DUPA 20 DE ANI ……

Dupa 20 de ani,  revad cu placere primul interviu dat unei televiziuni franceze imediat dupa Revolutia Romana din Decembrie 1989. Cel cu care am dialogat este FREDERIC MITTERRAND, nepotul fostului presedinte francez Francois Mitterrand , un cunoscut realizator de televiziune . Actualmente , Frederic Mitterrand este ministru al culturii si comunicatiilor in guvernul francez .

Partea I

Partea a II-a

Partea a III-a

Partea a IV-a

Partea a V-a

Partea a VI-a

17 Responses to “DUPA 20 DE ANI ……”

  1. theodora0303 Says:

    http://theodora0303.wordpress.com/2010/03/19/raspuns-la-comunicatul-transmis-de-parlamentarii-%E2%80%9Eindependenti%E2%80%9D-agentiei-mediafax/

  2. Victor Says:

    Nu o data am fost intrebat cum se poate ca unul ca mine care aveam opinii critice in privinta lui Ion Iliescu sa ajung sa-i promovez principiile? Tanarul Mitterrand asemenea mie plecase in interviu de pe o pozitie critica la adresa Presedintelui pentru ca ulterior sa fie cucerit de ceea ce el numeste “un om complet detasat de orice notiune de manipulare si ipocrizie”. Numai prostii si rauvoitorii pot crede ca Ion Iliescu este altfel decat asa cum l-a descris Frederic Mitterrand. Si inca ceva: ce a retinut francezul observandu-l o scurta perioada de timp pe Ion Iliescu? Legatura intre acesta si oamenii in dificultate extrema carora le spune: sunt ca voi.

    Este foarte bine ca ati postat aceste filmulete domnule Presedinte, nu atat pentru noi cat pentru cei care ar trebui sa fie urmasii dumneavostra politici.

    “Sunt ca voi” … Mai poate vreunul dintre liderii partidului social-democrat de astazi sa faca o astfel de afirmatie si sa fie credibil? Desigur, mi se poate raspunde ca nu trebuie sa fii neaparat “ca voi” ca sa faci politica social-democrata. Asa o fi dar atunci de ce bate Basescu la ei ca la fasole??? De ce de cand Ion Iliescu nu mai este locomotiva partidului sunt cu totii din PSD in cadere libera?

  3. Victor Says:

    PS. Viitorului candidat PSD la alegerile pentru Cotroceni ii sugerez sa foloseasca sloganul : “sunt ca voi”. Numai sa vad cui ii da mana. Nu sa candideze, ca de-astia nu ducem lipsa.

  4. Sibilla Says:

    MILE ARE NEVOIE DE NOI ! ARE NEVOIE DE SÂNGE, A2+!!!
    Prieteni dragi, MILE, MERITĂ ! Hai să-i fim alături, aşa cum ne-a fost el , mereu !
    http://sfinx777.wordpress.com/2010/03/20/sus-mile-hai-ca-poti-yc%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8-%D0%BC%D0%B8%D0%BB%D0%B5-%D0%BC%D0%BE%D1%9B%D0%B8te/
    Mile al nostru, Mile Cărpenişan, merită !
    Doamne Ajută !
    Sibilla

  5. mgabim Says:

    Si eu ca o persoana care traieste intr-o tara democrata de mai bine de 15 ani si nu mai incerc patimile anti PSD-iste nu pot sa nu-mi pun intrebari:
    1. Cum este posibil sa apara in presa stenogramele Voicu, inainte de a fi instrumentat un proces? Aici (US) daca s-ar fi intimplat asa ceva toate aceste ‘dovezi” ar fi fost excluse, mai mult juratii acre ar fi declarat ca le cunosc si ca le considera meritoiase ar fi fost exclusi din juriu (!?).
    2. Aceste inregistrari au avut semnatura unui judecator (cel putin legea spune ca este necesar) in baza carei cereri adresate parlamentului s-a facut aceasta aprobare? (este senator si asa cere legea, nu comentez ca ar fi si corect).
    3. Daca totusi este corect sa se publice stenogramele, de ce nu le auzim si pe cele ale lui Solomon, sau Udrea, sau Berceanu, sau Videanu? Toti acuzati de coruptie (Solomon trimis in puscarie chiar), procuratura a decis ca Udrea este “cinstita”. banuesc ca si ei i-ar fi fost asculatete telefoanele, de ce nu vedem transcripturile si sa decidem noi “publicul” daca este cu adevarat nevinovata, asa cum ni s-a pus la dispozitie cazul Voicu?
    Daca gresesc astept argumente.

    Cit priveste campania anti revolutie, nu poate fi decit o diversiune. am fost acolo din dupamasa 21 stiu ce s-a strigat pe strazi, stiu ce s-a intimplat la baricada, nimeni nu o sa ma convinga ca a fost o facutura.

  6. Mihnea Georgescu Says:

    Monsieur le Président,

    Je vous remercie pour ce document historique de la plus grande valeur. Monsieur Mitterand le Jeune est un excellent modérateur et aussi un modèle pour nos publicistes. Je vous souhaite un excellent fin de semaine.
    Veuillez agréer, Monsieur, mes salutations distinguées.

  7. theodora0303 Says:

    Raspuns la comunicatul transmis de parlamentarii „inDEPENDENTI” agentiei Mediafax
    Domnilor parlamentari „inDEPENDENTI” cu multa bucurie doresc sa va anunt urmatoarele:

    1. Nu veti simti nici o data, nici unul dintre voi, nici macar 1 % din respectul si iubirea de care se bucura domnul Ion Iliescu Eu ma inscriu in PSD acum, dupa plecarea voastra, din dragoste si respect pentru Ion Iliescu.

    2. Nu veti castiga nici o data, nici unul dintre voi, nici macar 1% din voturile pe care domnul Ion Iliescu “inca” le aduce PSD-ului. Nici nu aveti cum sa castigati. Romanii nu ii iubesc pe tradatori.

    3. Domnul Ion Iliescu nu este o victima. Voi toti, semnatarii acestui comunicat, sunteti victimile propriului vostru egosim, victimile lipsei de moralitate politica care va caracterizeaza, victimile actiunilor voastre care v-au dus in situatia nefericita de a fi santajati.

    4. Cu Ion Iliescu la „pupitrul de comanda” si mai ales FARA VOI, PSD-ul poate sa redevina cel mai puternic partid din Romania si sa ajunga acolo unde ii este locul si anume la guvernare.

    5. Preşedintele de onoare al PSD, domnul Ion Iliescu nu „rataceste pe un drum gresit”. Domnul Ion Iliescu a mers pe singurul drum pe care il doreste, drumul social democratiei. Cei care ratacesc sunteti voi care nu mai stiti care este dreapta si care este stanga. Ce partid de stanga construiti voi?Un partid de stanga care sa sustina o guvernare de “dreapta“?

    6. Este foarte bine ca recunosteti ca ati gresit. Nu, nu ati gresit acolo unde spuneti voi. Ati gresit cand v-ati inscris in PSD. Va intrebati acum, dupa ce ati tradat increderea celor care v-au votat si increderea colegilor de partid, care este adevarul despre Revolutie? Daca aveati neclaritati de ce nu l-ati intrebat pe domnul Ion Iliescu atunci cand erati membrii PSD? Sa inteleg ca dupa ce ati parasit partidul v-ati pierdut memoria? Unde ati fost voi la Revolutie domnilor parlamentari „inDEPENDENTI”? Eu am fost pe strada printre gloante si nu mi-a trebuit certificat de revolutionar.

    Unde a fost Ion Iliescu stie toata Romania.

    O sa ajungeti sa repetati ca papagalii, toate aberatiile pe care Basescu le inventeaza, din dorinta de a abate atentia romanilor de la adevaratele probleme ale tarii?

  8. Un apel catre toti bloggerii din Timisoara « Hai ca se poate! Says:

    […] Mile este internat la Spitalul Judetean Timisoara, bd. Iosif Bulbuca nr. 10 […]

  9. stansebastian Says:

    Bag de seama ca o mare parte din voi faceti matanii in fata domnului
    Iliescu si ai aduceti osanale. Ar trebui sa fiti mai verticali, mai bipezi.
    Presedintele Ion Iliescu ca orice om are si greselile sale cum ar fi toleranta fata de structurile mafiote care au gravitat in jurul domniei sale cand era la putere desi ar fi avut capabilitatea sa taie raul de la radacina.Ma deranjeaza ca nu se lupta pentru infiintarea PCR, si se complace in asocieri cu persoane dubioase care numai stanga nu o reprezinta.In Romania sunt partide care au impuscat pe romani ca
    pe iepuri in 1907 si acum sunt mari democrati.
    In presa ultimilor zile in anumite publicatii se observa un atac concertat in directia domnului Iliescu, despre de evenimentele din `89 si rolul pe care Ion Iliescu l-a avut precum si a legaturilor acestuia cu serviciile sovietice,de parca acest lucru ar da locuri de munca romanilor.
    Comunist fiind nu ma deranjeaza pentru ca Rusia este patria comuni-
    smului si pt comunistii acelor vremuri soarele de acolo rasarea, ca sa nu
    m-ai amintim de faptul ca eram membri ai tratatului de la Varsovia
    Postarea pe blog a interviului are ca rol contracararea acuzelor din acele ziare?Nu va mai obositi domnule presedinte,reuniti stanga sub
    stindardul singurului partid autentic care este PCR si faceti ceea ce trebuie pt ca romanii sunt din ce in ce mai saraci si mai deznadajduiti.
    Cred ca a venit vremea ca sa punem fata in fata realizarile de
    dinainte de `89 si cele de dupa si sa lasam poporul sa judece.
    Va multumesc si va urez sanatate dvs si familiei dvs!

  10. rhorvath Says:

    CINEASTUL ROBERT HORVATH CERE SPRIJIN LUI ION ILIESCU IN ACTIUNEA DE DESCONSPIRARE A AGENTULUI ROSU VALENTIN TISMANEANU.
    Domnule Presedinte.
    Fara sa fiu vreun prieten politic ci dimpotriva , am urmarit cu interes aparitia dumneavoastra la Antena 3. Am realizat fara prea mare surpriza faptul ca opiniile mele, coincid cu cele ale dumneavoastra in privinta lui Vladimir Tismaneanu.
    Toate incercarile mele de a prezenta documente confidentiale ca si rapaoarte declasificate ale CIA, agentiilor speciale englez si francez ,despre agentul Voldya au fost refuzate de autoritatiile romane. Memoriul meu catre presedintele Basescu a fost respins fara vreo explicatie.
    De asemenea memoriile mele adresate serviciului extern si intern au ramas fara raspuns ,impotriva prevederilor legale punand in primejdie siguranta nationala.
    Acum cateva luni am incercat sa prezint documente importante confidentiale reprezentantei Romaniei la ONU Simona Niculescu care sa fie prezentate Presedintelui Basescu.
    Ea a refuzat precizand ca daca voi deschide plicul cu documente confidentiale audienta a luat sfarsit. La audienta au participat adjunctul misiunii T Morar si consulul adjunct la New York C.Berechet.
    Ma adresez dumneavoastra cu rugamintea de a face lumina in acest caz de impotranta deosebita. Poate este ultima sansa ca prin dumneavoastra romanii sa afle adevarul.
    Va rog pe dumneavoastra si pe cei interesati sa citeasca pe blogul meu serialul de 12 articole intitulat DESCONSPIRAREA SPIONULUI VLADYMIR TISMANETKY !
    Scrisoarea in intregime adresata lui Ion Iliescu BLOGUL http://devanewyork.blogspot.com/
    Robert Horvath Deva New York
    Date personale de contact http://www.devagallery.com/
    PS Fragment din memoriul adresat Presedintelui Basescu
    Presedintele Romaniei Traian Basescu.
    Excelenta
    Trimit atentiei dumneavoastra un memoriu cu o importanta deosebita. El relefeaza pentru prima data fatul ca Vladimir Tismaneanu a fost trimis in Statele Unite ca agent al securitatii romane. Surse absolut sigure documenteaza faptul ca infiltrarea
    sa produs sub un nume fals cu un pasaport fals . In consecinta va adresez rugamintea de a deschide de urgenta o ancheta la nivel prezidential. Mentionez ca in calitate de cetatean american am cerut o ancheta organizatilor de investigatie si de emigratie a SUA. O copie a acesteui document a fost trimisa Ambasadei SUA de la Bucuresti.

    “Actiunea de infiltrare a Europei Libere cunoscuta sub numele de cod Cain a fost o
    actiune bilaterala a securitatii romane ( Unitatea 0617 din Directia 2 DDS spionaj ) -“Brigazile Rosii Intenationale format din fosti luptatori ai razboiului civil din Spania ( controlat de NKVD ) – Partidul Comunist Spaniol. Cordonarea sa facut zilnic prin mesajele codificate al postului de radio Pirinei in limba spaniola.cu sediul la Bucuresti. Documente despre aceasta actiune pot fi gasite in arhivele sectiei internationale a PCR.
    ………..Ajuns vorbeste la Europa Libera impotriva dictatorului Ceausescu si a familiei sale. In curand actiunea de infiltrare intra pe linia moarta. Cererea sa de azil politic in Franta este respinsa ca si cea de intrare in SUA . Intrand in filajul serviciului francez si a celui american agentul Volodea se ascunde sau calatoreste vestul european cu un pasaport fals, timp de 4 ani de zile.
    Brigazile Rosii Internationale l-au ajutat sa plece in Venezuela, dupa ce i s-a refuzat initial viza de intrare in SUA. De abia in 1985 serviciile roman si sovietic si-au realizat scopul. Sa organizat o casatorie ….. cu o cetateanca romana americana de care a divortat curand. Pentru a intra in SUA agentului Volodya i sa creiat o noua biografie i sa dat un nou nume si un nou pasaport. PASAPORTUL DE INTRARE IN USA POARTA NUMELE VLADIMIR TISMANETKY SI ESTE DIFERIT DE CEL PE NUMELE VLADIMIR TISMANEANU CU CARE A PLECAT DIN ROMANIA. AM LUAT CUNOSTINTA DE ACEST LUCRU FIIND PRIETEN CU FOSTA SOTIE A LUI VOLODEA PE NUME TAMARA TISMANESKY CU CARE AM FOST CHIAR VECINI CU MAI MULTI ANI IN URMA. DOAMNA TISMANETKY ESTE UN TALENTAT ARTIST CARE PREDA ILUSTRATIA DE MODA LA FIT NEW YORK. DANSA A PRECIZAT CA A PRELUAT ACEST NUME PRIN CASATORIE. Orice comentariu in plus este de prisos, agentul Volodya fiind desconspirat.”

  11. Sibilla Says:

    Vă supun atenţiei, tuturor :
    – azi, Ziua Internaţională a Copiilor Străzii, aşa-i zice… după mine, NU o sărbătoare, dar MEREU un Semnal de Alarmă, aşa ar fi normal, dar…
    Mult trâmbiţatul * interes superior al copilului *, este în fapt : interes de afaceri, * protecţia copilului * constă-n protejarea imaginii instituţiilor şi-a duduilor unse pe criterii politice numai de competenţă NU, domnesc: nepotismul, nemoşagul, banul, afacerile, interesele personale şi de grup – haită – gaşcă a nemernicilor, nicidecum interesul superior al copilului pe care DOAR îl fluturăm, că sună şi * dă * bine…
    http://sfinx777.wordpress.com/2010/03/21/copiii-nimanui-de-vorba-cu-mine-cu-voi-cu-mile-al-nostru/
    Copii străzii sunt priviţi, trataţi cu dispreţ nu doar de autorităţi ci inclusiv de societate. Câţi provin oare din instituţiile de ocrotire de unde au fugit înapoi pe strada de unde-au fost * culeşi *, pentru că au fost abuzaţi … nimeni nu ştie cu exactitate. Abuzurile, dramele, tragediile de dincolo de ziduri sunt de absolut toate formele, ici colo câte un caz accidental ajuns public, restul, sub preş, lacăt şi nimănui nu-i pasă…
    Madamei Leana Udrea Cocoş îi arde de terenuri de golf, de nush ce site-uri, reclame cică să atragă turiştii, ca să ce ? Să aibă ce filma ? Păi proştilor de la putere nu le arde de infrastructură, de drumuri, dar noi dăm în gropile lor. Oare reclamă nu faci atunci când ai ce arăta, sau duduia de la Cotroceni mizează ca de obicei, pe * nurii *, Streinu-Cercel continuă să trateze copii drept cobai, prăpăditul de C Preda are el cheia ieşirii din criză, desfinţarea religiei, Băsescu, tartorul şăf cu obsesiile sale, cu copii săi de * succesuri *, că nu se mai ştie câţi… astea-s grijile Famigliei, banul, controlul, puterea…
    Apăi pe ăştia numai cu furci şi topoare, cu pietre de i-om alunga, de dialog nu ştiu, de mitinguri li se tot rupe, de arme se * ocupă * tot ei, afacerea lor ce naiba…
    Sibilla

  12. vladpuscasuirimie Says:

    CAZUL NICHIFOR CRAINIC

    In legatura cu Nichifor Crainic, despre care colonelul Craciun spune ca l-a castigat de partea sa foarte usor, fie-mi permisa o paranteza. Marele om de cultura (teolog, filosof si poet) a fost un ins controversat, ar spune unii; eu insa as spune mai degraba ca a fost un om chinuit. Sufletul lui era, in acea perioada critica, taramul de lupta dintre Bine si Rau. Si fizic, el avea o conformatie ciudata. Cineva care l-a vazut odata la baie spunea ca, de la brau in jos, Nichifor Crainic avea o conformatie de satir. Asa se explica comportamentul sau, oarecum aberant, din perioada de detentie. Un exemplu: pe la inceputul anilor ’50, deci in primii ani de detentie, cand oamenii mai erau chinuiti si de alte instincte decat de foame, el se afla in Zarca, intr-o celula cu cunoscutul filosof si profesor Ion Petrovici, cu o inalta fata bisericeasca si cu amiralul Macelaru. Ca in fiecare celula, si ei isi treceau timpul cu diferite activitati – in cazul lor, mai ales intelectuale. Povesteau, „puneau tara la cale”, conferentiau (fiecare pe teme din specialitatea lui), se dedau la „barfe” vinovate sau nevinovate etc. Duminica, in special, dupa o scurta slujba oficiata de inaltul prelat, conferentia Crainic. Intr-o astfel de conferinta, el a tinut restransului sau auditoriu o lectie de mistica ortodoxa. A vorbit atat de frumos si de convingator incat l-a impresionat profund pana si pe profesorul Ion Popovici, care se considera „liber cugetator”. Dupa ce si-a terminat expunerea, Crainic s-a trantit pe pat si, intinzandu-se „lasciv”, scoase un fel de muget, spunand, spre stupefactia celor din jur: „Ce m-as f…!”. Camarazii lui de celula au ramas interzisi! Nu puteau intelege cum poate cineva sa fie atat de vulgar doar la cateva minute dupa ce vorbise atat de inaltator! Oameni bine crescuti, s-au facut insa ca nu au auzit, si nu au comentat incidentul in nici un fel, pentru a nu crea animozitati sau poate pentru a nu fi considerati ipocriti. Acesta era Nichifor Crainic. De altfel, se spune despre el ca si in libertate, in vremurile lui bune, era destul de slobod la gura.

    Una dintre marile lui „neputinte” era si foamea. Nichifor Crainic suferea cumplit de foame. Si in libertate el fusese un gurmand, asa ca, in foamea Aiudului de la sfarsitul anilor ’50 ai secolului trecut, el era dispus sa se batjocoreasca pe sine sau chiar sa-L renege pe Dumnezeu pentru un „blid de terci”. De altfel, el isi recunoaste aceasta „neputinta” intr-o marturisitoare poezie intitulata chiar „Foamea”. Iata cum suna prima strofa din aceasta poezie: „In tara turmelor si-a painii/ Visez o mana de ciuperci!/ Lasati-ma in rand cu cainii/ La raiul unui blid de terci!”. Cunoscandu-i neputinta, unii dintre „caralii” se amuzau punandu-l sa joace ca ursul sau sa conteste existenta lui Dumnezeu in schimbul unei portii consistente de mancare. Cand il intilneau prin curte (acest lucru se petrecea in fabrica inchisorii), strigau dupa el, incitandu-l: „Hei, Crainic, daca joci ca ursu, capeti o gamela cu arpacas!”. Si „nefericitul”, batand darabana cu palma pe fundul unei gamele pe care o purta totdeauna cu el, juca precum ursul! La sfarsit isi primea portia promisa, pe care o infuleca hulpav. Altadata, cate unul mai patruns de invatatura marxista, care il considera popa, pentru ca auzise ca in libertate avusese o „meserie” in legatura cu Dumnezeu si cu Biserica, striga dupa el: „Mai popo, ia spune tu, exista Dumnezeu?”. „Nu exista, domnul sef”, raspundea „popa”, asteptand umil portia promisa…

    Acelasi om insa a fost surprins, nu o data, in miez de noapte, de catre camarazii lui de celula, ingenuncheat in intervalul dintre paturi, rugandu-se cu fata scaldata de lacrimi. Se ruga atat de intens si cu atata ardoare incat nici nu observa cum, uneori, unii dintre acestia i se alaturau in rugaciune. Asa stand lucrurile, se pune intrebarea: poate fi judecat acest om de altcineva decat de Dumnezeu? Mai cu seama ca nu facea rau nimanui. Se batjocorea pe sine si uneori Il renega formal pe Dumnezeu, cu Care el avea insa, as zice, altfel de relatii decat noi, ceilalti…

    Ca orice ganditor si mare poet, Crainic avea si el orgoliile lui. Era foarte sensibil la laude in legatura cu opera sa. In Aiudul acelor ani, intre el si celalalt mare poet al inchisorilor comunniste, Radu Gyr, s-a „iscat” un fel de competitie tacita, benefica, cred eu, pentru literatura romana. Indraznesc sa afirm ca succesul obtinut de Gyr pe taramul poeziei l-a atatat si pe Crainic, facandu-l oarecum „gelos” si trezindu-l din apatia in care cazuse din cauza „neputintelor” sale. Aceasta „gelozie” nevinovata a avut drept rezultat aparitia capodoperelor lirice de inchisoare ale autorului de odinioara al Nostalgiei paradisului. Asa au aparut superbe poezii precum „Cantecul Potirului”, „Unde sunt cei care nu mai sunt” „Ruga pentru pace” si multe altele. Desi nu abordase niciodata genul baladesc, pentru ca in acea vreme circulau printre detinuti minunatele balade ale lui Gyr („Balada codrului fara haiduc”, „Balada clopotarului din stele”, „Balada ucenicului de olar” etc.), s-a apucat si „a scris” si el cateva, printre care amintesc „Balada dorului” si „Baldovin si Madalina”, care sunt tot atat de frumoase ca si cele ale lui Gyr. Nu stiu daca si „Cantecul de bejenie” a fost conceput in acea perioada, sau dateaza in perioada cat a fost el insusi in bejenie (Crainic s-a sustras, pina 1947, arestarii si judecarii in lotul ministrilor antonescieni, ascunzandu-se, un timp, pe undeva prin Ardeal), dar pentru ca, dupa parerea mea, ea contine unele dintre cele mai frumoase versuri din lirica romaneasca, reproduc aici cateva: „Pe drumuri de munte suvoiele gem/ Si bombane-n scorburi franturi de blestem. […]/ Ca vine din urma, cu muget salbatic,/ Gatlej fara margini de zmeu asiatic,/ Hai, murgule, ia-ma pe greabanul tau,/ Asterne-te vremii si vantului rau!/ O, nu mi-e de duca, nici mi-este de stare,/ Doar inima franta ti-o pun in spinare,/ Si-as vrea sa incapa in tainita ei,/ Si muntele mare, si bobul de mei!/ Si daca nu-ncape, cu genele-n moina,/ Iau holda-ntr-o paine si tara-ntr-o doina…”

    Colonelul Craciun – care, dupa cum am afirmat, nu era deloc prost – l-a „citit” corect si a actionat in consecinta. Pe la inceputul anului 1960, cand a demarat actiunea de racolare a varfurilor legionare, acesta, care il considera pe Crainic legionar, l-a chemat la el in birou, pentru a-l tatona. Iata cum descrie el, in insemnarile sale despre care am amintit deja, aceasta intrevedere: „A intrat demn, trist, neinteresat. «Buna ziua, domnule Crainic», l-am salutat si m-am ridicat in picioare”. Se pricepea de minune “vulpoiul” la punerea in scena. Aceasta primire mai mult decat cordiala l-a uimit si l-a derutat in acelasi timp pe sarmanul detinut, caruia de multa vreme nu i se mai vorbise atat de frumos. A trait si el, probabil, aceleasi sentimente pe care le-am trait eu atunci cand plutonierul acela “scolit”, despre care am pomenit mai sus, s-a comportat cu mine cam in acelasi fel protocolar.

    L-a invitat apoi sa ia loc si, dupa cateva intrebari de rutina, “vulpoiul” ataca frontal: “Ca poet, in familia mea ati fost nu doar citit, ci si pretuit. Am doi copii. Pe cel mai mare il cheama Crainic. A fost dorinta nevesti-mii”. Si, ca sa-si intareasca spusele, i-ar fi aratat buletinul de identitate. Pe vremea aceea, numele copiilor erau trecute in actul tatalui. S-ar putea ca acest lucru sa fie adevarat si pe unul dintre copiii lui Craciun sa-l cheme Crainic. Chiar daca este asa, dupa parerea mea, nici intr-un caz acest nume nu le-a fost inspirat parintilor de pseudonimul poetului pe care aceasta “marturisire” l-a coplesit. Pentru a nu-i da ragaz sa se dezmeticeasca, abilul “regizor” continua: “Spuneti-mi, tot mai sustineti ca nu credeti in afirmatiile batranului Miron Costin, ca bietul om e sub vremuri?! Ca vremurile nu sunt sub om?! ”. De data aceasta surpriza a fost si mai mare. Nestiind ce sa creada, Crainic a reusit totusi sa ingaime timid: “De unde stiti ca am scris eu asa ceva”?.“Ei, uite, mai citim si noi!”, raspunse trufas colonelul si, ca sa-l dea gata, ii recita sententios si o strofa din “Cantecul Dunarii”, poezie aparuta in volumul publicat in perioada interbelica si intitulat Tara de peste veac: “Dunare, Dunare, drum fara glod,/ Du-ne vapoarele grele de rod!/ Inima neamului nostru e-n grane:/ Darui-o lumii flamande de paine!”. Aceasta a insemnat prea mult pentru sarmanul Crainic. A fost cucerit definitiv. De altfel, Craciun scrie: “Cu Nichifor Crainic a mers mai usor decat ma asteptam. Urma ca prin el sa-i castig de partea mea pe ceilalti”. Lucru care in oarecare masura s-a si intamplat, deoarece Craciun a perseverat. Peste cateva zile doar, l-a luat pe poet cu el intr-o plimbare cu masina prin tara. Cu de la sine putere, se lauda el: “Nu aveam aprobarea nimanui. Riscam functia, libertatea. De actiune stia doar capitanul Ivan, loctiitorul meu politic”. S-ar putea sa fie adevarat. S-ar putea sa-l fi dus la plimbare pe Crainic fara aprobarea nimanui, dar de riscat nu a riscat nimic, pentru ca singur marturiseste ca avea mana libera de la Draghici. Iata, de altfel, o convorbire pe care pretinde ca ar fi avut-o cu acesta in acea perioada: “Tovarase ministru, as dori sa va raportez despre activitatea mea, despre munca mea de reeducare”. “Craciun, nu e nevoie” – replica ministru. “Faci tot ce stii si ce crezi ca e bine. Eu te sustin, te apar, te ajut, fiindca stiu ce misiune ai primit si de la cine. Ai sarcina grea, dificila, complicata, esti obligat sa o indeplinesti”. Craciun insista totusi: “As vrea sa-i castig de partea noastra pe legionari. As lua pe cate unul, sa-l plimb cateva ore, sa vada chipul de azi al oamenilor, al oraselor, al tarii”. La care ministrul replica din nou: „Te sustin, dar eu nu stiu nimic! N-am auzit ce ai spus… Fa ce vrei! Eu nu stiu nimic, repet!“. Cu o asemenea asigurare, fie ea doar verbala, Craciun nu risca decat daca “actiunea” lui s-ar fi soldat cu un esec catastrofal. Asa ca sa-l credem ca l-a luat pe Crainic la plimbare cu de la el putere.

    “Am stat de vorba cu doi colaboratori – isi continua Craciun “povestea” – si le-am explicat ca vom merge la Bucuresti, unde detinutul nostru va fi supus unui interogatoriu., ca a doua zi ne vom intoarce probabil tot impreuna… Pe Crainic l-am imbracat in costum si cravata. Era speriat rau, … astepta sa-l urc intr-o duba, nu in autoturism. Am pornit pe ruta Alba-Iulia – Sibiu – Brasov – Valea Prahovei – Ploiesti – Bucuresti… I-am aratat blocuri de locuinte, fabrici noi, Piata Palatului din Capitala. Seara l-am depus la arestul Securitatii, explicand sefilor de acolo ca a doua zi vom merge la Constanta, pentru un interogatoriu”. A doua zi s-au intors insa la Aiud, dar de data aceasta pe Valea Oltului. La sosire, colonelul, pentru a-i sensibiliza si pe altii, i-a sugerat “tovarasului sau de calatorie” sa povesteasca detaliat camarazilor sai de detentie tot ce a vazut si simtit. Si Crainic a facut-o, bineinteles. „Ceea ce a povestit el tovarasilor de detentie a avut o covarsitoare impresie asupra acestora” – subliniaza pedagogul Aiudului.

    Cu aceasta calatorie, Craciun a inaugurat activitatea „Agentiei de turism Aiud”, cum ii placea lui sa numeasca, dupa aceasta „isprava”, cumplita temnita transilvana. „Am facut a doua plimbare cu Gyr”, se lauda el cu mandrie. „Gyr era puternic, ostil, necooperant. Cand s-a vazut in masina, a ramas mut… Dupa vreo doua luni am inchiriat un autobuz si am plecat cu 20 de detinuti plus 20 de gardieni pana la Bicaz. Au ramas inmarmuriti cand au vazut ce si cum se construia acolo… Am ajuns inapoi seara tarziu. Pana spre ziua au povestit despre ceea ce au vazut. Poate nici in zece ani nu-i puteam convinge, asa cum am facut-o cu aceste vizite”.

    In felul acesta siret si cinic, alternand duritatea cu o parsiva si demobilizatoare „cumsecadenie”, au reusit reeducatorii sa-i castige pe multi dintre „pensionarii” Aiudului.

    Demostene ANDRONESCU

  13. Victor Says:

    Stansebastian, care ar fi fost modalitatea prin care Iliescu ar fi putut “taia raul de la radacina”, cum te exprimi tu? Era procuror, judecator? Faptul ca a respectat separea puterilor in stat nu are nicio valoare pentru nimeni? Nu esti primul care afirma ca a tolerat pe dracu in patru. Nu a tolerat nimic. Si-a facut treaba de presedinte in limitele Constitutiei. Ca tu si alti intelgenti bipezi pretindeti :”hai ma lasa ca atunci cand avea puterea putea sa faca dar nu a vrut” sunt chestii in mintea voastra de …. bipezi. Ce interes avea Iliescu sa sustina oameni care furau? Puterea? Puterea a lasat-o nu o data fara nicio problema. In ’96 nu a a vut nicio problema sa intre in opozitie si sa se comporte demn iar in 2004 dupa al doilea mandat nu a mai vrut sa vina in fruntea pesedeului dar leprele alea au insistat : “haideti domnule Presedinte, macar 2 ani, avem nevoie de dumneavoastra” pentru ca mai apoi sa-l conteste. Deci despre ce vorbim? Banii nu l-au interesat niciodata, puterea vezi bine ca nu, atunci? De ce ar fi lasat mafiotii sa fure? Ah, ne amintim ca in vremea in care Iliescu a ajuns presedinte nu aveam institutii ale statului care sa poata combate astfel de fenomene, nu aveam oameni, nu aveam nimic si ca Ion Iliescu in loc sa se razboiasca cu himerele a preferat sa puna bazele organizarii unui stat democratic? Parca asa au stat lucrurile. De ce nu ii baga Basea astazi la parnaie pe toti mafiotii daca este asa de simplu cum dati voi din gura astia care pretindeti ca Iliescu a tolerat sistemul? Nici pe aia care ii uraste de moarte nu poate. Pentru ca este complet falsa ideea ca intr-un stat democratic presedintele poate face orice. O data. Apoi Basescu exact cu asta se confrunta. El vrea sa fie dictator. Dar statul creat de Iliescu, statul democratic, prin institutiile sale nu prea ii permit betivului sa se desfasoare discretionar. Este motivul pentru care ar vrea sa desfiinteze Parlamentul , motivul pentru care incearca sa-si subordoneze cat mai multe institutii tip DNA. Pentru ca Iliescu a fost tolerant cu DEMOCRATIA, nu cu mafia, este condamnabil? Daca s-ar fi bagat, ar fi fost acuzat ca este un nou tiran, un alt Ceausescu. Oricum nu ar fi facut-o niciodata pentru ca este contrar principiilor sale. Este un om care a preferat sa fie marginalizat pana la ejectarea din politica decat sa sustina nebunia lui Ceausescu, decat sa renunte la propriile principii. Democratia inseamna si mafie. Presupune si hotie de tipul celei la care te referi. Ion Iliescu ti-a creat cadrul, sistemul democratic, in particular a pus bazele acestui sistem, mai departe sa faca cine-o face. NOI TOTI de exemplu. Ne-am invatat sa dam vina pe oricine numai sa nu ne asumam niciodata nimic. Asta este o societate defecta. Presedintele este de vina ca a tolerat. Este incredibil….

    Cat despre profunda ta intelegere a principiilor iliesciene si amestecarea PCR-ului in discutie, nu ai decat sa infiintezi un partid si daca iti mai da voie legea sa-l numesti PCR dar nu ai nimerit la poarta care trebuie pentru chestia asta. Iliescu a crezut si crede in anumite principii. Pentru o perioada de timp, fiind si foarte tanar, a crezut ca acele principii ale sale sunt promovate de defunctul PCR drept pentru care s-a angajat in acel partid ca militant. Cand insa si-a dat seama ca una se spune si alta se fumeaza a fost singurul care a spus-o clar: “eu in felul asta nu merg mai departe”.

    Mai vorbim si alta data.

  14. danbaltatu Says:

    Am vazut cateva clipuri din interviul dumneavoastra si trebuie sa recunosc ca pentru un tanar de 32 de ani dialogul imi aduce in suflet un pic de romantism si de speranta.

    Poate ca e legata si de limba franceza, dar totusi acele momente sunt niste pagini de memorie colectiva, care au ramas in mintea fiecaruie, unul dintre acele mituri, care reflecta exact definitia mitului, acele timpuri fabuloase ale inceputurilor.

    Am sentimentul ca insasi contestarea acestor evenimente si timpuri este o dictatura a frustarilor de alta natura, sau a unor impuneri de tipare depasite, sau inutile.

    Dezvoltarea si cresterea la nivel colectiv este in doctrina fiecarei grup social, de pe toata planeta, problema este alta si anume, apropierea acestor planuri de fiecare dintre noi, asta este de fapt demersul fiecarrei revolutii sociale, pentru ca altfel oamenii, ca niste actori in spatiu public sau privat, ajung sa isi fure singuri caciula.

    Acum este urmatoare intrebare, revolutia romana, cu toata lista de revendicari, de libertate, democratie si economie de piata, pana la urma si-a atins scopul exact in momentul in care dupa alegeriile libere din Mai a fost aleasa noua conducere a tarii.

    Pentru o tara latina, ca Romania, cu exemple de democratie in alte tari latine, sau de alta “coloratura”, exemplele sunt foarte edificatoare si din care se poate inspira ii lipseste exact aceasta dimensiune “culturala”, adica ii lipseste exact acea stare de spirit, un fel de fiesta, sau un fel de proiect.

    Traim intr-o dictatura a proceselor, in care toate proiectele le incep americanii, singurii ramasi pe rolul de locomotiva a istoriei, pentru ca China oricat de dinamica ar fi ii lipseste charisma, care da totul pana la urma.

    Eu personal sunt extrem de dezamagit din acest punct de vedere, si observ ca aceasta stare de spirit imi creaza si o stare de nemultumire, ori suntem chiar in epoca de anxietate generalizata, cu tunamiuri informationale, ori suntem la capat de linie, stim tot, doar sa administram, si atunci fara droguri si science – fiction, nu stiu daca o sa rezistam.

    Doamne Ajuta, Dan

  15. danbaltatu Says:

    Domnule Iliescu,

    Am un citat din cartea scrisa de unchiul meu, Baltat Mihai, impreuna cu sotia lui Sanda Baltat ” Revelatia vietii din belsug pentru tine” si acuma cand ma uit si citesc articolul anterior, cred ca am fost cam dur.

    ” Dumnezeu si-a ales anumiti oameni inspirati de Duhul Sfant, care au scris o parte din Cuvantul Sau si acesta este Sfanta Scriptura, Cuvantul LOGOS sau Biblia. Invatand si aprofundand Cuvantul lui Dumnezeu, vom creste in cunoasterea Imparatiei lui. Acolo aflam ca Dumnezeu est Duh si noi oamenii am fost creati dupa chipul si asemanarea lui. Deci si noi suntem duh, care a fost pus intr-un trup, acesta fiind vasul, si care formeaza un suflet.

    Trupul formeaza omul dinafara, iar duhul si sufletul formeaza omul dinauntrul. Amandoi dunt importanti. Cel care conduce este omul dinauntru. El are si o viata vesnica. Trupul, omul exterior este condus de omul dinauntru si nu are viata vesnica.

    Ai vazut cu siguranta, o macara uriasa care lucreaza in constructii. Ea ridica si deplaseaza panouri enorme, greutati mari, dar cel care comanda este macaragiul din cabina. De el depinde cum lucreaza macaraua. El poate sa o conduca corect, dar poate sa o si rastoarne, sa produca accidente. In ansamblul macaralei, el reprezinta omul dinauntru.

    Omul dinauntru este cel mai important. De el depinde si omul dinafara. Omul dinauntru nu se vede, el este duh. De cum fomeaza acest duh al omului, bun sau rau, depinde si felul omului dinafara, starea lui.

    Daca intr-un vas de tabla de otel introducem acid, aceasta substanta din interior va coroda treptat vasul si pana la urma il va gauri, il va distruge prematur. Daca insa, in acest vas introducem ulei, el va rezinta mult pentru ca substanta din interior nu atatca, nu corodeaza si nu distruge vasul.

    Trupul nostru este vasul. In interiorul sau, in centru fiintei nostre este duhul in inima, conform Bibliei. Acolo este duhul nostru. Acolo este Duhul Sfant, Duhul lui Dumnezeu in trupul nostru, aces vas va trai mult si va trai bine. Viatat lui va fi minunata conform proiectului facut de Dumnezeu. ”

    :) Dan

  16. pelinorius Says:

    Rar mi-a fost dat sa vad un om atat de lucid si de puternic la vrsta asta domnule Ion Iliescu , personal , eu cred ca ati facut ceea ce trebuia atat in 1989 cat si in 1990 (eu sant din Reghin, la o aruncatura de bat de teatrul evenimentelor din primavara anului 1990 ) . Vreau doar sa stiti ca exista oameni care va pretuiesc , atat …

  17. oanachesa Says:

    Domnule Iliescu,

    Ma numesc Chesa Ioana si sunt studenta la Stiinte Politice,in anul III,Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca.Contextul in care va adresez acest mesaj nu este tocmai adecvat, insa imi asum acesta incercare.Prin urmare, mentionez ca lucrarea mea de licenta pe care o elaborez in momentul de fata se axeaza pe analiza discursurilor politice prezidentiale din perioada comunista si post comunista.Problemele pe care le intampin provin tocmai din faptul ca aceste discursuri trebuie sa reprezinte mesajul de investire a Presedintelui in fata Camerelor reunite ale Parlametului.Insa identificarea surselor care detin discursurile rostite de catre dumneavoastra imi este imposibila.Va rog in acest sens,daca puteti,in masura in care v-am atras atentia,sa imi oferiti un indiciu.

    Va multumesc anticipat.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: