CATEVA CUVINTE DESPRE SUMMITUL NATO

Indiferent de opinii, Summitul NATO este un eveniment politic important, macar si prin numarul mare de sefi de state care se reunesc, cu acest prilej la Bucuresti. Nu doar din tari membre, ci si din tari aspirante care coopereaza, in diferite forme cu NATO ( gen parteneriatul NATO-Rusia, NATO-Ucraina, sau tarile care au trupe in Afganistan si Irak , Australia, Noua Zeelanda, Japonia, Singapore, etc)

O tema – largirea aliantei, nu se abordeaza la fiecare Summit. De-a lungul istoriei sale, dupa constituirea Aliantei in 1949 cu 12 state – au fost cateva momente de largire :

  • In 1952, cu Grecia si Turcia,
  • In 1955, cu R.F.Germania,
  • In 1982, cu Spania,
  • In 1999, cu Cehia, Polonia si Ungaria (dupa decizia Summitului de la Madrid din 1997),
  • La Summitul de la Praga din 2002 – invitarea ultimelor 7 tari printre care si Romania (a caror primire s-a ratificat in 2004).

Deci, din acest punct de vedere, Summitul de la Bucuresti este un nou moment in care se abordeaza problema largirii cu noi state, din zona „Balcanilor de Vest” (Albania, Croatia, Macedonia), ca si Ucraina si Georgia, fata de care exista, precum se stie, opozitii din partea unor tari membre.

Deasemeni, Summitul este important in abordarea unor probleme strategice esentiale :

· Privind adaptarea la noile provocari ale secolului XXI,

· Problema securitatii in noile conditii si in fata noilor provocari,

· Problema terorismului international,

· Unele probleme specifice privind parteneriatul cu Rusia in acest context.

Pentru Romania, gazduirea Summitului NATO este un prilej important de vizibilitate internationala. De aceea, unele incorsetari privind traficul si masuri speciale de securitate, in conditiile prezentei unui numar atat de mare de personalitati politice sunt inevitabile si trebuiesc privite cu intelegere.

Totodata, gazduirea unei asemenea reuniuni importante presupune asumarea unor raspunderi deosebite din partea gazdelor, ca si o mare mobilizare logistica.

In plan politic, deasemeni, aceasta presupune asigurarea, din partea gazdelor a unui climat adecvat, primitor si ospitalier. Disensiunile interne, in asemenea momente, trebuie sa treaca in plan secund, sa fie escamotate. Orice gazda, cand primeste oaspeti in casa, nu-si expune in fata acestora disensiunile familiare. Este regretabil ca aceasta regula elementara de comportament a fost ignorata de seful statului, care nu a stiut sa se abtina si a dat un recital de „grosolanie” si de lipsa elementara de comportament civilizat, in chiar ajunul reuniunii, cu prilejul aparitiei sale pe postul national de televiziune. O asemenea iesire nu ramane neremarcata si ea dauneaza nu doar persoanei in cauza – ci tarii in ansamblu!

In expunerea sa, din dimineata zilei de azi (2 aprilie), in cladirea CEC, presedintele Bush a tinut sa adreseze cuvinte calde gazdelor si a amintit, nu intamplator, momentul primei sale vizite la Bucuresti, din noiembrie 2002, dupa Summitul de la Praga. Asa cum a mentionat si in cuvantarea sa, pe presedintele Bush l-a impresionat caldura primirii din partea populatiei Capitalei la mitingul din Piata Revolutiei, pe o zi ploioasa, si aparitia la un moment dat a curcubeului, moment pe care l-a memorat ca pe un simbol, care este dealtfel prezent si pe culoarele Casei Albe intr-o fotografie de mari dimensiuni.

Summitul de la Bucuresti incununeaza un drum parcurs de tara noastra dupa Revolutia din decembrie 1989 si marcat de cateva momente semnificative ( la care am avut privilegiul sa fiu partas) :

  • In iunie 1990 s-a tinut la Moscova sub presedintia lui Gorbaciov ultima sedinta a Comitetului Politic a Tratatului de la Warsovia, in prezenta sefilor de state si de guverne ale tarilor membre – unde s-a ridicat problema necesitatii desfiintarii Tratatului ( nu din partea sovietica) ;
  • In iunie 1991 a avut loc la Praga sedinta de desfiintare a Tratatului ( fiind unul din semnatarii documentului respectiv). La sedinta nu a fost prezent Gorbaciov, ci vicepresedintele de atunci al URSS – Ianaev, care in august urma sa se afle in fruntea puciului care a incercat sa-l rastoarne pe Gorbaciov :
  • In februarie 1991 eu am adresat o scrisoare Secretarului General al NATO, de atunci, Manfred Worner, invitandu-l sa viziteze Romania. Au avut loc apoi doua vizite ale sale. Cu prilejul primei vizite din 1992 a inaugurat „Casa NATO „ in fosta resedinta a lui Ceausescu.
  • In februarie 1992 am efectuat eu prima vizita la Cartierul General al NATO de la Bruxelles fiind primit de Manfred Worner , prilej cu care am reiterat hotararea Romaniei de a se integra in NATO. Ulterior am efectuat o vizita la celula de la Mons (Belgia) a NATO, unde s-au integrat si ofiteri romani.
  • In 1994 Romania a fost prima tara care a semnat Parteneriatul pentru Pace – forma de pregatire foarte utila pentru realizarea criteriilor politice si militare necesare integrarii, insotit, in special, de un program de reforma a armatei romane, pentru a o face compatibila cu fortele armate ale NATO.
  • Dupa alternanta la guvernare din 1996, la Summitul de la Madrid din 1997 s-a adoptat Decizia primirii in NATO a primelor trei tari (Cehia, Polonia si Ungaria); cererea Romaniei nu a fost acceptata .
  • Dupa atacul asupra blocurilor gemene ( WTC) din New York, din data de 11 septembrie, lupta impotriva terorismului international a devenit tema dominanta. Romania si.a manifestat activ solidaritatea cu SUA si a decis participarea cu trupe in Afganistan.
  • In acest context Summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002 a decis largirea cu 7 state (inclusiv Romania). In interventia mea, subliniam atunci ca Praga are pentru Romania o tripla semnificatie : In 1968, in calitate de membra a Tratatului de la Warsovia , Romania ar fi trebuit sa participe la invadarea Cehoslovaciei; nu numai ca nu a facut-o, dar a condamnat interventia armata impotriva unui membru al Aliantei

In iunie 1991 am participat la Praga la semnarea actului de dizolvare a Tratatului de la Warsovia – semn al incheierii „razboiului rece”; iar in noiembrie 2002 participam la Reuniunea care consacra primirea Romaniei in NATO.

Au fost intradevar momente de istorie!

  • DIALOG

Mihnea Stoica

Imi cere parerea in legatura cu reactia autoritatilor romane fata de manifestatiile contestatare ale unor “anarhisti”.

Cred ca reactia fortelor de ordine a fost exagerata. In toate tarile democratice exista manifestari protestatare, antiglobalizare; trebuie sa ne obisnuim si noi cu un astfel de fenomen si sa-l tratam cu intelegere, in conditiile respectarii legii si ale apararii ordinii publice. Cred ca organele de ordine au fost coplesite de raspunderea asigurarii ordinii in conditiile exceptionale ale desfasurarii Summitului NATO.

Probabil ca si pregatirea psihologica a celor care lucreaza in aparatul acestor structuri pastreaza inca “unele reminescente” de care ar trebui sa se debaraseze.

Bibliotecaru

Ma intreaba “daca roba cu care apar in fotografia de la inmanarea titlului de doctor honoris causa a Universitatii Danubius –Galati mi-am adus-o eu – de acasa sau era de imprumut.

Nici una, nici alta – este obiceiul Universitatilor sa ofere o astfel de roba celor carora li se ofer un astfel de titlu.

Bogdanra

Ma intreaba daca am fost nevoit sa fac compromisuri,in viata, intre principii si comportamentul (oamenilor din anturaj).

In viata esti obligat sa faci deseori compromisuri ; chiar politica este definita si ca “arta compromisului”. Insa, nu cred ca am facut rabat de la principii:

mi-am asumat, nu odata, si riscuri in aceasta privinta.

M-am straduit, in general, sa fac bine si pe cat a fost posibil sa nu fac rau. Este greu sa schimbi trecutul. Toti devenim mai intelepti in timp si e dificil sa spui ce ai face daca ai relua viata de la inceput. Asa ceva nu e posibil !

Gabriela Savitsky

Exprima dezamagirea pentru lipsa de entuziasm in legatura cu nefolosirea transportului pe apa.

Nu aceasta este principala cauza, iar asertiunea ca “transportul pe apa ar fi mai ieftin” – nu este intru totul adevarata.

Si navigatia pe Dunare si pe Canalul Bega a fost eliminata din considerente economice.

Aparitia transportului auto si pe calea ferata s-a dovedit mai eficienta. Spre exemplu, pentru transportul sfeclei de zahar cultivate de-a lungul Canalului Bega erau necesare cateva incarcari si descarcari succesive (incarcarea sfeclei din camp in carute; transportul ei pana la canal; descarcarea carutei si incarcarea barjei; apoi – in dreptul fabricii – descarcarea barjei intr-un mijloc de transport si deplasarea pana la bunkerul sau locul de depozitare al fabricii); cu un camion – sfecla incarcata in camp este transportata direct pana la locul de primire al fabricii.

Identic s-au petrecut probabil lucrurile si cu transportul fluvial pe Dunare.

vbabiciu

Multumesc pentru argumente – sunt pertinente ! In ce priveste campania de denigrare – cred ca orice om de bunacredinta a avut prilejul sa se lamureasca, in toti acesti ani.

Mihnea Stoica

Ai dreptate in legatura cu actiunea unora de denigrare a valorilor, cu referire la George Pruteanu.

Cea mai dezagreabila a fost aparitia Alinei Mungiu cu un articol in Romania Libera intitulat « La moartea unui clovn ».

Este, caracteristic pentru autoare !

radualexandrupsd3

Impartasesc aprecierile in legatura cu calitatea Reuniunii de la Galati a Departamentului de Mediu al PSD.

Sorinplaton

Initiativa privind o Petitie in sprijinul protectiei mediului prin promovarea utilizarii bicicletei, este o idee sustinuta mai larg pe plan international (inclusiv Lester Brown pledeaza in acest sens).

Unele tari au luat insa masuri concrete in acest sens, amenajand piste speciale de-a lungul trotoarelor, in orase (exemplu Berlin, Copenhaga, Stokholm, etc.). In Copenhaga se promovasera, cu ani in urma, zone de parcare la marginea orasului pentru autoturismele celor ce veneau de la distanta la locurile de munca din oras, acestia folosind biciclete pliabile, purtate in portbagaj, cu care circulau in oras.

La noi, in conditiile aglomeratiei actuale a arterelor se impune o analiza riguroasa pentru gasirea si adoptarea de masuri viabile.

Advertisements

18 Responses to “CATEVA CUVINTE DESPRE SUMMITUL NATO”

  1. emigrantul Says:

    Domnule Presedinte,

    Ati putea enumera care sunt avantajele si dezavantajele integrarii noastre in NATO?

    Din ceea ce demonstreaza sondajele (unul fiind dat mai jos), 45% din romani cred ca apartenenta tarii noastre la Organizatia Atlanticului de Nord nu ne aduce nici un beneficiu real.

    Apartenenta Tarii Noastre la NATO aduce romanilor vreun avantaj real?
    DA – 52.01 %
    NU – 45.51 %
    Alte raspunsuri – 2.49 %
    Numar voturi: 523

  2. Ovidiu Says:

    Va recomand sa cititi un articol tare interesant da click aici>>>>

  3. Mihnea Georgescu Says:

    Domnule Ion Iliescu,

    Aţi fost martorul atâtor momente istorice!

    V-aţi gândit să vă scrieţi memoriile, în formă literară, pentru că talent de povestitor aveţi?

    Nu neaparat în forma interviurilor cu Vladimir Tismăneanu, ci pur şi simplu câteva volume de mărturisiri sincere a la Jean Jaques Rousseau…

  4. Gabriela Savitsky Says:

    Peste efortul urias si sustinut pentru a intra in “randul lumii”, diplomatic, economic, politic e pacat ca a venit aceasta “sincopa”. Dar acesta e unul dintre talentele noastre uriase, sa rasturnam sistarul dupa ce l-am umplut, pentru ca mi-e greu sa cred ca declaratiile presedintelui nostru nu vor avea efect de bumerang. Cu atat mai admirabile sunt, acum, privite din perspectiva istoriei, eforturile discrete, sustinute, incapatanate ale staffului politic de dupa 1990. Si dumneavoastra si presedintele Constantinescu ati avut ca obiectiv esential ducerea Romaniei in randul statelor civilizate, construirea unui statut implicat si responsabil. A venit peste noi aceasta gaura neagra, pentru ca asa e destinul nostru. Va trece, intr-un fel sau altul. Poate ca daca nu am fi avut si un asemenea fel de presedinte n-am fi inteles niciodata cum NU TREBUIE SA ACTIONEZI SI SA FII. E o lectie pe care ne-o administram singuri.

  5. Gabriela Savitsky Says:

    Mi se părea o idee romantică, domnule Preşedinte… A existat, la un moment dat, la nivelul Direcţiei Apelor Române Banat, un proiect în colaborare cu Olanda, de reabilitare a Canalului Bega. Nu ştiu dacă scopul era transportul mărfurilor, probabil că nu, nu-mi mai amintesc.
    Ştiu că există o directivă a Consiliului Europei care dezavuează lucrările de amenajare a cursurilor de apă – ele trebuie lăsate să se “dezvolte” în mod natural.

  6. Confucius Says:

    NATO are o problemă uriaşă de identiate şi menire. S-a încercat redefinirea rolului alianţei după războiul rece. Misiunea în Afganistan este prima manifestare a noului rol. Din păcate se pare că alianţa va avea un eşec militar acolo, ceea ce pune din nou sub semnul întrebării rolul ei.

    Pentru România ca şi pentru majoritatea noilor veniţi, NATO înseamnă garanţia de securitate a Marilor Puteri, o umbrelă sub care să stea la adăpost de inamicii tradiţionali.

    Chestiunea e că eşuarea misiunii din Afganistan va însemna prăbuşirea mitului umbrelei de protecţie, pentru că e evident că fiecare spiţă se deschide doar atât cât îi convine pe moment.

    Noi am mai privit apartenenţa la NATO ca pe un certificat de bonitate şi bună purtare. Or includerea pe orbita alianţei a unor state potenţial generatoare de instabilitate şi conflicte nu face decât să slăbească din interior organizaţia care riscă să se surpe sub propria greutate.

  7. Summitul NATO: subtilitati politice | Sorin Tudor Says:

    […] “si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista”: Ion Iliescu: Summitul de la Bucuresti incununeaza un drum parcurs de tara noastra dupa Revolutia din decembrie […]

  8. emigrantul Says:

    IN CONDITIILE DIN BUCURESTI FOLOSIREA INTENSIVA A BICICLETELOR ESTE NEVIABILA CHIAR DACA TOATE STRAZILE AR FI DOTATE CU PISTE

    BICICLETELE SUNT BUNE PENTRU ORASELE MICI SI ERAU FOLOSITE PE SCARA LARGA INAINTE DE 1989 DE CATRE MUNCITORII CARE LOCUIAU LA CURTE SI SE DEPLASAU INTRE CASA SI SERVICI

    Constat o profunda lipsa de realism atit din partea unor useri de pe forum cit si a presedintelui Iliescu in ceea ce priveste utilizarea bicicletelor.
    Pentru a face un test, le propun userilor, care promoveaza pedalatul si locuiesc in Bucuresti sau alt oras mare, sa faca niste teste noaptea tirziu cind trotoarele si strazile sunt libere deci este ca si cum ar exista piste de biciclisti peste tot (nimic nu te incomodeaza sa mergi cu viteza maxima). Asadar, intr-o simbata seara, vara-primavara, in conditii de vreme perfecta, pe la ora 23-24 duceti-va de acasa pina la servici si intorceti-va. Sa imi spuneti pe urma cit timp v-a luat?

    Din proprie experienta am constatat ca bicicleta nu este rentabila decit pe distante scurte (citiva kilometrii maxim), pe timp favorabil (ploaia, vintul facindu-te sa incetinesti incredibil de mult – mai bine mergi pe jos) si pe trasee unde nu trebuie urcate pante. De asemenea, exista marele pericol al cazaturilor pe care de la o anumita virsta nu le mai suporti asa usor. O alta problema majora sunt frinele de mina cu saboti care se uzeaza foarte usor si trebuie sa le schimbi mereu. De obicei neglijezi, mergi cu ele subtiate si pina la urma cazi sau lovesti ceva din cauza faptului ca nu mai poti opri repede. O alta mare problema este cea a furturilor, bicicletele lasate mult timp singure, de exemplu in apropierea unei statii de metrou sau autobuz sunt pina la urma luate. Utilizarea de combinatii bicicleta-mijloc de transport in comun este din nou nu foarte comoda deoarece iti trebuie doua biciclete: una o folosesti pe traseul casa – statie alta pe lungimea servici – statie. Inca ceva, urcatul (si coboritul) bicicletei in/din apartamentul de bloc este greoi, incomod si enervant.

    CONCLUZIE: FOLOSIREA PE SCARA LARGA A BICICLETELOR ESTE NEVIABILA SI NU REPREZINTA O SOLUTIE GENERALA SERIOASA SI PRACTICA.

    Citat ION ILIESCU:
    “Initiativa privind o Petitie in sprijinul protectiei mediului prin promovarea utilizarii bicicletei, este o idee sustinuta mai larg pe plan international….
    Unele tari au luat insa masuri concrete in acest sens, amenajand piste speciale de-a lungul trotoarelor,…..
    La noi, in conditiile aglomeratiei actuale a arterelor se impune o analiza riguroasa pentru gasirea si adoptarea de masuri viabile.”

  9. Maria Barbu Says:

    @Domnule Presedinte,

    urmeaza sa dau la editura partea a doua a tezei mele de doctorat. Cartea se va numi probabil Arhitectura europeana, M-am gandit ca ar fi interesant, ca un studiu de caz, sa imi dati niste date ale demersurilor Dv in calitate de sef al Statului roman, pt integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice. Poate reusim sa stam de vorba pe aceasta tema.

  10. emigrantul Says:

    O OPINIE SINCERA: “APARTENENTA NOASTRA LA NATO S-AR PUTEA SA NE COSTE FOARTE MULT”

    Este din ce in ce mai evident ca Statele Unite incearca sa se apropie, cu unitati militare si tehnica de lupta performanta, cit mai mult posibil de inima industriala a Rusiei. Incetul cu incetul (va dura ani) se pregateste un atac dupa modelul operatiunii Barbarosa. Insistenta si graba cu care NATO doreste sa se extinda spre est ca si perseverenta Americii in a instala baze de rachete in tari foste comuniste, apropiate geografic de Rusia, demonstreaza ca se vrea, intr-un viitor oarecare, initierea unui atac fulger al carui virf de lance vor fi rachetele cu raza scurta si medie de actiune. O mie de vectori conventionali pot fi lansati in citeva ore si sunt capabili sa scoata din functiune citeva sute de obiective rusesti (centrale electrice, fabrici, poduri, etc.). Ce au facut nemtii cu aviatia in iunie 1941 asta vor face americanii cu rachetele.
    Cu alte cuvinte, fara a folosi arme nucleare, Statele Unite vor avea capacitatea sa provoace distrugeri de proportii ciclopice. Neavind baze militare in apropierea US, singura modalitate de contraatac a Rusiei va fi lovitura nucleara deoarece lansarea unui numar ridicat de rachete intercontinentale cu incarcatura conventionala nu este viabila economic din cauza costului ridicat al acestora. Totusi, raspunsul nuclear la un atac conventional conduce la un contraraspuns atomic si lucrurile se complica puternic ajungindu-se deja in faza razboiului cu arme de distrugere in masa. Pierderea razboiului din August 2006 de catre Israel din cauza bombardamentelor cu rachete conventionale lansate de pe teritoriul Libanului arata clar cit de efficient este un asemenea atac si ce greu se poate opri. US a invatat multe din acea confruntare si acum urmeaza exemplul Libanului burdusind Estul Europei cu baze de lansare.

    Ca o concluzie: Cu rachete instalate in Europa de Est, Statele Unite sunt capabile sa poarte un razboi conventional impotriva Rusiei fara ca aceasta sa poata contraataca eficient teritoriul US cu mijloace obisnuite, neatomice. Ca urmare, tot ce ii mai ramine Rusiei este sa riposteze contra tarilor de unde vin rachetele. Romania se poate afla printre ele.

  11. vbabiciu Says:

    Domnule Presedinte,

    Ma intreb cand vom ajunge si noi la gradul de civilizatie al americanilor care isi respecta fostii Presedinti si ii trateaza cu o consideratie deosebita. Stiu ca dumneavoastra ati incurajat un astfel de comportament vorbind intotdeauna respectuos despre Emil Constantinescu dupa ce acesta si-a incheiat mandatul.
    De asemenea Emil Constantinescu nu v-a ignorat pe durata mandatului sau, ci dimpotriva. Acum asa cum spuneam in cateva comentarii anterioare, am vazut o lectie a Presedintelui Bush pt actuala putere. Am vazut cum v-a tratat cu deferenta cuvenita ,un Presedinte strain ci nu cel pe care il avem…Pana la urma respectul pt fostii Presedinti echivaleaza cu respectul fata de tine insuti. Asta este parerea mea. Ca sunt tot felul de detractori care in spatele anonimatului arunca cu noroi in dumneavoastra nu ma mai mira pt ca m-am obisnuit cu o anumita parte a romanilor care nu pot avea respect pt ei insisi. Numeroasa parte ce-i drept. Dar ca de la nivelul celei mai inalte functii in stat se da tonul pt astfel de mizerii nu mai mi se pare normal.

  12. vbabiciu Says:

    Domnule Presedinte,

    Legat de summit ul NATO:

    Considerati ca pozitia Presedintelui Basescu afecteaza in vreun sens viitorul nostru ca natiune ? Daca da, puteti specifica?

  13. Mihnea Stoica Says:

    Domnule Presedinte,

    Va multumesc pentru raspunsuri. Marturisesc, imi face o deosebita placere dialogul extrem de rodnic pe care l-am legat cu Dvs. pe blog (si sper ca intr-un viitor apropiat si in realitate) si sustin in continuare faptul ca avem nevoie de “solutii” provenind de la Dvs. si de la persoane precum Dvs., putinele valori care ne-au mai ramas!

    Ca atare, permiteti-mi va rog sa va adresez cateva intrebari.
    Summit-ul NATO a scos la suprafata cateva elemente interesante:
    1. Ce parere aveti despre decizia NATO de a nu invita Ucraina si Georgia?
    2. Totodata, care credeti ca sunt implicatiile suplimentarii trupelor de militari romani pe teatrele de actiune ale NATO?
    Va multumesc!

  14. emigrantul Says:

    Citat Mihnea Georgescu:
    “1. Ce parere aveti despre decizia NATO de a nu invita Ucraina si Georgia?”

    Eu cred ca a fost o decizie inteleapta! Nu stiu insa care este opinia presedintelui Iliescu.

  15. Mihnea Stoica Says:

    @emigrantul

    Intrebarea a fost pusa de Mihnea Stoica, nu de Mihnea Georgescu. :)

  16. cezarpesclevei Says:

    Dle Iliescu,

    Eu am trait pe viu o parte din summit. Daca doriti ceva impresii> http://cezarpesclevei.wordpress.com/2008/04/04/jurnalul-celei-de-a-treia-zi-de-summit-nato/

    Azi a fost o zi interesanta la Palatul Parlamentului.
    Fiindca v-ati format in spatiul sovietic, va redau o parte din comentariile mele de pe blog>>> În jurul orei 13:30 mass-media a aşteptat să înceapă conferinţa de presă a Preşedintelui rus Vladimir Putin. Acesta s-a lăsat aşteptat mai bine de o oră după care a apărut pe podiumul sălii C.A. Rosetti din Palatul Parlamentului fiind întâmpinat cu aplauze din rândul media. Putin a fost singurul Preşedinte întâmpinat cu aplauze.
    Cu o atitudine hotărâtă, asemeni unui gladiator ce a învins, Vladimir Putin a început conferinţa de presă mulţumind „colegilor români pentru primirea călduroasă.”

  17. radualexandrupsd3 Says:

    Summitul Nato de la Bucuresti a amanat invitatia de aderare pentru Ucraina si Georgia . Totusi primirea acestora a fost prezentata ca o certitudine intr-un moment ulterior . Trecand peste dezamagirea de moment trebuie remarcat ca acestea pleaca cu o certitudine de care noi nu am beneficiat la Madrid . Declaratia finala nu mentiona nimic cert legat de aderare .
    Ucraina poate considera un succes declaratia finala de la Bucuresti .
    Romania a sustinut neconditionat aderarea Ucrainei la Nato . Ratiunile strategice sunt evidente , apartenenta la Nato a celui mai mare vecin duce la sporirea securitatii proprii . Insa disputele exitente in prezent intre Romania si Ucraina legate de platoul continental al Marii Negre si imensele resurse de hidrocarburi din zona ar fi firesc sa constituie un element de negociere in aceasta sustinere .
    La momentul la care noi ne straduiam sa intram in Nato am facut compromisuri dure prin tratatul cu Ucraina.
    Acum cand situatia s-a intors in favoarea noastra devenim excesiv de partizani fara a avea o abordare pragmatica .

  18. anca Says:

    recunosc ca il ascult (si imi place si ce spune si cum spune, desi, cateodata, imi dau seama ca mia exagereaza – il scuza ratingul!), pe Valentin Stan!

    a avut cateva observatii referitoare la acest summit care mi s-au parut realiste, atat in ce priveste obiectivele auto-declarate de partea romana inainte de conferinta ca asteptari (si rezultatul final!!!) cat si in ce priveste declaratiile si prestatia reprezentantilor nostri la acest summit (“grecia-tara mica”, ” s-a opus…pe buna dreptate”…si altele…)

    sincer, de fiecare data imi era teama de ce va spune si cum se va comporta presedintele tarii…gafe peste gafe, detalii ce nu trebuiau spuse presei (cel putin nu de el! ci pe “surse’ asa cum se si obisnuieste de altfel…) sublinieri ridicole (cum ar fi cea referitoare la cadrul diplomatic al relatiilor Romaniei cu Rusia -“de la vizita mea in Rusia…” – pentru ce era necesar? pentru Putin? m-as mira daca a auzit ceva…

    apoi programul doamnelor…imi pare rau pt dna Maria Basescu, dar impresia mea era ca este sub efectul unor sedative…avea reactii foarte lente, nici un gest de apropiere sau de dialog cu Laura Bush (de altfel, degajata, prietenoasa, deschisa…cat se poate in astfel de situatii). despre Cioro..? mai mult decat sa isi duca si logodnica (!!) la acest summit….nu cred ca se mai poate comenta atat de absurd si de penibil.

    o bila alba si o mie de puncte pt Bush (sau cei care sunt in spatele lui!) pt discursul de la Palalatul CEC unde a amintit de cei doi presedinti ai Romaniei care au contribuit la democratizarea tarii si acceptarea ei ca membru NATO! la fel despre citarea locotenentului roman care si-a pierdut viata – mare lucru de la un presedinte de stat! si american pe deasupra!

    cu toate comentariile, emisiunile TV am ramas cu o intrebare: inghetata aia atat de laudata de dl. Bush – o fi fost produsa la fabrica fratelui dlui presedinte? Era..home-made?

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: