pe putere.

  21. Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare « Blogul lui Marius Mioc Says:

    […] blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul “Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez: Este de-a dreptul aberantă și ticăloasă afirmația unora că responsabili de […]

  22. maharajahuldekapurthala Says:

    Erata: “du-te-acasa”, cu cratima intre “du” si “te”. Graba.

  23. Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare « Blogul lui Marius Mioc Says:

    […] blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul “Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez: Este de-a dreptul aberantă şi ticăloasă afirmația unora că responsabili de […]

  24. cenacluldinbar Says:

    astept sa vad ca exista preocuparea pentru normalizarea vietii incat sa am incredere intr-o forta politica. Astfel ca eu , omulsimplu, sa-mi vad de familie si traiul de la talpa tarii (daca cererea mea de a ma implica in constructia de a salva omenirea de la saracie nu a fost luata in seama) si sa nu mai ma ridic. astept idei concrete, sunt cu ochii pe psd.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: