SENSUL EDUCATIEI SI FORMATIEI INTELECTUALE

Pe firul discutiilor despre comportament, despre degradarea limbajului si despre lipsa de civilizatie ale unora dintre concetatenii nostri, indiferent de nivel de pregatire sau de optiuni politice, ori de alte orientari sunt interesante reflectiile prozatorului român Ion Biberi (1904-1990) care, in 1945 , a publicat volumul de interviuri “Lumea de mâine”- convorbiri ale autorului cu 22 personalităţi cunoscute ale vremii printre care: George Enescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Dimitrie Gusti, P.Negulescu, Lucretiu Patrascanu, Mihail Ralea, Tudor Vianu, Al Rosetti, George Calinescu, Petre Pandrea, Geo Dumitrescu.

Spicuiesc cateva din ideile subliniate de Ion Biberi, in prefata cartii :

Credinta ca omenirea s-a perfectionat ereditar din generatie in generatie, prin acumulare de caractere dobandite de indivizi in cursul vietii si transmise urmasilor este, stiintific vorbind, falsa. Fiecare generatie si fiecare om trebuie sa ia procesul educatiei si formarii lui de la inceput.”….

Contrar instinctului animal, care se mosteneste si care apartine speciei, superioritatea mentala si morala a omului e o realitate marginita la individ, care se obtine prin stradanie personala. Noii nascuti din generatiile actuale sunt, in general, comparabili cu acei de acum 2000 de ani si cu aceia din epoca de piatra. Ceeace deosebeste aceste generatii unele de altele este mediul cultural, educatia, putinta de formare intelectuala. Sub raport nativ, biologic, generatiile se aseamana. Perfectionarea, progresul intre generatii nu este de ordin biologic, ci de ordin social, cultural si educativ…..Omul nu se desavarseste pe sine decat prin efort personal, prin educatie si nazuinta de a se integra intr-o lume de valori…..

Viitorul civilizatiei, structura lumii de maine este legata de formarea temporala si intelectuala a generatiilor ce vor veni, ca si de continuitatea acestui efort….lumea de maine nu va fi rodul mostenirii primite pasiv , prin inscriptia acesteia in plasma ereditara a generatiilor succesive, ci rezultatul unei stradanii, a unei vigilente de fiecare clipa, in care omenirea sa se formeze pe ea insasi in lumina principiilor generoase si in permanenta lupta cu pornirile instinctuale elementare, sau cu doctrinele care favorizeaza aceste porniri .

Lumea de mâine este deci, in ultima analiza, o problema de continuitate a unei traditii culturale si educative, afirmand un spirit profund uman, tolerant si generos, care trebuieste, de buna seama, intregit prin efortul de imbunatatire a conditiei umane, pe taram economic social si politic “.

Advertisements

4 Responses to “SENSUL EDUCATIEI SI FORMATIEI INTELECTUALE”

  1. Maria Barbu Says:

    @Domnule Presedinte,

    marii ganditori, artistii, oamenii de stiinta si practic marea majoritate a celor care isi folosesc intelectul ca unealta a muncii, au fost si sunt de parere ca educatia intelectuala trebuie in mod necesar sustinuta de educatie morala. Astfel incat intelectul sa se imbogateasca in mod continuu cu idei si sa ajunga sa produca idei noi, dar principiile morale sunt cele care alcatuiesc o structura fundamentala a personalitatii celor care produc idei ori opere, ori proiecte. Fara aceste principii morale, nimic din ceea ce gandim ori creem nu are valoare, pentru ca ramane la nivelul sinelui, in timp ce menirea noastra , ca oameni, este de a darui permanent celorlalti, umanitatii, tot ce avem mai bun.

  2. emigrantul Says:

    DIN CICLUL ROMANI IN LUME. MARILE PERSPECTIVE DESCHISE DE REVOLUTIA DIN DECEMBRIE

    “O poveste de emigrant care merita citita

    M-am gindit mult timp, fara a stii daca este bine sau nu sa impartasesc la un public largit experientele unui emigrant roman din Canada. Pina la urma m-am hotarit si voi infatisa textul şi imaginea ce urmeaza, sperind ca le veti folosi spre a trage invataturi utile pentru luarea unor decizii în cunostiinta de cauza.
    Primii ani ai vietii emigrantilor sunt grei, mizerabili as putea spune. Pe urma, cu vremea te obisnuiesti şi usor usor te integrezi. Unul din motivele pentru care nu prea am scris pina acum este şi faptul ca nu aveam cu ce ma lauda. Mi-a trebuit mult timp sa-mi gasesc un job serios, adica nu ceva temporar ci un loc de munca oarecum stabil care sa-mi confere siguranta zilei urmatoare.
    Unii desconsidera anumite meserii insa pentru emigranti asta se gaseste. Studiile universitare nu sunt recunoscute indiferent de specializare, doar cu liceul ce poti face, unde sa te angajezi decit în meserii cum este cea ilustrata în fotografia urmatoare:

    Poza este reprezentativa, mi-a facut-o un cunoscut care se intimpla sa treaca pe strada exact cind incarcam cutii în masina. Tin sa-i multumesc pentru incadrare şi faptul ca a reusit sa surprinda esentialul. Poate va mirati cum de nu imi este rusine sa ma prezint cu asa ceva? Sincer, imi este, insa consider ca adevarul trebuie infatisat în forma clara, pina la capat. Un lucru va zic, nu invidiati emigrantii deoarece majoritatea celor din tara o duceti mai bine decit ei. Personal nu ma pling, am o situatie oarecum de invidiat raportata bineinteles la aceea a altor conationali din orasul unde locuiesc (Montreal). Cel putin asa imi spune seful meu, care de asemenea apare în imagine. Am purtat odata un dialog cu el şi pot sa va informez ca mi-a ridicat foarte mult moralul. Va redau pe scurt principalele replici.

    – Daca iti faci datoria, esti serios si te tii de treaba, aici ramii pina la pensie. Ai de lucru pe viata, nu stai ca altii terorizat de frica inchiderii intreprinderii. Cit timp lumea va fabrica gunoaie, si eu nu vad o scadere a productiei pe viitorii 30 ani, ai ce arunca in masina.
    – Pai si daca da faliment firma?! Vine una cu personal mai competitiv sau relatii puternice la primarie. Atunci ce faci?
    – Se poate si asta insa te descurci tu. Eu pina sa ajung aici am schimbat vreo 20 locuri de munca in 40 ani. Am mai stat si pe ajutor social, m-am descurcat. Imi aduc aminte de parca era ieri, primul meu job, m-am angajat ca peisagist. Abandonasem liceul şi tata m-a dat afara din casa, ce a trecut timpul, 8 Aprilie 1967. Am lucrat anul ala pe la expozitie, la parcuri, erau alte vremuri. Pe urma m-am dus decorator de vitrine noapte.

    În momentul ala nu am de lucru şi il intreb (în gluma) daca a urmat cumva cursurile unui liceu specializat pe arta. Peisagist, decorator, astea nu sunt meserii care sa poata fi executate de oricine! Omul se uita la mine şi nu intelege ce vreau sa spun. Ma intreaba ce legatura are chestiunea cu cele spuse de el. De fapt, stiam la ce se refera titulaturile ambelor profesii. Peisagist inseamna o activitate de salahor, incluzind printre altele şi caratul pamintului cu roaba iar decorator nimic altceva decit spalator de geamuri.

    Cu toate avantajele actualului job, totusi, nu stiu daca voi mai ramine aici multe vreme. Ma gindesc sa-mi schimb meseria. Am auzit ca multi romani, posibil majoritatea, s-au angajat oameni de serviciu prin blocurile cu chiriasi: duc gunoiul, matura, zugravesc, muta mobila, frigidere, fac diverse reparatii, etc. Poate ma bag şi eu la asa ceva. Dar mai intii trebuie sa gasesc pe cineva care sa-mi spuna cum stau lucrurile mai în detaliu pentru ca pina acum nu am cunoscut nici un astfel de roman. Ma bat unele ginduri chiar sa ma intorc în tara. Am auzit recent ca preturile apartamentelor şi ale mincarii au intrecut pe cele din Canada şi drept urmare nivelul de trai s-a ridicat exploziv. Am aflat de asemenea ca majoritatea oamenilor, cel putin astia mai tineri, şi-au cumparat masini straine noi în ultimii ani, unii chiar pe motorina. Un cunoscut mi-a spus ca exista atitea automobile incit circulatia la orele de virf se blocheaza.

    Partea proasta rezida in faptul ca nu prea am unde veni deoarece in 2002, inaintea plecarii spre Canada mi-am vindut apartamentul cu aproximativ 12 000 $ iar banii i-am cheltuit in primul meu an pe pamint nord american. Acum o locuinta identica, cel putin in Bucuresti este peste 100 000 Euro. Ar trebui sa o iau in rate cu plata in 30-40 ani. Adica pe la virsta de 70 ani voi ajunge in sfirsit sa achit un apartament, cu alte cuvinte sa am exact ce am posedat pina in 2002. Nu stiu daca renteaza.”

  3. arfo Says:

    Fara legatura cu articolul, credeti ca ne vom pricopsi si cu o gevrnare PDL?
    Cu stima, Mircea Groza

  4. Darkman Says:

    Intr-adevar, adevarul despre incalzirea globala reprezinta o mare dilema, si nu stiu daca se vor gasi solutiile corespunzatoare; in primul rand problema nu cred ca s-a identificat precis.
    http://punctochit.wordpress.com/2008/01/05/dilema-anului-adevarul-despre-incalzirea-globala

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: