SOFIA – CLUBUL POLITIC BALCANIC

In dimineata zilei de 28 mai, la Grand Hotel din Sofia, s-au deschis lucrarile Clubului Politic Balcanic, reuniune care marcheaza si 10 ani de existenta a acestui Club, care reuneste fosti sefi de state, prim-ministri, ministri si alte personalitati politice din tarile balcanice.

Reuniunea a fost deschisa de Jelio Jelev, fost presedinte al Bulgariei, presedintele Clubului Politic Balcanic. Au prezentat cuvinte de salut Georgi Parvanov, presedintele Bulgariei, Petar Stoyanov, fost presedinte al Bulgariei si Peter-Andreasa Bochmann, reprezentantul Fundatiei Nauman din Germania.

Am luat cuvantul in primul panel al reuniunii Clubului, prezidat de presedintele Emil Constantinescu. Au mai avut interventii apreciate Suleyman Demirel, fost presedinte al Turciei, Jelio Jelev, fost presedinte al Bulgariei si Mircea Snegur, fost presedinte al Republicii Moldova.

Lucrarile acestei reuniuni aniversare a Clubului Politic Balcanic continua.

Voi reveni cu detalii.


Redau in continuare textul interventiei mele.

Sofia Club politic – Balcanii in Europa si in lume, in secolul XXI

 

Domnule presedinte al sesiunii,

Stimate domnule preşedinte Jelev, gazda noastra,

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să vă felicit în acest moment aniversar, când Clubul Politic balcanic împlineşte zece ani de existenţă. Zece ani în care membrii Clubului, animaţi de conştiinţa responsabilităţilor lor, au contribuit, alături de alte iniţiative de acest fel, la o mai corectă receptare a problemelor ţărilor din zonă, şi au deschis noi căi de abordare pentru rezolvarea lor. Acum zece ani eram preşedinte în exerciţiu al României, şi în această calitate am participat la prima sa întâlnire. De atunci am răspuns si altor invitaţii ale distinsei noastre gazde, şi cred că ceea ce facem noi este un lucru necesar şi util ţărilor noastre, şi zonei, în ansamblul său.

Va rog sa imi permiteti cateva consideratii pe marginea temei reuniunii noastre: Balcanii au evoluat mult în aceşti zece ani. Este o evoluţie în bine, care trebuie salutată, cu atât mai mult cu cât handicapul de imagine determinat de evenimentele tragice ale destrămării fostei Iugoslavii părea greu de surmontat.  Se instalase un soi de carantină, care privea toate ţările din zonă, carantină care ne-a penalizat, în termeni politici, economici, sociali şi chiar culturali. Această carantină a ţinut departe de ţările noastre fluxurile de capital, atât de necesar în perioada de transformări economice generate de revenirea la economia de piaţă.

Prin eforturi comune am reuşit să depăşim momente dificile pentru ţările noastre şi să ne convingem partenerii că această zonă nu este un consumator de securitate şi un ferment de instabilitate, că naţiunile noastre pot fi, şi sunt, compatibile cu valorile democraţiei şi statului de drept. Sunt bucuros să constat că în momente grele pentru noi celelalte naţiuni europene au dat dovadă de solidaritate, iar liderii politici ai UE şi ai NATO au dovedit pragmatism şi inteligenţă, oferindu-ne perspectiva integrării euro-atlantice, ca parte a reconstrucţiei europene post Război Rece.

Cu toate acestea, au fost şi există în continuare costuri economice şi sociale, oamenii o duc încă greu, decalajele de dezvoltare faţă de statele europene din vestul continentului continuă să existe şi chiar se adâncesc. Unele dintre ţările noastre au reuşit să îndeplinească, într-un timp relativ mai scurt, criteriile de aderare la UE. Altele sunt pe punctul de a le îndeplini. Mai devreme sau mai târziu toate ţările din Balcani vor fi membre ale Uniunii europene. Asta creează un cadru pentru întărirea cooperării lor atât în plan regional, cât şi în plan european.

Aderarea la UE nu trebuie să devină insa un scop în sine. Ea nu rezolvă decât în mică măsură problemele specifice, cu care se confruntă fiecare dintre ţările noastre. Şi, de ce să nu o recunoaştem, pentru noii veniţi o mare parte dintre regulile de funcţionare ale Uniunii generează noi probleme. Dar asta nu ne împiedică să afirmăm că a rămâne în afara Uniunii ar avea costuri cu mult mai mari decât cele generate de aderare.

Important este ca în momentul aderării să avem un proiect clar de dezvoltare, pentru a folosi pe deplin toate oportunităţile oferite de aderare şi de fondurile europene. Fără un astfel de proiect, pierdem timp şi resurse, şi generăm noi frustrări în rândul cetăţenilor.

Aderarea la UE nu ne scuteşte de obligaţia de a avea relaţii bilaterale cât mai strânse şi mai bune. Multe dintre proiectele finanţate din bani europeni privesc mai multe ţări din aceeaşi zonă. De aceea trebuie să conlucrăm cât mai strâns, să ne pledăm în comun cauza la Bruxelles, să ne promovăm în comun interesele.

Avem atâtea proiecte, pe care le discutăm de aproape două decenii, şi în acest cadru, şi în cadrul cooperării la Marea Neagră, şi în alte organisme regionale şi sub-regionale. Cu toate astea progresele sunt mici, când vine vorba de implementarea lor. Sunt atâtea de făcut în ţările noastre. Fără un program susţinut de investiţii în infrastructuri, creşterea economică se va sufoca. Acum suntem într-o perioadă de criză, dar ea se va termina, mai devreme sau mai târziu. Suntem pregătiţi să fructificăm perioada de avânt economic, care urmează oricărei crize? Personal, am unele indoieli.

De fapt aceeaşi întrebare trebuie pusă relativ la ansamblul Uniunii Europene. Problemele noastre nu sunt de aceeaşi natură cu problemele ţărilor dezvoltate occidentale. Doar consecinţele sunt aceleaşi: polarizare economică şi socială, un proces general de sărăcire, ca urmare a reducerii prestaţiilor sociale şi a crizei datoriilor publice, degradarea calităţii educaţiei şi a serviciilor de sănătate. Insa, cu dimensiuni diferite.

Trebuie să convingem Bruxellesul, toate tarile Uniunii Europene, că principala ameninţare la adresa viitorului Uniunii Europene o reprezintă decalajele de dezvoltare dintre Est şi Vest, că egalizarea pe cât posibil a nivelelor de dezvoltare nu este o utopie, ci o condiţie a supravieţuirii Uniunii, că solidaritatea trebuie să funcţioneze şi în continuare, că investiţiile în astfel de proiecte la scară europeană sunt benefice pentru toată lumea, nu doar pentru naţiunile mai puţin dezvoltate.

Ştiu că acum, în Europa, politica economică la modă este „austeritatea”. Care se limitează la reducerea cheltuielilor sociale ale statelor. Când este vorba să se găsească bani publici pentru salvarea unor bănci prea mari pentru a falimenta, atunci „austeritatea” este doar un cuvânt obscur în dicţionar. „Austeritatea” nu va rezolva niciuna dintre problemele ţărilor care se află acum în dificultate, fie că este vorba de Marea Britanie, fie că este vorba de Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda sau Italia. Dar, mai ales tarile noastre, care si asa se confrunta cu probleme sociale grave. Reducerea brutală a consumului şi a investiţiilor publice nu poate decât să accentueze si dezechilibrele existente în economia globală, afectând chiar şi ţările care acum par mai puţin expuse, precum cele din BRIC(Brazilia, Rusia, India, China).

Nu politica de reducere a deficitelor bugetelor publice este greşită. Dimpotrivă, este de dorit ca statele să deruleze bugete cu deficite cât mai mici. Altceva este nerealist şi periculos: impunerea unor valori ale deficitului şi a unor termene ne-realiste de atingere a lor.

Pe acest fond de incertitudine şi de degradare a condiţiilor de viaţă ale majorităţii cetăţenilor europeni, dar mai cu seamă a celor din est, şi respectiv din Balcani, se constată o degradare accelerată a calităţii actului de guvernare, o creştere a absenteismului la vot, o accentuare a prezenţei fortelor extremiste în peisajul politic, a demagogiei populiste, o creştere accelerată a neliniştii şi violenţelor sociale.

Democraţia, aşa fragilă cum ne pare ea, trebuie să rămână funcţională. Este datoria noastră să spunem cetăţenilor că, indiferent de câte ar avea de reproşat politicienilor, şi reproşurile lor sunt legitime şi întemeiate, soluţia nu este renunţarea la democraţie. Soluţia o reprezintă  implicarea civică şi presiunea în direcţia schimbării atitudinii politicienilor, responsabilizarea lor şi a partidelor, respectarea regulilor statului de drept.

Proiectul european trebuie relansat. El suferă de osificare, stagnează, nu mai propune nimic cetăţenilor europeni. Europa are nevoie şi de investiţii, dar şi de  lideri vizionari, capabili să ducă mai departe ceea ce au început părinţii fondatori ai Uniunii europene. Egoismele naţionale nu sunt decât soluţii de moment, şi exercitarea lor naşte frustrări şi resentimente. Vedem că rănile trecutului nu s-au vindecat pe deplin nici acum, că ele se redeschid când nici nu te aştepţi, ca în cazul fostei Iugoslavii, şi că nu este cazul să ne jucăm cu viitorul naţiunilor şi cetăţenilor europeni.

Cred că ţările din Balcani au depăşit un moment critic, că se află pe un drum bun, şi că nu au motive să se teamă de viitor. Asta nu înseamnă că greul a trecut. Nu. Avem încă de suportat multe încercări, de luptat cu multe greutăţi. Iar cetăţenii ţărilor noastre vor mai avea de luptat cu sărăcia şi cu şomajul, cu insuficienţa mijloacelor de trai, cu ineficienţa statului, cu corupţia şi cu criminalitatea. Cu toate astea viitorul despre care vorbeam este acela al unei dezvoltări care, sper eu, vom şti să o punem în slujba celor mai mulţi, pentru a crea acea normalitate pe care o visăm şi ne-o dorim cu toţii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.   

Advertisements

5 Responses to “SOFIA – CLUBUL POLITIC BALCANIC”

  1. Stiri Says:

    Articolul este destul de interesant.

  2. Sibilla Says:

    ” Avem încă de suportat multe încercări, de luptat cu multe greutăţi. Iar cetăţenii ţărilor noastre vor mai avea de luptat cu sărăcia şi cu şomajul, cu insuficienţa mijloacelor de trai, cu ineficienţa statului, cu corupţia şi cu criminalitatea. Cu toate astea viitorul despre care vorbeam este acela al unei dezvoltări care, sper eu, vom şti să o punem în slujba celor mai mulţi, pentru a crea acea normalitate pe care o visăm şi ne-o dorim cu toţii. ” – CORECT !!
    O normalitate de care românilor le e dor şi pe care USL împreună cu românii o vom regăsi. TREBUIE ! Avem această datorie pentru copiii noştri! Şi pentru că SE POATE, nu există să nu..

    Felicitări, D-le Preşedinte !!

  3. Theodora Says:

    http://theodora0303.wordpress.com/2011/05/30/surupaceanu-basescu-1-0-felicitari-domnule-deputat-felicitari-judecatorului-pentru-curaj-basescu-a-pierdut-procesul-intentat-deputatului-psd-mugurel-surupaceanu-pentru-calomnie/

  4. Mihnea Georgescu Says:

    Dar de Clubul nostru, de la Bucureşti, ce se mai aude?

  5. popalumi Says:

    Citez:
    Democratia, asa firava cum e ea, trebuie sa ramina functionala.”
    “Cu toate astea viitorul despre care vorbeam este acela al unei dezvoltari care, sper eu,vom sti sa o punem in slujba celor mai multi, pentru a creea acea normalitate pe care ne-o dorim cu totii.”

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: