AL 14-LEA SUMMIT ECONOMIC EUROASIATIC

În zilele de 13-15 aprilie a.c. particip la Istanbul la lucrările celui de-al 14-le Summit Economic – Euroasiatic organizat de Fundația Marmara.

La lucrări iau parte un mare număr de oameni  politici, oameni de afaceri, diplomați, reprezentanti ai mediului universitar, reprezentanți ai unor structuri  guvernamentale și organizațiilor  internaționale,  ONG-uri.

Potrivit  informațiilor organizatorilor, participanții provin din 48 de state europene, asiatice și africane.

Agenda Reuniunii abordează, în sesiuni aparte, o gamă largă de teme privind:  economia, energia și resursele energetice, securitatea și lupta împotriva terorismului global, locul și  rolul femeilor in ansamblul social.

O sesiune specială a fost consacrată expunerilor unor actuali si fosti sefi de stat.

Pe lângă preşedintele Demirel au luat parte preşedinţi sau foşti preşedinţi din Macedonia,  Muntenegru, Albania, Kosovo, Bulgaria, Estonia, Mongolia şi România (preşedintele Constantinescu şi subsemnatul).

Tema sesiunii a fost: “EURASIA, DUPĂ 20 DE ANI” 1991-2011”.

Voi posta in scurt timp expunerea prezentata in panelul de joi 14 aprilie.

ALOCUTIUNEA ROSTITA IN CADRUL SECTIUNII  “EURASIA, DUPĂ 20 DE ANI : 1991-2011” – joi 14 aprilie 2011.

Lumea în care trăim s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani. Ca orice schimbare , și aceasta are părțile ei bune și altele mai puțin bune.

Lumea a fost și este dominata de procesul de globalizare – proces obiectiv și în general benefic, stimulat de progresele tehnologice fără precedent, promovate pe parcursul secolului XX și îndeosebi de tehnologia informațională.

Până în 1989, acest proces a fost frânat de efectele “războiului rece” care constituia un cadru relative stabil al relațiilor internationale, bazat pe dominația bipolară a celor doua super-puteri mondiale.

Prăbușirea URSS și a celorlalte state comuniste din Europa a dus la încetarea razboiului rece și evoluția rapidă a relațiilor internationale pe o bază noua, îndeosebi în plan European.

Din punct de vede politic, acești 20 de ani au stat sub semnul unipolarității – al dominației unicei puteri mondiale – SUA.

Criza financiară și economică, declanșată în SUA în 2007 și multiplicarea stărilor conflictuale din lume , au pus la ordinea zilei nevoia unui nou cadru – multipolar – de asigurare a stabilității mondiale. Din păcate, ONU și sistemul instituțiilor internationale create după al doilea război mondial nu reușesc să răspundă problemelor actuale, complexe, cu care se confruntă lumea.

Au apărut G7, devenit G8 prin includerea Rusiei iar, in ultima vreme, grupul celor 20 de state cele mai puternic industrializate. Semnificativă este afirmarea tot mai pregnantă în viața internationala și în economia mondială a celor doua state mari, cu cea mai numeroasă populație – China și India – ca și state care dispun de resurse naturale, în special de resurse energetice, precum Brazilia ca și acelea care asigură tranzitarea rețelelor de transport al energiei.

Globalizarea , precum și schimbările care au loc în lume au cunoscut și cunosc atât câștigători cât și perdanți . Adâncirea decalajelor de dezvoltare și a polarizării sociale amplifică numărul perdanților, chiar și în lumea dezvoltată, iar în economiile emergente aceste inegalități și inechitați capătă accente dramatice – surse explozive de nemulțumiri și conflicte sociale.

Societatea umana nu a învățat, încă, să împartă în mod echitabil fructele dezvoltării și ale creșterii economice, nici la nivel național și cu atât mai puțin la nivel global .Unii au pus semnul egal între “democrație” și “capitalism”, ignorând faptul că , adesea regimuri autoritare, totalitare sunt adeptele cele mai fanatice ale capitalismului pur și dur, ca la începuturile sale sălbatice .

Lecția de bază a acestor 20 de ani este că democrația, cu toate imperfecțiunile sale, este cel mai puternic instrument al schimbării, că fără a da popoarelor dreptul să se exprime, să-și aleagă liber conducătorii și drumul pe care vor să meargă, orice schimbare eșuează.

O lecție importantă ne-au oferit acești 20 de ani și in ceea ce privește raportul dintre piață și stat – respectiv factorii de reglementare și corectare a efectelor negative ale pieței.

În 1989, a eșuat un sistem politic care a ignorat piața, ca factor obiectiv, instrument eficient de redistribuire a valorilor nou create în economie, încercând să-l substituie cu un factor subiectiv – birocrația de stat.

Pe de altă parte, la circa 20 de ani distanță – criza financiară declanșată in SUA , a marcat falimentul unei alte abordări extreme – fetișul pieții și respingerea oricăror factori de reglementare și corectare a efectelor pieții, inclusiv a statului. Adepții așa-zisului “stat-minimal” au fost obligați până la urmă, să apeleze la stat pentru a salva sistemul bancar, care a provocat criza. Apelând la bani publici pentru a salva sistemul financiar, acestea sunt acum prizonierele lui, intrând astfel într-o gravă criză a datoriilor publice . Principalele victime ale acestor situații sunt sistemele publice de securitate socială, Inclusiv modelul social European care este pus sub semnul întrebării.

Forța Europei unite a constat și constă în conceptul de economie socială de piață, pe care l-a promovat și în modelul său social, asociat acestui concept. Unii se gândesc să îl distrugă, gândind că astfel va crește competitivitatea economiei europene, ceeace este o idee falsă, practica demonstrând că o economie eficientă nu poate fi concepută independent de eficiența sa socială.

Economia nu poate fi gândită ca scop în sine, rolul ei este acela de a sluji oamenilor. Europa trebuie să-și apere modelul său social și să-și propună ca obiectiv major, reducerea decalajelor de dezvoltare existente, ca rezultat al evoluției istorice diferite, mai ales a statelor din vestul și estul continentului.

Totodată , Europa trebuie să rămână un spațiu al democrației și libertății – în ciuda provocărilor la care este supusă. Imigrația ilegală, care determină reacții rasiste și xenofobe este una din provocări. Dificultățile economice – alta. Deasemeni – polarizarea economică și socială, și poate cel mai important pericol – limitarea proiectului European la dimensiunea sa economică, marginalizându-i pe noii sosiți .

Într-o lume multipolară, anumite spații geo-politice vor căpăta altă relevanță și mportanță. Eurasia este un astfel de spațiu, important nu doar pentru că grupează zone cu mari resurse energetice și cu o rețea importantă pentru transportul lor . În această zonă sunt prezente multe puteri regionale, cu un rol important și în plan global. Turcia este una dintre ele.

Permiteți-mi câteva cuvinte despre schimbările care au loc în ultima vreme în unele țări din lumea arabă. Ele sunt benefice doar în măsura în care vor aduce cetățenilor acestor țări mai multă libertate și prosperitate și vor contribui la stabilizarea zonei . Vremea regimurilor de mână forte a trecut . Dar, nici a le înlocui cu democrații de fațadă nu este tocmai un ideal !. Turcia ar putea fi un model politic pentru unele din aceste țări. Turcia face progrese remarcabile nu doar în dezvoltarea sa, ci și în negocierile de aderarea la UE, ceeace spune multe nu doar despre voința politică a Ankarei, ci și despre susținerea populației pentru reformele necesare acestei aderări. Înseamnă că legătura dintre cetățeni și politicieni funcționează. Acest exemplu poate fi util pentru națiunile aflate acum în tumultul democratizării.

Doamnelor și domnilor ,

Permiteți-mi în încheiere , câteva cuvinte despre o altă temă majoră.

Vorbind despre securitatea internatională, nu putem ignora marile probleme generate de conflictul dintre activitățile umane și efectele lor asupra mediului, inclusiv asupra schimbărilor climatice.

Problemele ridicate acum 40 de ani de Clubul de la Roma au devenit foarte actuale prin gravitatea lor. Consumul de resurse naturale – de energie , materii prime și hrană – ca și deteriorarea calități factorilor de mediu (apă, aer, sol) ca efect al activității umane, depășesc limitele sustenabile și capacitatea de regenerare a naturii. După aprecierile unor experți , această suprapresiune a activităților umane asupra mediului depășesc cu 50% limitele sustenabile . Cu alte cuvinte, am avea nevoie, astăzi, de o planetă si jumătate. Iar lucrurile se agravează în anii ce vin și ele devin o nouă mare provocare pentru stabilitatea mondială.

Există propuneri pentru un Plan B- pentru salvarea civilizației și a mediului ambiant. Există unele proiecte pentru alocarea unor bugete anuale în vederea declanșării unor mari campanii mondiale – pe de o parte, pentru a lupta împotriva sărăciei și a foametei , împotriva analfabetismului, pentru asistență medicală și planning familial (în vederea stopării creșterii demografice), ca și sprijin direct pentru cele mai sărace țări ale lumii, iar pe de altă parte – pentru protecția mediului, stoparea defrișărilor de păduri și plantare de copaci, protecția resurselor de apă, a solului, a resurselor de pește , etc. Un astfel de buget ar reprezenta doar 12% din bugetele militare ale statelor.

Cu toate acestea, astfel de propuneri rămân fără ecou la structurile decizionale, atât la nivel national, cât și internațional .

Aceasta este o provocare reală care poate deveni o platformă concretă de acțiune pentru o necesară campanie mondială în sprijinul securității internationale și a viitorului civilizației.

Vă mulțumesc pentru atenție !

Advertisements

12 Responses to “AL 14-LEA SUMMIT ECONOMIC EUROASIATIC”

  1. popalumi Says:

    Citez:
    “Exista propuneri pentru un plan B :pentru salvarea civilizatiei si a mediului ambiant.
    Cu toate acestea, astfel de propuneri ramin fara ecou la structurile decizionale,atit la nivel national, cit si international”.

  2. popalumi Says:

    “Summit-ul BRICS a fost primul dupa aderarea la organizatie a Africii de Sud. Acum organizatia e reprezentata de cele mai mari state de pe trei continente, ele cuprinzind aproape jumatate din populatia de pe glob si peste un sfert din PIB mondial.
    Liderii tarilor BRICS au mentionat ca mecanismul BRICS joaca un rol pozitiv si constuctiv in cresterea economiei mondiale.”(citat dintr-un articol de pe blogul Vocea Rusiei.)

  3. popalumi Says:

    ‘In declaratia de la Sanya ,se arata ca membrele BRICS sustin reforma FMI
    propusa in cadrul summit G20, subliniind ca institutiile internationale financiare si economice trebuie sa ia in considerare dreptul la cuvint al entitatilor economice emrgente si al tarilor in curs de dezvoltare.”(citat de pe RCI)

  4. popalumi Says:

    “Cooperarea economica si comerciala inte tarile BRICS are un mare potential si va juca un rol pozitiv pentru redresarea economiei globale.”

  5. Sibilla Says:

    Gunoier de bunăvoie ŞI la nevoie în Caraş.Severino: Ionesie Ghiorghioni
    Există guguştiuci care îşi dau cu stângu-n dreptu chiar şi când se-nfoaie pozând în experţi în mânuirea gunoaielor…
    Tovarăşul Garbage Man Ionesie Ghiorghioni, ofuscat foarte ( chemat la ordin fiind de Bossul CJC-S din pricina recentelor articole publicate de Jurnalul Naţional şi-n care protagonişti sunt personaje triste ce emană damful specific… ) a trântit joi, 14 aprilie 2011, o * conferinţă * de presă. Încercare jalnică, penibilă de-a spăla păcate şi-a albii imaginea * onor * gradaţilor fraţi de Lojă, Famiglia păcălicilor de Caraş-Severino. Bineînţeles că guguştiucul cu pricin(i)a NU a dialogat cu presa loco – care-ntre noi fie vorba nici n-a îndrăznit să insiste – ci şi-a decartat monologul cu pretenţii de emanaţii teleptuale, mândru nevoie mare. Aaaa… nu că doar atât ar putea, monumentul * cinstei * cărăşene, dar, în lipsă de argumente, ciuciu dovezi edificatoare care să demonstreze curăţia sufletească a celui negru-n cerul gurii, şi-a zis că prostimea înghite, şăfu Împărăţiei , întunecatul 33 se va mulţumi cu implicarea-i * măreaţă * şi… timpul trece, afacerile de famiglie îşi vor urma cursul , * legal *, * normal, * moral *. Curat murdar, monser!
    Şeful de gaşcă, vicepreşedinte al CJC-S, Ionesie Ghiorghioni şi-a încheiat pledoaria ca orice jmecher fraier, dar fraier, nu glumă, RECUNOSCÂND că : “Ce vreți să spun dacă așa este. Este președintele nostru nimic nu mișcă în județul ăsta fără ca el să știe” !!
    Noi, NU îl contrazicem, aia zicem şi noi, anume că NIMIC nu mişcă-n Caraş-Severino fără de ştiinţa * Ayatollahului *. Bossu-i boss, că el numeşte-n foncţii, el ordonă, el deţine controlul total şi tot el împarte * fraţilor *, inclusiv palme în desele momente când i se rădică răchia la mansardă, punct.
    Să revenim la şeful de gaşcă, Ionesie Ghiorghioni, subalternii Ioan Borduz, Valentin Rusu şi alţi finii ai Naşului frunză-dudă ( dudă de beat ). Articolul publicat de presa centrală pentru care guguştiucul a fost chemat la raport de Don Frunzăverde :
    Jaf la drumul mare de pe Muntele Mic
    Drumurile cărăşene sunt franjuri. În Caras-Severin sunt cele mai proaste drumuri din tara asta, drumuri reparate cu bani multi. Din buzunarul nostru.
    Dacă tot s-a erijat în consilier de imagine al * ayatollahului *, Ghiorghioni afirmă că-şi * asumă răspunderea *:
    „Nu am venit la Consiliul Judeţean să mă compromit pentru că până la această vârstă mi-am făcut o imagine onorabilă. De aceea devin irascibil la afirmaţiile unora şi altora, când fac astfel de afirmaţii mincinoase. Nu vreau să întinez imaginea celui care a avut încredere în mine şi care mereu îmi spune: Ionesie, totul să fie legal. Îmi asum răspunderea faţă de tot ce s-a întâmplat până acum şi sunt mândru de echipa pe care o conduc. Eu nu sunt şef de gaşcă, după cum spun unii, iar acest lucru îl ştiu cei ce lucrează cu mine“, a afirmat Ionesie Ghiorghioni.
    La o simplă căutare pe Google, arhivele InterNetului neatinse fiind, dăm piept cu damful * imaginii onorabile * a tovarăşului Ionesie, prieten bun cu… * Arabela *.
    Câteva mostre:
    http://sfinx777.wordpress.com/2011/04/18/gunoier-de-bunavoie-si-la-nevoie-in-caras-severino-ionesie-ghiorghioni/

  6. Performanta la romani « Rinder Razvan Catalin Says:

    […] de poporul roman. In plus, dupa ce criterii clasificam performantele unui grup de indivizi care convietuiesc intr-un areal geografic. Exista romani harnici si romani puturosi. Exista romani betivi si romani […]

  7. Theodora Says:

    http://theodora0303.wordpress.com/2011/04/19/am-aflat-cine-este-alba-ca-zapada/

  8. Sibilla Says:

    Nu-i singur Iuda vinovat… nu numai marii preoţi ori Pilat, nu doar poporul * contraperformant * ci … MAI ALES ACEST GUBERN PERDANT MÂNAT ÎN LUPTA CEA NEDREAPTĂ DE-UN… PIRAT !
    Să NU îl ierte şi să NU îi ierte Dumnezeu pe aceşti TRĂDĂTORI DE NEAM ŞI ŢARĂ! AMIN !

  9. Paste Fericit « Rinder Razvan Catalin Says:

    […] Blogatu, Cristina, Diana, Florin, Flory, Gabriel, Gabriela, Mika,  Roxana, Victor, Corina, domnul Presedinte,  Adrian Nastase, Oana, Theo, Baricada, Alice, Cookie, Vania, Madi, Mirela, Solitaire, Popa Teapa, […]

  10. dlnimeni Says:

    Paste Fericit, domnule Iliescu!

  11. exasperat Says:

    Postati ceva si despre lansarea de carte de la Targoviste.

  12. fragmentariumpolitic Says:

    Intr-o lume a globalizarii, abordarea geoeconomica este inevitabila. Totusi, sansele acestei abordari vor ramane incomplete in afara unei viziuni geopolitice. Sa nu uitam ca puterea maritima a fost, de-a lungul timpului, un avantaj competitiv. “Insulare, dar nu izolate”, s-a spus despre puterile maritime (britanica, americana etc., cvasinsularitatea ultimeia fiind date de cele doua oceane). Dimpotriva, de cele mai multe ori suprematia s-a jucat in termenii impusi de acest factor natural de protectie, cat si de comunicatie. Singure, nici Europa si nici Asia nu pot iesi din aceasta paradigma, ci doar impreuna, Eurasia reprezentand cea mai mare “insula” in oceanul planetar.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: