„O ALTA LUME” – JOSEPH E. STIGLITZ

 

 

Zilele acestea am parcurs o carte interesanta, a unui autor prestigios. Imi permit o scurta prezentare :

                                                             JOSEPH E. STIGLITZ –

                                                 “MAKING GLOBALIZATION WORK”

 

Joseph Stiglitz a primit Premiul Nobel in economie, in 2001 pe baza lucrarilor privind economia informatiei , a fost seful grupului de consilieri economici ai presedintelui Clinton (1993-1997) si vicepresedinte al Bancii Mondiale (1997-2000).

Imediat dupa incheierea mandatului sau la Banca Mondiala a scris o carte cu puternice accente critice la adresa politicii FMI – “Globalization and its discontents”(tradusa in franceza sub titlul “Marea deziluzie”). A urmat cartea “ The roaring ninetees” (Furtunosii ani ’90) cu subtitlul – “Semintele distrugerii” , tradusa in franceza sub titlul “Cand capitalismul isi pierde capul “. In fine , ultima lucrare “Making globalization work” (tradusa in franceza sub titlul “O alta lume” si subtitlul “Impotriva fanatismului de piata” ).

 

Esenta acestei lucrari, bazate, mai ales, pe experienta acumulata in timpul activitatii la Banca Mondiala – este o analiza critica a evolutiei economiei mondiale si a efectelor negative ale politicii promovate si impuse multor guverne din tarile slab dezvoltate, de catre FMI si Banca Mondiala. O spune inca din prefata la ultima carte – “am devenit convins ca tarile industriale avansate, prin organizatiile internationale ca FMI, Organizatia Mondiala a Comertului si Banca Mondiala , nu numai ca nu au facut ceeace ar fi trebuit pentru a ajuta aceste tari , dar uneori au facut viata acestora mult mai grea. Programele FMI au inrautatit in mod evident Criza din Asia de Est si „Terapia de soc” pe care au promovat-o in fosta Uniune Sovietica si in fostele tari satelite a atarnat greu in esecurile tranzitiei”.

 

Cateva citate din introducere sunt relevante pentru ideile promovate de autor.

 

„In cursul anilor petrecuti la Banca Mondiala , am inteles de ce modul in care avanseaza mondializarea suscita atatea nemultumiri . Daca dezvoltarea este posibila , ea nu este si inevitabila, am vazut tari unde saracia a crescut , in loc sa se diminueze”… „ Intrarea Chinei pe scena mondiala ca economie industriala dominanta si succesul Indiei in domeniul informaticii , spre exemplu, impun modificari in politici si in gandire”.

„Instabilitatea care a marcat pietele financiare mondiale in ultimele decenii – de la criza financiara planetara din anii 1997-1998, la caderea dolarului incepand cu anul 2003 , trecand prin crizele latino-americane ale primilor ani ai noului mileniu – ne obliga sa regandim sistemul financiar mondial. Mai devreme sau mai tarziu lumea va trebui sa faca unele reforme sugerate in aceasta carte…problema este daca le va face inainte sau dupa noul val de dezastre mondiale„.

„Sfarsitul razboiului rece a deschis noi posibilitati si a abolit vechi constrangeri. Importanta economiei de piata este recunoscuta, comunismul a murit, statele ar putea uita confruntarile ideologice si sa se consacre rezolvarii problemelor capitalismului. Ce binefacere ar fi fost pentru lume daca Statele Unite ar fi sesizat aceasta ocazie pentru a ajuta construirea unui sistem economic si politic international bazat pe valori si principii , spre exemplu un acord comercial conceput pentru a promova dezvoltarea in tarile sarace !

Dar….tarile industrializate avansate au creat, in fapt, un regim comercial mondial favorabil intereselor lor industriale si financiare private, si daunatoare pentru tarile cele mai sarace din lume”.

„ Dezvoltarea este complexa” . „ Solutiile de <talie unica> promovate de FMI si alte organizatii economice mondiale nu tin cont – nu pot tine cont – de aceste complexitati „.

Autorul mentioneaza , in acest context , efectele „Consensului de la Washington”, incheiat intre FMI, Banca Mondiala si Trezoreria SUA – asupra ansamblului de politici destinate sa „promoveze dezvoltarea”.

Consensul preconiza reducerea interventiei statului, dereglementarea, liberalizarea si privatizarea – in timp cat mai scurt. In schimb, Consensul acorda foarte putina atentie, de exemplu – problemelor de justitie sociala, de ocupare a fortei de munca, concurentei , ritmului si modului de desfasurare a reformelor sau a privatizarilor.

„Lucrarile mele stiintifice asupra consecintelor informatiei imperfecte si limitate si ale concurentei imperfecte m-au ajutat sa devin constient de limitele pietei . Cercetarile asupra economiei sectorului public au evidentiat nevoia unui echilibru intre stat si piata”… „ La Banca Mondiala am fost frapat de ceeace am vazut.

Banca si mai ales FMI preconizau politici economice conservatoare (ca privatizarea caselor de pensii) care erau la antipodul celor pe care le sustineam si pentru care ma batusem cand lucram la Casa Alba (si am fost si mai tulburat sa aflu ca , desigur, Departamentul Trezoreriei lui Clinton sustinea pe fond aceste politici)”.

„Cercetarile mele stiintifice au relevat ca doctrina economica a FMI , „fanatismul pietii” , aceasta credinta ca pietele conduc in mod spontan la eficacitatea economica, era viciata in profunzime”.

„Mondializarea este terenul pe care se joaca unele din marile noastre conflicte societale – printre care si cele care vizeaza valori fundamentale. Printre cele mai importante sunt cele care privesc rolul statului si al pietelor”…. „Fara reglementari si interventii adecvate ale statului, pietele nu conduc la eficacitatea economica” .

„Nu exista o singura forma de capitalism , o singura maniera „buna” de a gestiona economia.

Exista si alte forme de economie de piata (precum cea suedeza, unde cresterea a ramas viguroasa) care au creat societati absolut diferite , cu sisteme mai bune de sanatate si educatie si mai putina inegalitate”.

Succesul versiunii suedeze …”demonstreaza ca exista si alte forme posibile de economii de piata eficiente. Si daca sunt alternative si alegeri posibile, procesele politice democratice trebuie sa fie in centrul luarii de decizii si nu tehnocratii”.

In ce priveste rolul statului si echilibrul necesar intre stat si piata pentru a asigura succesul economic , se pun numeroase probleme : „ce servicii trebuie sa furnizeze statul ? Trebuie sa existe sisteme publice de pensii ? Statul trebuie sa incurajeze sectoarele particulare prin stimulente ? Ce reglementari trebuie sa instaureze pentru a proteja muncitorii, consumatorii si mediul ambiant ? Este clar ca acest echilibru se schimba cu timpul si ca va fi diferit de la o tara la alta . Ceeace doresc sa demonstrez este ca mondializarea, asa cum a fost impusa, a facut deseori dificila obtinerea echilibrului necesar”.

„Mondializarea bine gestionata, cum a fost cazul in dezvoltarea reusita a unei mari parti a Asiei de Est – poate aduce mult tarilor in curs de dezvoltare ca si celor dezvoltate”.

Autorul prezinta trei situatii diferite

:

Tarile care au refuzat recomandarile FMI si au cautat solutii adecvate situatiilor lor specifice – a fost cazul tarilor asiatice („tigrii asiatici” , China, India, Malaezia). Acestea au obtinut rezultate economice semnificative (uneori spectaculoase).

Tarile latino-americane, care au acceptat fara rezerve solutiile recomandate de FMI – au intampinat cele mai mari dificultati , trecand prin mari perioade de criza (cazul Argentinei si nu numai )

URSS si tarile foste satelite, carora li s-a sugerat „terapia de soc”, au cunoscut mari dificultati in gestionarea tranzitiei spre economia de piata.

Africa prezinta un caz particular si ramane cu cele mai mari dificultati.

 

x x

 

Autorul crede ca globalizarea trebuie salvata chiar de partizanii sai (titlu dat unui paragraf).

In legatura cu nemultumirile provocate de globalizare , autorul semnaleaza cinci probleme:

regulile jocului care caracterizeaza globalizarea sunt injuste. Ele au fost concepute pentru a fi in profitul tarilor industrializate avansate.

globalizarea favorizeaza promovarea valorilor materiale, inaintea altora – ca preocuparea pentru protejarea mediului ambiant sau a vietii insasi .

modul in care este gestionata globalizarea priveaza tarile in curs de dezvoltare de o mare parte a suveranitatii lor. Ea reduce considerabil libertatea lor de a lua decizii in domenii esentiale ale bunastarii cetatenilor lor. In acest sens , ea submineaza democratia.

partizanii globalizarii au pretins ca toata lumea va castiga din punct de vedere economic ; insa exista numeroase probe contrarii, atat in tari in curs de dezvoltare cat si in cele dezvoltate ; sunt multi perdanti , de ambele parti.

sistemul economic recomandat cu insistenta tarilor in curs de dezvoltare – iar in unele cazuri chiar impus – este neadecvat si le-au produs adesea pagube enorme. Mondializarea nu trebuie sa fie sinonima cu americanizarea, nici in politica economica, nici in cultura. Ori, adesea ea apare astfel si aceasta provoaca ranchiune .

 

De aceea , autorul intituleaza ultimul capitol al cartii – „Democratizarea globalizarii” .

Advertisements

12 Responses to “„O ALTA LUME” – JOSEPH E. STIGLITZ”

  1. Victor Says:

    Domnule Presedinte,

    Este clar ca globalizarea se confrunta cu probleme foarte serioase. Plecam de la un moment in care in care un stat precum SUA consuma o treime din resursele planetei desi populatia sa reprezinta 5% din populatia globului.

    Lester Brown, constata in Planul B 3.0 ca modelul occidental de economie bazat pe combustibili fosili, centrat in jurul automobilului si care reflecta o economie risipitoare nu poate fi functional si pentru China de exemplu. Iar daca nu va functiona pentru China el nu va functiona nici pentru India.

    Care sunt argumentele?

    La ora actuala, China consuma in materie de marfuri de baza mai mult decat SUA cu exceptia petrolului unde inca aceasta din urma detine suprematia. Spre exemplu consumul national de otel al Chinei este de trei ori mai mare decat cel din State, consumul de carne este dublu si exemplele pot continua.

    Dar vorbim despre consumul national al Chinei. Nu despre consumul pe cap de locuitor. Lester Brown continua si afirma ca la ora la care scria lucrarea sa , China beneficia de o crestere economica anuala de 10% pe an. El porneste de la varianta “pesimista” ca economia Chinei va scadea de la 10% crestere economica anuala, la 8%. Astfel se constata ca in 2030, venitul pe cap de locuitor din China ar atinge nivelul actual din SUA.

    Globalizarea si exportul modelului american face foarte posibila ipoteza conform careia, chinezul anului 2030 isi va cheltui venitul aproximativ pe ceea ce cheltuieste si americanul.

    Ce ar insemna asta? Lester Brown vine cu cateva exemple:
    constata ca in aceasta situatie, populatia Chinei va consuma o cantitate dubla de hartie fata de cea care se produce astazi la nivel mondial. Asadar adio paduri!

    Daca in 2030 chinezii vor avea standardul americanilor asta ar insemna ca la fiecare 4 persoane sa existe 3 masini. Adica numai China va avea 1,1 miliarde masini. Numai pentru a asigura necesarul de strazi, autostrazi locuri de parcare, China ar avea nevoie de o suprafata similara celei pe care la ora actuala se gasesc culturile de orez.

    In ceea ce priveste consumul de petrol Lester Brown constata ca in China anului 2030 , vor fi necesari circa 100 miliarde barili petrol pe zi in timp ce astazi se produc 85 de miliarde la nivel mondial.

    De aceea Lester Brown atrage atentia ca se impune grabnic gasirea unei alternative la actuala economie care sa se bazeze pe surse reinnoibile de energie care sa reutilizeze si sa recicleze tot. In caz contrar riscam prabusirea sistemelor sociale.

    In perioada 2003-2004 ati elaborat o strategie nationala pentru dezvoltare durabila pana la 2025 in scopul de a reduce decalajele dintre Romania si tarile membre ale uniunii. In ultimii ani guvernantii nu au tinut cont de aceasta. Ce inseamna asta? Inseamna ca ne departam tot mai mult de momentul in care vom putea reduce semnificativ decalajele economice si sociale existente la ora actuala intre Romania si tarile uniunii. Adica un viitor sumbru pentru copiii nostri.

    Stiu ca in 2002, cu ocazia summit-ului de la Monterrey dedicat combaterii saraciei precum si celui de la Johannesburg dedicat dezvoltarii durabile , ambele organizate de ONU ,ati sustinut folosirea ECOSOC ca si suprastructura care sa coordoneze institutii tip FMI, Banca Mondiala, OMC si Organizatia Mondiala a Muncii pentru introducerea unor corective la nivelul functionarii pietei mondiale in favoarea tarilor sarace si pentru reducerea decalajelor economico-sociale din lume. Aceasta initiativa a dumneavoastra a fost o incercare de rezolvare a situatiei in conditiile in care propunerea initiala de constituire a unui consiliu de securitate economico-sociala al ONU in ideea in care acesta ar fi trebuit sa intervina pe piata mondiala cu masuri corective in favoarea tarilor sarace s-a lovit de retineri. Din pacate dumneavoastra ati vorbit, dumneavoastra ati auzit.

    Modelul social european ramane singurul model validat de istorie , singurul model prin care se poate mentine un echilibru social si singurul care poate limita efectele negative ale pietei.

    Asa cum spunea Lester Brown, piata este o institutie fascinanta, dar nu este perfecta. Constata Lester Bown ca piata permite alocarea resurselor asa cum nici un organ de planificare centrala nu ar ar reusi si faptul ca piata reuseste sa echilibreze cu usurinta cererea cu oferta. Totusi, piata nu inglobeaza in pretul produselor costurile indirecte de productie, adica serviciile oferite de natura. De asemenea piata nu tine cont de faptul ca resursele sunt epuizabile. Tot piata da castig de cauza consumului pe termen scurt ignorand cnsumul pe termen lung ceea ce pune in pericol existenta generatiilor viitoare.

    Nota: In ceea ce priveste globalizarea eu sunt pentru.

  2. sfinx667 Says:

    Domnule Presedinte Ion Iliescu,
    Globalizarea este o frumusete artificiala, ea ascunde insa in spatele cortinei , interesele in creearea unei superputeri a lumii. Este o falsa impresie a unui asa zis progres echitabil intregii omeniri, o teorie atractiva, o aparenta sclipitoare, la o analiza mai atenta vom observa ca decalajele intre marile puteri ale lumii si tarile din lumea a IIIa dar si celelate, se adancesc, se cangreneaza, asa zisul progres e clar si limpede exclusiv in favoarea politailor mondiali. Pana si actele de caritate, aceste mari puteri le fac numai pentru publicitate, necum de grija neputintelor sau tristetilor tarilor sarace, ci, pentru a-si consolida influenta. In opinia mea, patima si incrancenarea cu care se incearca a se indoctrina si impamanti ideea zugravirii fenomenului de gliobalizare ca pe o icoana cu aura mai divina decat Divinitatea, este de fapt praf in ochi, oare fara nici un fel de motiv si interes ascuns ni se tot inoculeaza impresia ca am trai in inchisoare, ca destramarea granitelor ar reprezenta constiinta unitatii intre oameni, si aceasta impunandu-ni-se fortuit renuntarea la identitate, la valorile spirituale ? Sa devenim ” supraoameni ” lepadandu-ne de Dumnezeu, pentru ca cei din culise sa-si vada de interese , un joc cu robotei creati artificial pe harta planetei jucarii in mana si la indemana marilor magnati.
    Cu ocazia Summit-ului Mileniului , care a avut loc in septembrie 2000 la sediul ONU din New York, s-au adoptat angajamente cuprinse in ” Declaratia Mileniului ” cum ar fi : eradicarea saraciei la nivel global, dezarmare, pace si securitate, reducerea datoriilor externe, etc, prioritatile fiind stabilite pe o perioda de 15 ani, daca nu ma insel… teoretic, frumos ambalat, primii pasi insa s-au putut constata de catre intreaga planeta , iata modalitatile de pus in practica teoriile sub masca careia se ascunde mondializarea : Kosovo, urmeaza Iranul….cream zone de conflict ca sa ” eradicam saracia si sa mentinem pacea si securitatea “, cresterea alarmanta a preturilor la petrol si gaze naturale, mentinerea unor vize in tarile cu…aura…
    Desigur ca pentru a progresa avem nevoie de noi experiente, de noi moduri de viata, dar nu impunandu-ni-se a renunta la valorile culturale si spirituale, nu renuntand la istorie, nu prin inegalitate de sanse, nu eradicand terorismul prin terorism si violenta, nu cosmetizand realitatile cu care ne confruntam, , nu ascunzand interesele finaciare, economice, nu transformandu-ne in mase de indivizi fara identitate si apartenenta, nu scuipandu-se repetat si vizibil in obrazul ortodoxismului de exemplu si in al unor natii mici dar demne, greu insa de … controlat. Dezastrul globalizarii se va instala, atunci cand se va dori a se face bilantul, care bilant consta de fapt in distribuirea avutiilor, banilor, peterii, resurselor, intre tari !
    Cele cinci probleme semnalate de catre Joseph Stiglitz, sunt mult mai grave si cu consecinte indreptate in nici un caz inspre magnati, marile puteri, sa speram ca Dumnezeu nu va ingadui. Globalizarea inseamna a gandi altul in locul nostru, a lua altcineva decizii, a ni se impune orice teorie fara nici un fel de garantie ca se va concretiza in practica ?
    Va sa zica, intr-o tara dezvoltata, o greva generala declansata la cea mai mare firma, da posibilitatea firmei de a-si muta ” afacerile ” intr-o oricare alta zona de pe glob, unde, asteptarile fortei de munca implica la un moment dat costuri infinit mai mici, ma refer la drepturile salariale, la conditiile de munca spre ex. si cu asta se rezolva ” egalitatea de sanse ” sau se va acutiza ineglitatea sociala?
    Personal acest fard numit globalizare, nu-mi inspira ” progres durabil si egalitate sociala “, tocmai pentru ca pana acum, realitatea a demonstrat ca una se trambiteaza si alta se practica.
    Sibilla

  3. bucur Says:

    S.U.A = Globalizare

    In conditiile in care am promis de la inceputul forumului ca voi fi reprezentantul adevarului indiferent cat de crunt ar fi acesta ma vad nevoit sa spun cateva lucruri referitoare la Procesul de Globalizare .

    S.U.A. raman in continuare cel mai mare jucator si principalul beneficiar al acestui Proces de globalizare. Ideea de ,,Globalizare” in sine apartine in totalitate Statelor Unite si ulterior a fost sustinuta de marile puteri vest Europene. In Statele Unite exista o editie de carte cu mare priza la publicul larg in care se explica pe intelesul tuturor absolut orice domeniu de activitate (stiinta,turism etc. ) se intituleaza simplu ,,… for Dummies”. Asa ca vei gasii la marile biblioteci ca Barns & Nobles sau Borders titluri ca ,,Hawai for Dummies” , ,,Blogging for Dummies” , ,,Cooking for Dummies ” si implicit ceea ce ne intereseaza pe noi ,,Globalization for Dummies”.
    Nota: ,,Dummies” a se traduce in acest context ca ,,necunoscator” si nu ca ,,prostut etc.”

    Cititnd acest ghid rapid de informare incepi sa afli cum sta treaba in mare cu Globalizarea.

    In primul rand ideea principala este o piata mondiala fara frontiere care sa se afle in stricta administrare a Statelor Unite insa cu participarea tuturor tarilor atat ca producatori dar mai ales ca si consumatori.
    Ideea a plecat din Statele Unite care privita in ansamblu ramane de departe ceea mai profitabila si animata piata de desfacere de pe planeta.
    Cresterea economica a unor tari precum Germania ,Franta,Anglia sunt bazate intr-o anumita proportie pe desfacerea de produse pe piata americana. Dau cateva exemple BMW,Mercedes,Porche ar reduce considerabil productiile de masini daca maine dimineata S.U.A ar stopa importul de masini din Germania. Practic 18% din productia Germana de masini este exclusiv produsa pentru S.U.A.,e un exemplu minor insa in final la concluzii va cantari greu. Tari precum China cu un progres economic urias in ultimii 10 ani sunt strict dependente de desfacerea de produse in S.U.A. Practic China exporta in Statele Unite 28% din productia Nationala . S-a ajuns la o asemenea structurare si aranjament economic incat companii gigant americane ca Walmart,Home Depot etc.etc au linii de fabricatie in China destinate exclusiv aprovizionarii unor astfel de mamuti comerciali. Asadar fara a continua cu exemple ramane sa evidentiez faptul ca cine vinde in Statele Unite are clar crestere economica. De ce ? Raspunsul e simplu , pentru ca produce ieftin si vinde foarte scump,avand un profit minim garantat de 50%. O alta piata care sa-ti ofere o astfel de oportunitate comerciala se gaseste numai in Europa de vest cu mentiunea ca totusi piata de desfarcere Europeana nu este inca adusa la cota de consum a Statelor Unite .Prin cota de consum a se intelege folosirea unui produs si aruncarea lui pur si simplu dupa numai cativa ani de functionare .

    Aceasta cota de consum face practic posibile cifrele de vanzari de domeniul fantasticului care se petrec pe piata americana .Cumpara omul un televizor se uita la el 3 ani il pune in spatele blocului la locul de reciclare si se duce la magazin si cumpara ultimul model de plasma. Acest circuit face ca piata sa functioneze.

    Un astfel de sistem intentioneaza S.U.A. sa dezvolte la nivel mondial. Imaginati-va i piata uriasa in care se vand Forduri,BMW,Mercedesuri,Loganuri,Nokia,Ericson,Branza de Burduf pe tot globul insa administratia acestei piete mondiale,educarea cumparatorilor etc etc sa ramana strict sub control al SUA.

    Primul mare pas a fost facut prin internet. Aici sau desfiintat pentru prima oara granitele dintre tari in istoria omenirii. Vrei papuci din Bulgaria intri on-line si cumperi, vin intr-o saptamana prin posta,vrei lapte de cuc din Rusia intri on-line si nu te impiedica nimeni sa o faci. Structura exista, on-line-ul ca baza mondiala de date ,credit card-uri avem pana si noi romanii intr-un final ramane doar sa fie educata prima generatie pe care sa se experimenteze Globalizarea. Pentru ca trebuie spus ca actualele generatii incepand de la X ani pana pe la 18 ani nu vor avea timp sa fie educati.Asadar se pare ca generatia 1-10 ani ei vor fi primii ,,Clienti Univarsali” din ,,Piata Mondiala” peste poate 30-40 de ani .

  4. emigrantul Says:

    CE INSEAMNA GLOBALIZARE?

    GLOBALIZARE = MONOPOL

    Stiu ca unii, cum ar fi de exemplu presedintele Iliescu, vor considera explicatia mea simplista insa globalizarea nu este altceva decit un mare monopol aducator de somaj si lipsa de perspective.

    Globalizare inseamna ca o firma, cum ar fi Microsoft, este practic unic producator al sistemelor de operare, majoritatea calculatoarelor din lume folosind Windows. O mina de programatori scriu soft pentru tot pamintul in timp ce mii de softisti someaza.

    Globalizare inseamna ca Nokia produce mare parte din mobilele utilizate pe pamint cu o mina de proiectanti ingineri electronisti, in timp ce restul electronistilor someaza.

    Globalizare inseamna ca Toyota fabrica multe din automobilele ce ruleaza pe pamint utilizind pentru proiectare citiva ingineri mecanici in timp ce restul absolventilor de mecanica someaza.

  5. Deontologia (sau doar ontologia) globalizarii… « PLATON Says:

    […] postare se vrea un comentariu la prezentarea cartii „O ALTA LUME” – JOSEPH E. STIGLITZ facuta de d-ul pres. Ion ILIESCU pe blogul […]

  6. cvasiloxodroma001 Says:

    Autorul ne descrie asa cum ne vede el in raport cu criteriile care au fost impuse Romaniei de B.M. Dar noi vrem oare recunoastem asta ? Am evoluat institutional in ultimele 2 decenii sau Romania s-a transformat dintr-un stat national intr-un teritoriu din ce in ce mai depopulat si prin urmare fara posibilitatea de a-si crea, mentine o minima infrastructura ? Vorbim de institutii si acum e batuta moneda pe avizul Parlamentului pentru inceperea urmaririi penale a dlor. Adrian Nastase si Miron Mitrea, uitindu-se ca la rind asteapta si citiva ministrii liberali, un conservator si un udemerist. Presupunind ca ar exista procurori corecti si premierul Tariceanu ar fi avut de ce sa se teama, iar de la fostii ministrii de la PD-L ce sa mai discutam… Inainte de 1989 exista un singur partid, deciziile lui fiind mai aspre decit cele ale Justitiei. Ma refer la V.Trofin devenit peste noapte din membru al C.C. in presedinte de CAP. Exista comisii de disciplina si integritate la toate partidele si cu toate acestea nu au fost discutate cazurile mai sus mentionate inainte de a ajunge sa se ia o decizie in Parlament. In absenta unei pozitii transante a PSD sau a PNL, PD-L, UDMR, PC, perceptia colectiva e ca de fiecare data cind se apropie alegerile generale, partidele politice isi desemneaza persoanele cele mai lacome, dornice sa se capatuiasca de pe urma pozitiei de premier, ministru. Totodata sunt desemnati secretari de stat si directori in ministere cu scopul de a le fi complici. Si candidati la fotoliul de parlamentar pentru a-i salva pe acestia in situatia ca Justitia cere avizul spre a fi cercetati penal. Asta sa insemne evolutie ? Atunci de ce a mai fost executat Nicolae Ceausescu ?

  7. emigrantul Says:

    IN ESENTA, TEORIA LUI “JOSEPH E. STIGLITZ” ESTE CA UN GUVERN COMPETENT POATE SA GESTIONEZE ECONOMIA MAI BINE DECIT SISTEMUL PRIVAT

    “a competent government could do better running an enterprise itself than it could through privatization” ( a se citi articolul de aici:
    http://elsa.berkeley.edu/~yqian/econ260b/Sappington%20Privatization.pdf
    ) scris in anul 1987 de catre STIGLITZ si Sappington.

    Acest lucru este confirmat si de un sondaj lansat de mine pe internet, in urma cu ceva luni, la care inca se mai poate raspunde:

    ================================================
    Cine a gestionat mai eficient economia Romaniei?

    1) Regimul Comunist din perioada 1945-1989 – 51.68 %

    2) Regimul Actual din perioada 1989-prezent – 0.00 %

    3) Alte Raspunsuri – 48.32 %

    Numar voturi: 238

    http://www.sondaje.php0h.com/economiatarii.php?result=true
    ================================================

  8. corinacretu Says:

    Domnule Presedinte, as vrea acum doar sa va multumesc pentru urarile pe care mi le-ati adresat de ziua mea. Va doresc si eu, la randul meu, sanatate, fericire si multe bucurii dvs si doamnei. Multumesc inca o data.

  9. nraducanu Says:

    Ma bucur ca o carte de asemenea valoare este recenzata de fostul presedinte al Romaniei pe blogul sau, chiar si numai pentru ca acesta este citit de multi “bloggeri” si de numerosi ziaristi din presa. (Eu am recenzat aceasta carte pe blogul rn1924.blogspot.com la data de 20 ianuarie a.c., fara nici un comentariu). Dar, desi despre Stiglitz si ideile lui – din aceasta carte si din altele – s-ar putea discuta mult, remarcabile mi se par comentariile unor cititori pe acest blog. Ceeace dovedeste justetea unei afirmatii mai vechi a d-lui Iliescu ca in tara noastra sunt multi intelectuali de centru-stanga, cu bune cunostinte economice si politice, care din diverse motive se sfiesc sa intre in arena cu fiare a marei politici. Important este, cred, ca incet-incet, ne-am departat de atmosfera de intoleranta a anilor ’90, cand se jura pe virtutile miraculoase ale pietii si se credea ca statul comunist e vinovatul unic al ramanerii noastre in urma. Si cand multi credeau ca social-democratia nu este decat un fel de comunism deghizat. Multi tineri au frecventat universitatile occidentale si au inteles complexitatea problemelor ce se pun societatii moderne si falsitatea rezolvarii lor intr-o viziune maniheista, de alb-negru si bun-rau. Dar si realitatile, nu intotdeauna acceptabile, ale vietii cotidiene si ale politicii dreptei, i-au constrans pe multi sa-si revizuiasca ideile ce pareau ferm ancorate. Iar o carte precum cea a lui Stiglitz contribuie la educarea opiniei publice si deci la un mai bun mers al democratiei romanesti.

  10. mirelateodorescu Says:

    Domnule Presedinte Iliescu,
    Asociatiile :
    Asociatia Umanitara pentru protejarea si sprijinirea invalizilor, ranitilor si urmasilor celor cazuti in timpul Revolutiei din decembrie 1989;
    Liga 22 decembrie 1989 Craiova, Dolj;
    CNLD Alianta poporului ’89, Filiala Dolj;
    FNRR, Filiala Dolj;
    Confederatia Nationala a Revolutionarilor din Romania, Filiala Dolj:
    prin presedintii lor : Mirea Venus, Baragan Constantin, Trandafirescu Marian, Catalina Ion , Porojan Mihail,
    Va rugam ca la o data pe care o veti stabili dumneavoastra, sa discutam impreuna cu dvs. cateva aspecte legate de Revolutia din decembrie ’89.
    Va facem cunoscut faptul ca dupa 18 ani de la evenimentele din dec. ’89, asociatiile mai sus mentionate au ajuns la consens, “si-au dat mana” si doresc sa va consulte in multe probleme si aspecte sociale din Romania.

    Am pus acest mesaj in calitate de secretar general al FNRR.
    Va multumim, Domnule Presedinte Ilescu.

  11. agnosticus Says:

    }n ultimii ani nici Milton Friedman, mentorul globalizării, nu a fost mai blând în aprecieri. Noua Ordine Mondială se cam desumflă. Şi dacă e să vorbim despre intervenţia agresivă şi nefastă a FMI în economia României, nu ne-ar ajunge zece seminarii internaţionale.

  12. beranger Says:

    Domnule Preşedinte, v-ar interesa un set de 2 DVD-uri cuprinzând 380 de minute în care Stiglitz îşi explică viziunea sa asupra lumii de astăzi?

    Pot încerca să vă fac o copie.

    Detalii aici:
    http://beranger.org/index.php?page=diary&2008/07/08/10/19/48-ion-iliescu-i-joseph-stiglitz

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: