INTERVENTIE MASA ROTUNDA- Turcia

La intoarcerea din Turcia, imi respect promisiunea de a publica textul Interventiei mele din cadrul Mesei Rotunde din 2 mai 2008, intitulata 

“Viziune a fostilor sefi de stat asupra Europei si a Planetei”

 

 

Domnule presedinte,         DSC07097

Doamnelor si domnilor,

Dragi prieteni si colegi,

 

Masa rotunda a fostilor conducatori ai statelor noastre vecine este consacrata rolului Europei, in lumea contemporana.

 

Permiteti-mi cateva consideratiuni, asupra acestei teme :

 

Proiectul Europei Unite aduce inca o data continentul nostru in centrul proceselor de globalizare si  integrare – atat prin extinderea Uniunii Europene spre est cat, mai ales, prin constructia institutionala care o acompaniaza. Putem spune ca, in prezent, constructia europeana este in masura sa influenteze de o maniera semnificativa atat procesul de globalizare cat si pe cel de integrare, procese dominante la acest inceput de secol 21.

 

Acest proiect este important in primul rand  pentru Europa. Dupa prabusirea sistemului comunist, in centrul si estul continentului – proiectul Europei Unite va ajuta la reducerea si chiar eliminarea ,intr-o perspectiva pe termen lung, a  decalajelor existente in evolutia economica si sociala, intre tarile din est si cele din vest. Aceste decalaje sunt sursele de instabilitate pe continent, afectand toate tarile europene.

 

In 1993, in cursul dezbaterilor de la Forumul Crans-Montana (Elvetia) am subliniat faptul ca nu este nici in interesul tarilor din Est, nici a celor din Vest sa inlocuim fosta “cortina de fier”, de natura ideologica, cu o noua cortina, de natura economica.

 

Daca inainte de 1989, tarile occidentale criticau fostele state comuniste pentru lipsa de democratie, exprimata si prin barierele artificiale create in calea liberei circulatii a cetatenilor lor, acum putem asista la o insatisfactie crescanda a cetatenilor din tarile occidentale fata de migratia cetatenilor din statele din est, migratie generata de existenta decalajelor economice si sociale.

 

In acelasi timp putem observa o anumita neliniste sociala, care vine din retragerea statelor nationale din mecanismele de gestionare colectiva a riscurilor. Oamenii nu pot accepta faptul ca li se cere sa gaseasca solutii individuale, cu costuri tot mai mari, la problemele care cer solidaritate si instrumente colective de solutionare a lor. Este clar faptul ca cetatenii doresc, ca Europa Unita sa nu se limiteze la a fi doar un spatiu al liberului schimb, o piata de sute de milioane de consumatori. Ei doresc ca Europa viitorului sa fie a cetatenilor si pentru cetateni.

 

Europa a dovedit ca poate respinge darwinismul social, fundamentalismul de piata si guvernarea fara cetateni, si acest lucru poate fi un factor structurant al proiectului politic european, care sa ofere solutii pentru oprirea dezintegrarii identitatii nationale sau minoritare, pentru intarirea angajamentului civic in favoarea bunei guvernari, pentru reducerea deficitului de democratie din tarile membre.

 

In aceste realitati trebuie sa cautam explicatia interesului crescut pentru modelul social-european care, cel putin pana in anii din urma, a reusit  sa armonizeze interesele legate de competitivitate productivitate si profitabilitate ale capitalului, cu nevoile unei reale protectii sociale si ale unui climat politic si social stabil . Conceptul de economie sociala de piata aplicat prima data in Suedia, in anii 1930, extins in tarile Europei Occidentale, dupa anii 1960 – a reusit sa imbine performanta economica, lupta pentru eficienta si profit, cu corective sociale, prin interventia statului, promotor al unor politici publice de protectie si solidaritate sociala.

 

Asa cum a fost initiat de intemeietorii lui, modelul Europei Unite este cel al unui spatiu al coeziunii sociale si al solidaritatilor impartasite.

 

Acest model social-european ar putea fi, in acelasi timp, o contributie europeana la elaborarea de solutii in plan global – pentru a reduce decalajele actuale dintre tarile bogate si cele sarace – una din cele mai periculoase surse de instabilitate, intr-o lume globalizata.

 

Taria si atractivitatea acestui model european vor creste in masura in care vom dovedi faptul ca el este unul deschis, adaptabil, flexibil, capabil sa raspunda prompt schimbarilor din economie si din societate. Sigur, suntem constienti de faptul ca modelul social european cere o restructurare, pe care avem obligatia sa o facem impreuna cu cetatenii, si din perspectiva intereselor lor.

 

Nu cred ca este in interesul Uniunii Europene extinse sa cedeze presiunii unor factori conjuncturali si sa puna in discutie continuitatea si coerenta modelului social-european. Personal, cred ca cei care atribuie existentei acestui model esecurile Europei in materie de competitivitate economica gresesc, simplificand lucrurile in mod nepermis.

 

Dezvoltarea postbelica a Europei Occidentale datoreaza foarte mult stabilitatii politice si sociale, consecinta directa a structurarii si functionarii a ceeace s-a numit “Statul Bunastarii”.  Raspunsul la sfidarile prezentului si viitorului nu se afla in transformarea “Statului-providenta” in “Stat al penitentei”, care raspunde prin masuri de forta, de coercitie efectelor destructurarii sociale si nemultumirii cetatenilor ci, in adaptarea statului si a societatii la nevoile reale ale cetatenilor.

 

In acelasi timp, Europa trebuie sa-si asume un rol tot mai important pe scena politica internationala, atat ca actor individual, cat si in context transatlantic. Legaturile speciale dintre Europa si SUA nu pot fi nici ignorate, nici minimalizate, nici anulate.

 

Deci este evident ca in procesul de structurare a unei politici externe comune, Uniunea Europeana, sau parti importante ale ei, au intrat in conflict cu viziunile si, de ce sa nu o spunem, cu interesele aliatului sau american, ca in cazul refuzului de a acorda MAP Ucrainei si Georgiei la recentul Summit NATO, UE nu vrea sa fie considerata parte a unei cruciade a Occidentului impotriva restului lumii, asa cum incep sa prezinte lucrurile extremistii din celelalte spatii culturale si civilizationale.

 

      

 Uniunea Europeana  poate fi un  factor de stabilitate, de progres si de democratizare. UE a generat o serie de instrumente de cooperare, pe multiple planuri cu tarile din vecinatatea sa, fie ca sunt din regiunea Mediteranei, fie ca sunt din Balcanii de Vest, fie ca sunt din randul fostelor republici sovietice. Aceste instrumente s-au dovedit viabile si dau rezultate. Ele nu exclud aderarea, dar nici nu tin loc de ea ci sunt o forma de “export” de stabilitate, prosperitate si de democratie prin valori. Pentru ca, in ultima instanta,  Uniunea Europeana este un stabilizator prin valori, este in termenii lui Joseph S.Ney, “o putere soft”.

 

Influenta Uniunii Europene va creste si mai mult dupa ce noul Tratat Constitutional va intra in vigoare;  el va oferi ansamblului tarilor membre noi institutii si noi instrumente de actiune.Iar prin aderarea unor state din Balcanii de Vest, dar mai ales a Turciei, Uniunea Europeana isi va proiecta influenta si efectul de factor stabilizant mai departe, catre Orientul Mijlociu si Asia Centrala.

 

Acestea sunt cateva idei, pe care am tinut sa le prezint in cadrul discutiei noastre asupra proiectului Europei Unite , rolului si influentei sale , in lumea de azi.

 

Va multumesc pentru atentie !  DSC07049

 

Advertisements

12 Responses to “INTERVENTIE MASA ROTUNDA- Turcia”

  1. cirlovacristian Says:

    @Dlui.Ion Iliescu
    …”In 1993, in cursul dezbaterilor de la Forumul Crans-Montana (Elvetia) am subliniat faptul ca nu este nici in interesul tarilor din Est, nici a celor din Vest sa inlocuim fosta “cortina de fier”, de natura ideologica, cu o noua cortina, de natura economica”…..
    Pai cum poti arata ca tu esti seful(negociatorul sef)?

  2. cirlovacristian Says:

    …..”Influenta Uniunii Europene va creste si mai mult dupa ce noul Tratat Constitutional va intra in vigoare; el va oferi ansamblului tarilor membre noi institutii si noi instrumente de actiune.Iar prin aderarea unor state din Balcanii de Vest, dar mai ales a Turciei, Uniunea Europeana isi va proiecta influenta si efectul de factor stabilizant mai departe, catre Orientul Mijlociu si Asia Centrala”….
    Depinde din ce punct de vedere priviti dv!
    Sincer :Turcia este factor destabilizator.Pai ciubucul/spaga acolo a fost inventat.Banii din economia subterana insumeaza o cifra mai mare decit impozitele.Sa nu mai vorbim despre “ajutorul” drogurilor.Doriti sa continui?Terorismul si amennintarea armata sub steagul Turcesc este in floare(ajutor USA).Comentarii?Hai nu zau!

  3. cirlovacristian Says:

    Daca turcia(tara de ….)o sa fie integrata in Europa(actualele date)atunci o sa fim mindri.Nu o sa mai fim primii la capitolul coruptie(infiintata de catre PSD cu titlu de lege organica)

  4. emigrantul Says:

    MASS MEDIA OCCIDENTALA PREZINTA EST-EUROPENII DREPT PARAZITI IMPOTRIVA CARORA STATUL VESTIC LUPTA CU TOATE FORTELE

    Citat Ion Iliescu:
    /”Daca inainte de 1989, tarile occidentale criticau fostele state comuniste pentru lipsa de democratie, exprimata si prin barierele artificiale create in calea liberei circulatii a cetatenilor lor, acum putem asista la o insatisfactie crescanda a cetatenilor din tarile occidentale fata de migratia cetatenilor din statele din est, migratie generata de existenta decalajelor economice si sociale.”/

    Criticile pe care tarile apusene le aduceau celor din Europa de Est, inainte de 1989, erau pornite de la nivelul conducerii lor, aflata in mina capitalistilor, adica a unor indivizi ce se temeau ca nu cumva comunismul sa se instaureze in tarile occidentale, pentru bogatasi asta insemnind moarte sigura. Uriasa teama pe care economia centralizata o insufla bogatilor lumii, facea ca acestia sa finanteze si incurajeze forte destabilizatoare cu scopul darmarii sistemelor socialiste.

    Imaginea pe care cetatenii statelor vestice o au despre comunism este total eronata, ei fiind in majoritate convinsi (cunosc din proprie experienta conceptia canadienilor) ca sistemul socialist este organizat sub forma unui lagar de munca tip nazist unde oamenii traiesc mereu flaminzi si gata sa-si omoare semenii pentru o piine. Comunismul este vazut in occident ca o lume a disperarii, a traiului de la o zi la alta, o societate a saraciei extreme.

    Odata cu deschiderea granitelor populatia din tarile comuniste a inceput incet incet sa acapareze joburile saracimii lumii occidentale si dintr-o data bastinasii vestici s-au vazut exclusi pentru ca muncitorii din Europa Estica sunt mai ieftini iar patronul angajeaza intotdeauna chilipirurile. Conflictul Est – Vest se va adinci pe zi ce trece tocmai datorita conflictului intre “hotii de joburi” est europeni si prapaditii apusului.

    Singura metoda de a-si tine in friu cetatenii, pentru ca acestia sa nu se rascoale impotriva esticilor (foarte rentabili pentru patroni) si sa-i deporteze pe toti acasa, este mentinerea in mass media a unei stari de ura anti-emigranti prin prezentarea acestora drept gunoaie impotriva carora statele vestice lupta continuu. Atitudinea de ostilitate raspindita de ziare, TV, etc., paradoxal, nu face altceva decit sa mai calmeze populatia locala incercindu-se pacalirea acesteia prin raspindirea ideii ca est-europenii nu concureaza cu autohtonii pe joburi ci sunt simpli infractori care din motive politice (Uniunea Europeana) trebuie tolerati intr-o oarecare masura.

  5. emigrantul Says:

    CUM IL AJUTA UNIUNEA EUROPEANA PE UN TINAR ROMAN ABSOLVENT DE FACULTATE?

    Sa presupunem ca cineva termina la Bucuresti o facultate tehnica, cu medie mare. Incearca sa-si gaseasca de lucru in Romania, munceste vai de lume la mai multe companii, angajat ca tehnician, in cel mai bun caz, deoarece firmele ce actioneaza pe teritoriul tarii noastre asta cauta, nu au nevoie de ingineri.

    La un moment dat ajuns in pragul disperarii din cauza lipsei perspectivelor tinarul pleaca prin Europa si aici constata ca nimeni nu-l baga in seama deoarece nu are experienta practica in spatele diplomei.
    Chiar presupunind prin absurd ca respectivul roman, cautator de lucru, a reusit cumva sa acumuleze experienta solida in tara, cei din strainatate tot nu-l accepta deoarece studiile sale nu sunt recunoscute acolo, asta este legea. Si uite asa romanul se trezeste ca mai intii trebuie sa-si echivaleze facultatea, un proces atit de laborios incit mai rentabila este refacerea ei in totalitate.

    Ca urmare, la 30 ani omul nostru reincepe studiile superioare, le termina pe la 35 ani dupa care ducindu-se la companii se trezeste ca ele nu-l angajeaza, motivul fiind simplu si logic: “Ne pare rau sunteti proaspat absolvent iar noi dorim personal avind cel putin citiva ani de experienta”.

  6. emigrantul Says:

    Sondaj: Uniunea Europeana si Romanii

    Credeti ca s-a imbunatatit nivelul de trai al romanilor dupa integrarea tarii in Uniunea Europeana?

    DA – 36.03 %
    NU – 60.53 %
    Alte raspunsuri – 3.44 %

    Numar voturi: 755

    sursa: http://www.sondaje.php0h.com/eu.php

  7. isabellelorelai Says:

    Domnule Preşedinte,
    Dumneavoastră aveţi, prin natura funcţiei pe care o deţineţi, în primul rând de fost Preşedinte al României, apoi de parlamentar, o legătură reală cu oameni politici din Europa. Mă gândeam că poate puteţi să ne spuneţi şi nouă cum privesc aceşti politicieni, mai ales cei din ţările membre UE, situaţia din România. Că de la mine, ca om simplu, se vede cam aşa: politică externă – vai de mama ei, politică internă – ioc (scandalurile nu se pun la socoteală), protecţie socială – pe sponci, sănătate – săraca este în moarte clinică, cultura – mai mişcă un pic (noroc cu regizorii, artiştii etc), ecologie – parcă acum am descoperit şi noi apa rece…
    Cum ne privesc pe noi, de exemplu politicienii din Germania? În timp ce ei construiesc, noi România, ne certăm. Şi ne trimitem săracii la cules de căpşuni, îngrijire de bătrâni, construcţii şi altele, prin UE.
    Că eu nu cred că UE ne priveşte prea bine. Părerea mea.

  8. radualexandrupsd3 Says:

    Europa Unita nu este o constructie aparuta peste noapte si facuta pe fuga .
    Pentru multi ganditori din secolele trecute a fost un ideal pentru care au militat toata viata .
    Acesti ganditori nu aveau argumentele de piata unica sau globalizare pntru ei UE reprezenta un ideal de guvernare .
    De vrema ce elita acestor ganditori considera UE un ideal de oganizare statala ma gandesc ca aveau ceva argumente.
    In primul rand stingerea conflictelor interne care au macinat Europa secole dupa secole ma gandesc ca era un motiv intemeiat .
    Pe langa acest aspect exista si sansa de a pune in practica anumite principii iluministe in guvernare si argumentele pot continua.
    In secolul XX imperativele economice si politice au pus in practica acest ideal.
    Pana in 1945 Europa a dat tonul civilizatie universale iar apoi acest rol a fost adjudecat de SUA . Nu e putin lucru sa intri intr-un razboi mondial spre sfarsit , sa nu ai distrugeri acasa , sa-ti inglodezi in datorii aliatii si apoi sa fii pus in situatia de a prelua rolul global al unei super puteri ( Imperiul Britanic).
    Razboiul Rece a fost si o necesitate de a-si consolida statutul de super putere . Nu e putin lucru sa castigi acest razboi si sa ramai singura putere a lumii.
    In tot acest timp Europa a devenit un fel de vioara a doua insa chiar si acest rol este amenintat .
    Ascensiunea statelor din Asia care vizeaza din start statutul de super putere pune in discutie pe termen lung rolul Europei pe scena lumii.
    Doar avand in vedere ascensiune Chinei este posibil ca Europa sa iasa incet incet din istorie .
    Parca vad la batranete sediul ONU in China si trupe chinezesti in Kosovo , Irak , Cecenia , Palestina etc.
    Ca sa-mi reiau ideea UE este si o sansa de a-si pastra statutul de putere globala .
    Imperativele economice sunt extrem de importante . Dupa parerea mea un stat cu o economie puternica se poate impune politic si cultural pe scena globala .
    Insa EU nu este inca un concept complet gandit , inca este conceput chiar in faza de punere in practica .
    Structural UE nu este inca complet definita . Care este rolul acestui guvern european in raport cu guvernele statale , cum se poate face o politica externa unitara , este sau nu necesara o armata europeana sunt probleme inca insuficient definite .
    Constructia UE este provocarea generatie noastre si modul politic cel mai pregnant prin care traim provocarile lumii contemporane.

  9. cirlovacristian Says:

    @radualexandrupsd3
    Asa mai veniti de pe la “noi” de acasa(cu mici exceptii).
    Ca idee:nu numai pentru ginditori,sau mai exact si ei(in general unii dintre comandantii unor ostiri au dorit “o forma” de putere absoluta)au “gindit” pentru o uniune sau mai exact o mai mare intindere a influentelor-zic eu.
    Daca USA a cistigat(la masa verde) acest razboi rece de ce a inceput unul fierbinte,sau mai exact acum realizeaza guvernul USA de importanta Rusiei?In plus razboiul nu prea a fost echitabil ba mai mult prejudiciul cel mai mare “a cazut” pe umerii Germaniei.

  10. Maria Barbu Says:

    Domnule Presedite,

    sunt impresionata de faptul ca va descopar ca fiind si un model de lider vizionar, asa cum se profileaza pe plan mondial a fi cel mai progresist model de lider politic! Imi place extraordinar felul in care descifrati proiectul de constructie a arhitecturii europene, care se afla in curs si intampina destule dificultati. De astfel de lideri este nevoie in lumea de azi, in care dinamica modificarilor poate face sa se piarda uneori din vedere coerenta strategica, daca nu sunt in exercitiu lideri capabili sa inteleaga marile probleme aflate in dezbatere. Numai liderii responsabili si profund implicati in destinul tarilor lor dar si interesati de evolutiile globale pot surprinde pertinent si chiar vizionar, asa cum spuneam, aceste fenomene complexe.
    Felicitarile mele pentru interventia pe care ati avut-o!

  11. omuldintrier Says:

    Domnule Preşedinte,

    Puteţi fi criticat pentru multe lucruri din prestaţia dumneavoastră de om politic, şi cu toţii ştim că nu aţi dus niciodată lipsă de reproşuri dintre cele mai dure. Destule au fost nedrepte. În schimb, niciun om de bună-credinţă nu v-ar putea pune sub semnul îndoielii convingerile de Stânga. Şi nici nu v-ar putea blama pentru aşa ceva. Într-un mediu politic permanent confuz cum este cel de la noi, sunteţi probabil singurul politician veritabil de Stânga, prin vocaţie, educaţie şi discurs politic. Dacă-i veţi întreba pe mulţi din colegii dumneavoastră de partid în ce măsură au auzit de Anker Joergensen, Olof Palme, Bruno Kreisky sau Neil Kinnock, s-ar putea să primiţi răspunsul că sunt nişte jucători de fotbal la echipele ce se luptă în Liga Campionilor. Eventual, unii, cu pretenţii de indivizi citiţi, l-ar confunda pe Eduard Bernstein cu Leonard Bernstein. Iar despre Willy Brandt, ar putea afirma ca au auzit câte ceva, cu mult timp în urmă, în contexul unui scandal de spionaj.

    În intervenţia din cadrul Mesei Rotunde de la Istanbul aţi afirmat, cu sublinerea dumneavoastră: „Europa a dovedit că poate respinge darwinismul social, fundamentalismul de piaţă şi guvernarea fără cetăţeni.”

    Pe această linie de gândire ce vă caracterizează pe deplin, mă întreb şi vă întreb de ce nu mergeţi mai departe? De ce nu introduceţi nişte accente de acest tip, poate chiar mai pronunţate, în discursul intern? Şi mă gândesc la coordonatele unei concepţii politice pe care, din nefericire, mulţi dintre cei ce domină astăzi spaţiul public românesc, încă o mai fixează – datorita ignoranţei sau relei-credinţe – la stâlpul infamiei. Mă gândesc la elementele viabile ale teoriei sociale marxiste, ce ar putea fi utilizate în structurarea unui proiect politic intern de un cu totul alt tip decât schiţele penibile desenate după 1990 de tot felul de amatori.

    Cei ce continuă să pună semnul de egalitate între Marx şi Pol Pot ar trebui trimişi, de exemplu, la adresa http://info.interactivist.net/node/5113, unde vor găsi transcrierea unei dezbateri ce avea loc în urmă cu doi ani, între Eric Hobsbawm şi Jacques Attali, în legătură cu actualitatea lui Karl Marx. Ignoranţilor care vizitează blog-ul în căutarea de subiecte pretabile la critici bolnave, li se poate spune că este vorba despre un istoric celebru şi despre primul preşedinte al BERD, nicidecum despre doi activişti PCR. Vor putea asista, astfel, la un dialog în care sunt reevaluate anumite pasaje din Manifestul Comunist, unde Marx anticipează fenomenul globalizării, pe linia unei concepţii generale care n-a fost niciodată orientată către imaginarea societăţii socialiste viitoare (motiv pentru care, ştiţi bine, Marx a respins sistematic utopiile), ci spre modul în care ar trebui să arate capitalismul.

    Astăzi, o lucrare ca Manuscrisele economico-filozofice din 1844 (care de peste 60 de ani reprezintă elementul de referinţă al celor ce practică marximul decent în Occident) este mai actuală ca oricând. Toate fenomenele de înstrăinare descrise acolo de Marx n-au dispărut. Dimpotrivă, ele sunt „ornamentele” strălucitoare ale capitalismului sec.21, inclusiv într-o societate cum este cea românească.

    Nu sunt naiv şi realizez că articularea, în peisajul politic viciat din România, a unor nume şi concepte ce au fie şi cea mai vagă legătură cu marxismul, ar fi extrem de costisitoare pentru dumneavoastră. Totuşi, în S.U.A., candidatul la nominalizarea pentru preşedinţie, din partea democraţilor, John Edwards, n-a ezitat să afirme tranşant că societatea ar trebui să recompenseze munca şi nu bogăţia. În măsura în care credeţi că, pentru un asemenea demers, Marx continuă să fie nefrecventabil, apelaţi la ideile expuse în lucrările semnate de Michael Hardt şi Antonio Negri, pe care Le Nouvel Observateur îi numeşte “Marx şi Engels ai erei Internetului.” (http://findarticles.com/p/articles/mi_qa3780/is_200507/ai_n14685515)

    Cred că talentul omului politic de succes trebuie să se regăsească şi în modul în care, cu onestitate, se pricepe să confere ramurilor unor teorii (aparent revolute şi artificial compromise) substanţa şi nuanţele capabile să atragă aderenţi.

    V-aţi gândit că posibilii, dacă nu aderenţi, atunci cel puţin oameni capabili să vă asculte şi apoi să judece singuri, i-aţi putea găsi în masa aceea de „nehotărâţi”, după cum sunt botezaţi în sondajele de opinie? Cei cărora, de 18 ani, li s-a făcut silă de politică şi partide, cei ce refuză contactul cu mass-media plină de falsuri, simplisme, grosolănii, manipulări, care au o meserie pe care chiar o practică, sunt prizonierii pe termen lung ai creditelor ipotecare, acceptă să achite impozite unui stat care le oferă prea puţin, care şi-au luat o maşină în leasing cu care stau răbdători în ambuteiaje şi o strică pe drumurile pline de gropi. Care nu votează, dar care au timp să mai citească o carte sau să se uite pe History Channel. Cei care trăiesc fenomenele de alienare evocate în Manuscrisele din 1844, dar care nu dispun de instrumentarul teoretic şi practic necesar pentru a le înţelege, explica şi elimina. Şi care sunt, până la urmă, cobaii darwinismului social din România.

    Spuneam că sociologii îi numesc, cu răceală profesională, “indecişi”. În 1969, acasă la el, Nixon i-a flatat, numindu-i “majoritatea tăcută” şi dedicându-le mesajul lui de inaugurare.

    De ce nu i-aţi căuta şi dumneavoastră în România?

  12. globetrotter58 Says:

    @emigrantul
    sustii ca “Imaginea pe care cetatenii statelor vestice o au despre comunism este total eronata, ei fiind in majoritate convinsi (cunosc din proprie experienta conceptia canadienilor) ca sistemul socialist este organizat sub forma unui lagar de munca tip nazist unde oamenii traiesc mereu flaminzi si gata sa-si omoare semenii pentru o piine. ”
    tin sa te informez ca lagarele de munca fortata au fost brevetate de COMUNISTII SOVIETICI (Sovnarkom-ul a adoptat o lege la 11 iulie 1929!) ulterior nazistii au preluat ideea de la sovietici (e de notorietate faptul ca inainte de inceperea celui de-al doilea razboi mondial trupele SS s-au antrenat alaturi de trupele sovietice in Rusia asta deoarece conform tratatului de la sfarsitul primului razboi mondial germania nu avea dreptul decat la un numar limitat de soldati si atunci au facut “un schim de experienta”pe astfel de teme si apoi a existat o relatie de CALDA prietenie intre HITLER si STALIN care a culminat cu OCUPAREA POLONIEI de catre cei doi si declansarea celui de-al doilea razboi mondial)
    iti recomand sa citesti “ARHIPELAGUL GULAG” al lui Aleksandr Solzhenitsyn
    acolo chiar pe prima pagina el face referire la un alt document semnat de Lenin in 1919 (daca imi aduc bine aminte) ce privea instituirea CEKA (varianta comunista-rusa a SS fascist-german) asa ca nu e o eroare defel ca vorbesc occidentalii de comunism si munca fortata ….
    sigur aceste informatii nu sunt spuse decat cel mult cu jumatate de gura de catre simpatizantii stangii …

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: