LOCUL SI ROLUL STANGII ASTAZI

Mai multi interlocutori au ridicat o problema de mare actualitate :

Care este rolul stangii, in zilele noastre – in general si in Romania in particular.

Tema merita o dezbatere cuprinzatoare si articulata. Romania contemporana, confruntata cu probleme grele de ordin social, are nevoie de o stanga puternica, ancorata in realitatile lumii de azi.

Tema este abordata amplu si pe plan international, pornind de la marile schimbari produse in lume, in ultimii 20 de ani si de la efectele procesului de globalizare care domina evolutia societatii actuale.

1. – La origini , stanga s-a dezvoltat, in cursul secolului al XIX-lea ca miscare de protest, antisistem fata de marile inechitati sociale si abuzurile capitalului, in faza sa incipienta (acumularea primitiva de capital). Ziua de 1 Mai – ca Zi a Muncii a fost proclamata, ca urmare a reprimarii brutale a miscarii de protest a muncitorimii din Chicago. Atunci, revendicarea viza stabilirea zilei de munca la 8 ore ( respectarea celor „3 opturi”).

– In planul luptei de idei , aceasta miscare a proletariatului şi-a găsit reflectarea în elaborarea de proiecte alternative – pentru o societate mai bună, mai dreaptă, mai echitabilă – care să asigure o mai corectă redistribuire a veniturilor în societate. Aşa s-a născut ideea de “socialism”.

2. – După primul război mondial, stânga s-a scindat în două mari curente – cel radical, comunist, care a avut ca suport apariţia Uniunii Sovietice – ca expresie a socialismului de stat, şi curentul moderat – social-democraţia. Prăbuşirea URSS şi a statelor satelit a fost provocată de eşecul unui experiment istoric, care a ignorat două comandamente majore, proclamate ca obiective esenţiale ale socialismului :

a) În plan politic, nerespectarea ideii că socialismul trebuie construit pe o temelie democratică – suprastructura politică să se afle sub controlul cetăţenilor. S-a dezvoltat, în schimb, un stat atotputernic, o dictatură dură, proclamată “dictatură a proletariatului” (“despotism asiatic”, cum a fost caracterizat de unii analişti, pornind de la aprecierea lui Marx privind un “mod de producţie asiatic”) – pierzându-şi, astfel, principala sa menire – de a fi expresia intereselor marii majorităţi a populaţiei.

b) În plan economic, ignorarea pieţii şi a legilor sale obiective şi substituirea lor cu arbitrariul sistemului de dominaţie partid-stat. Ceea ce apărea ca element al unei abordări sistemice, care să permită optimizarea utilizării resurselor şi a unei echitabile redistribuiri a veniturilor – planificarea socialistă – a devenit, în fapt, domnia arbitrariului, a factorului subiectiv – statul. Sistemul ierarhic, piramidal, superbirocratizat de conducere administrativă, centralizată a economiei s-a dovedit o frână în promovarea inovaţiei, a creativitatii şi în asigurarea unui management eficient al economiei.

În ciuda unor elemente de politici sociale, incontestabile, în beneficiul unor largi categorii de cetăţeni – sistemul a clacat prin ineficienţa sa, intr-o perioadă de mare dinamism în dezvoltarea tehnologică şi economică, pe parcursul celei de a doua jumătăţi a secolului XX.

La noi, aceste involuţii au fost şi mai evidente în anii 1980 – prin intervenţia arbitrară în conducerea economiei a lui Nicolae Ceauşescu.

3. – Anul 1989 marchează,deci, prăbuşirea sistemului socialismului de stat şi un moment radical de schimbare a climatului internaţional – încetarea “războiului rece“, dispariţia lumii bipolare.

Însă, problemele care au generat căutarea unui nou model de societate – efectele economiei capitaliste, în plan social – polarizarea societăţii în bogaţi şi săraci – nu au dispărut. Ele au căpătat o nouă dimensiune, la scară planetară, în condiţiile proceselor de globalizare. Nici cea mai bogată ţară a lumii – SUA, care controlează cam 35% din produsul global mondial, cu o populaţie reprezentând 5% din populaţia planetei – nu s-a dovedit capabilă să rezolve această ecuaţie – dezvoltare economică şi echitate socială.

În Europa s-a dezvoltat un model care a căutat să dea un răspuns acestei probleme: conceptul de economie socială de piaţă – dezvoltat în anii ’30 de socialiştii suedezi şi, pe această bază, construirea modelului social – care şi-a propus să reducă polarizarea socială, generată în mod spontan de economia de piaţă. Ei s-au sprijinit în acţiunea lor pe două pârghii:

a) Pârghia fiscală – prin promovarea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor

b) Programe în plan social pentru a dezvolta un cadru mai favorabil de asigurare a unor şanse egale pentru toţi. Acest model a fost extins, după al doilea război mondial, în ţările din vestul Europei – devenind astăzi “modelul social european” (un fel de acquis comunitar al Uniunii Europene).

4. – Pentru noi, această problemă capătă o conotaţie aparte – prăbuşirea sistemului economiei de stat şi tranziţia spre o economie de piaţă – provocând un amplu seism economic – cu grave efecte sociale, care au agravat şi aşa marile decalaje economice, moştenite în timp, faţă de ţările europene dezvoltate.

Polarizarea socială a căpătat dimensiuni groteşti: îmbogăţirea stridentă a unei minorităţi şi agravarea situaţiei materiale a marii majorităţi a cetăţenilor, dispariţia multor unităţi industriale, destructurarea unităţilor agricole, fărâmiţarea proprietăţii şi a exploataţiilor agricole, declinul satului românesc; dispariţia de locuri de muncă în multe zone urbane (inclusiv localităţi monoindustriale).

În ultimii ani, prin promovarea unei politici fiscale anti-sociale, bazată pe “cota unică”, favorabilă celor cu venituri mari, dar nefavorabilă marii majorităţi cu venituri mici – procesul de polarizare s-a agravat.

Comportamentul ostentativ al noilor îmbogăţiţi, care îşi etalează strident bogăţia – accentuează efectele acestui proces în plan social. “Comportamentul consumist”, de esenţă parazitară, al noilor parveniţi este dăunător pe multe planuri: în loc să investească în economie, să creeze noi locuri de muncă, să valorifice resursele interne – surse mari sunt deturnate spre importuri scumpe, de lux – care agravează balanţa comercială a ţării!

O politică fiscală raţională trebuie să încurajeze formarea şi dezvoltarea capitalului autohton, prin susţinerea investiţiilor eficiente, în plan economic, şi descurajarea importurilor de consum parazitar, stimulând crearea de locuri de muncă şi valorificarea creativităţii naţionale. Aceasta ar atenua şi efectele sociale negative ale acestei acumulări primitive de capital, bazată predominant pe activităţi speculative.

5. – O temă deosebită o reprezintă raportul dintre sectorul public şi cel privat, ca şi locul şi rolul statului în economie, în această perioadă de tranziţie şi în perspectivă. Este domeniul esenţial de confruntări între abordările de stânga şi de dreapta, între poziţiile neoliberale şi cele social-democrate.

Sunt la fel de dăunătoare poziţiile extreme – de stânga sau de dreapta. Atât fetişizarea pieţei ca factor reglator în economie, cât şi ignorarea ei şi fetişizarea rolului statului s-au dovedit la fel de dăunătoare.

De aceea, poziţiile nostalgice care în faţa efectelor negative ale tranziţiei privesc spre trecutul recent al economiei etatizate, ca soluţie sunt şi nerealiste şi dăunătoare.La fel – fetişizarea pieţei şi a rolului ei şi ignorarea sau torpilarea rolului activ al statului şi al sectorului public pentru consolidarea unei economii de piaţă funcţionale, eficiente, compatibile cu economia europeană din care facem parte şi competitive în contextul actual al integrării noastre.

6. – Ofer, pe această temă, câteva citate, cred actuale, în legătură cu ce poate şi trebuie să facă statul şi ce nu – în această perioadă de tranziţie, prezentate in momentul preluării mandatului de preşedinte, după alegerile din 1992:

· “Trebuie evitate două pericole extreme: etatismul exacerbat, pe de o parte, şi nonintervenţionismul, pe de alta.

Ce nu trebuie să facă statul în domeniul economic?

. Statul nu trebuie să se substituie iniţiativei agenţilor economice, cu capital de stat sau particular; organismele sale nu trebuie să afecteze autonomia agenţilor economici; nu trebuie să cedeze tentaţiei – foarte puternice uneori – de a reveni la mecanismele sistemului centralizat de comandă

.· Statul nu trebuie să practice o fiscalitate opresivă, care inhibă iniţiativa economică; din contră, trebuie să gândească pârghii de stimulare a iniţiativei.

· Statul nu trebuie să se lanseze în cheltuieli guvernamentale excesive, generatoare de inflaţie sau care pot duce la creştere peste limita normală a datoriei publice.

Ce trebuie să facă, însă, statul în această perioadă

· Înainte de toate, statului îi revine asigurarea stabilităţii interne, a ordinii de drept, apărarea proprietăţii private şi publice, stoparea corupţiei

.· Totodată, statul trebuie să creeze un cadru instituţional, inclusiv sistemul financiar-bancar, şi un climat de afaceri favorabil, cu proceduri simplificate, care să încurajeze iniţiativa particulară şi să stimuleze dezvoltarea activităţilor economice

.· Statul este responsabil de buna gospodărire a patrimoniului public.

· Statul are obligaţia, în condiţiile disfuncţionalităţilor perioadei de tranziţie, de a-şi asuma rolul principal în soluţionarea unor probleme de interes general: asigurarea populaţiei cu alimente de bază şi căldură; scoaterea din criză a unor sectoare şi ramuri economice, creşterea numărului locurilor de muncă, protejarea grupurilor defavorizate (salariu minim garantat, pensii, ajutoare sociale), ocrotirea sănătăţii publice, susţinerea învăţământului, cercetării, culturii, asigurarea resurselor pentru apărarea naţională, protecţia mediului, a bogăţiilor naturale.

· Evident, nu este vorba de revenirea la metodele economiei centralizate, ci de folosirea unor instrumente care să ne apropie de mecanismele economiei de piaţă…

Sugerez spre lectura celor interesaţi lucrarea “Încotro societatea românească?”, apărută în 1999 la Editura Mondo Media, precum şi textul expunerii la SNSPA din 26 ianuarie 2004, consacrat temei rolului statului în societatea contemporană (in zilele urmatoare voi insera pe blog, textul expunerii ).

Advertisements

32 Responses to “LOCUL SI ROLUL STANGII ASTAZI”

  1. LOCUL SI ROLUL STANGII ASTAZI Says:

    […] continuarea pe ioniliescu.wordpress.com sursa […]

  2. Mihnea S Says:

    Domnule Iliescu,
    imi pare rau ca am citit de-abia acum postarea Dumneavoastra, caci astazi am avut examenul de Doctrine Politice la facultate si cerinta presupunea abordarea aspectului implicarii statului in viziunea socialismului. Sunt sigur ca ce ati scris Dvs. mi-ar fi ajutat mai mult, desi am tratat subiectul din cat mai multe puncte de vedere. Oricum, postarea Dumneavoastra m-a ajutat sa ma “verific”.
    Va multumesc pe aceasta cale!
    Numai bine!

  3. Ovidiu Says:

    Stimate Presedinte Ion Iliescu, va multumesc !

    Adevarul ca am pus inca o proba BETON ! avem un presedinte periculos, era turnator securist la Constanta, 1977-1979 .

    Am citit toate articolele, mi-a placut foarte mult articolul despre modificarea constitutiei.

    Va doresc multa sanatate.

    Cu stima,
    Ovidiu. ps. nu ma pot loga pe adresa blogului meu, de aceea las link-ul

    http://stirea.wordpress.com/

  4. comentatorul Says:

    ——————————————————————————–
    SONDAJ: CINE A GESTIONAT MAI EFICIENT ECONOMIA ROMANIEI?

    http://www.sondaje.php0h.com/economiatarii.php
    ——————————————————————————–

    De preferat ar fi bine sa raspundeti la intrebare dupa ce cititi expunerea presedintelui Ion Iliescu, indeosebi punind accent pe intelegerea ideilor sale cu privire la gestionarea economiei Romaniei inainte si dupa 1989.

    Citat: ION ILIESCU
    “Planificarea socialistă – a devenit, în fapt, domnia arbitrariului, a factorului subiectiv – statul. Sistemul ierarhic, piramidal, superbirocratizat de conducere administrativă, centralizată a economiei s-a dovedit o frână în promovarea inovaţiei, a creativitatii şi în asigurarea unui management eficient al economiei.”

  5. comentatorul Says:

    Ce Nota acordati Parlamentului Romaniei pentru modul in care isi face datoria fata de alegatori?

    http://www.sondaje.php0h.com/nota.php

  6. florinsinteza Says:

    @ Ion Iliescu

    M-am bucurat sa citesc acest mesaj de fond – de la el pot deriva discutii pe o multime de aspecte particulare.

    Concluzia foarte sumara ar fi ca dupa esuarea comunismului mesajul principal al stangii ar fi acceptarea pietei ca mecanism de alocare a resurselor urmand ca statul sa corecteze “inegalitatile”, in special prin fiscalitate. Ca sa il citam pe Deng Xiao Ping – “mai intai trebuie sa se imbogateasca unii ca mai pe urma sa poata avea toti”.

    As fi interesat de pozitia dumneavoastra relativ la urmatoarea intrebare:

    Intrebarea 1: Ce principiu ar trebui sa guverneze aceasta redistribuire ?

    Ar trebui sa primeze conceptul de “egalitate” (abordare doctrinara) sau conceptul de “eficacitate” in imbunatatirea nivelului de viata al “cetateanului mediu” (abordare pragmantica) ?

    Odata ce stim care ar fi principiul din spatele mecanismului de redistributie, cat si cum se impoziteaza sunt doar chestiuni de detaliu.

    O sa ma explic.

    Fie 2 economii: S (de stanga) si D (de dreapta) ambele cu un PIB de 1000 de dinari. In economia S, cu taxe mari, cei mai saraci 80% din populatie detin 50% din economie deci 500 de dinari. In economia D, cu taxe mici, cei mai saraci 80% oameni detin 30% din economie deci 300 de dinari. Sa presupunem ca procentul detinut in economie ramane constant in timp.

    Daca economia D creste cu 5% pe an si economia S creste cu 2% pe an, atunci dupa 30 de ani, economia D va valora ~4320 dinari si economia S va valora ~1810 dinari.

    Marea masa a celor din economia S vor avea sentimentul egalitatii dar vor detine doar 900 dinari. Cei 80% din economia D vor avea 1300 de dinari.

    Procentajele initiale se vor schimba – in orice caz, dupa suficient timp masele traiesc mai bine in economia cu cea mai mare crestere economica.

    Intr-o lume globala ca cea de astazi sunt mai multe motive care favorizeaza economiile de dreapta:
    – capitalul poate circula liber;
    – cei 20% care sunt cei mai taxati pot circula si ei liberi – si se intampla f mult.
    – eficienta colectarii taxelor scade considerabil dincolo de ~35% din PIB. Statele socialiste din Europa au un buget de ~50% din PIB.

    Motivele care sa favorizeze o societate de stanga exista dar sunt mai dificil de exploatat:
    – o populatie mai educata in medie deci mai productiva;
    – cercetare si dezvoltare – desi Statele Unite au o cercetare mult mai puternica decat UE;

    O stanga ce nu propune politici care sa rezulte in crestere economica e sortita esecului pe termen lung.

    Sper ca am reusit sa ma explic si mai adaug o intrebare:

    Intrebarea 2: Daca ati fi convins de faptul ca pe termen lung cota unica aduce o crestere economica sustenabila (pe 30 de ani) cu o rata vizibil mai mare decat impozitul progresiv ati sustine aceasta masura ? Sau ar prevala faptul ca genereaza inegalitate ?

    O zi buna,
    FS

    PS – Curios este ca statele europene “socialiste” cu impozitele progresive cele mai mari, au cele mai mici impozitele pe castiguri din capital (0% in Belgia, Olanda si chiar tarile din Nord favorizeaza capitalul). Statele Unite cele capitaliste taxeaza castigurile din capital cu 15% si nici nu au TVA (care e impozit regresiv si loveste mai mult in patura saraca).

  7. Bibliotecaru Says:

    De mult timp aştept o discuţie doctrinară.

    Sunt foarte multe de discutat. Am să încep cu o problemă punctuală. Marx vorbeşte despre trecerea la socialism prin creşterea exponenţială a sistemului de trai ca urmare a industrializării. Altfel spus, Marx intuieşte că economia va evolua în aşa măsură încât plus valoarea va acoperi nevoile tuturor cetăţenilor. Ceea ce nu ia în calcul Marx este că plus valoarea acoperă nevoile momentului trecut dar nu şi al prezentului. El nu ia în calcul că şi un muncitor îşi poate dori o vilă în loc de un apartament social, iar atunci când are o vilă îşi doreşte o mică insulă… şi aşa mai departe. Greşeala pe care o găsesc la Marx este că nu ia în seamă evoluţia societăţii, gândeşte viitorul fără a se gândi la evoluţii sociale. Practic o scăpare cauzată de faptul că Marx este un gânditor al filozofiei economice şi nu a celei sociale. Aceasta a fost mica greşeală a lui Marx, o greşeală care a dus însă la victoria lui Hegel. Greşeala socială a sovieticilor a fost cu totul alta. Marx spune că trecerea la comunist se face ca urmarea firească a creşterii exponenţiale a plus valorii într-un mediu industrial şi a unei creşteri a industrializării. Unde găseşte teoria marxistă teren fertil? Într-o ţară eminamente agrară cu o industrie subdezvoltată, practic cu un procent foarte mic al burgheziei. În plus, Rusia (mai târziu URSS) trece prin frământare şi o instabilitate îndelungată, război civil, război mondial… nimic din acestea nu lucrează pentru bunăstarea ţării. Iată de ce comunismul a fost nevoit să fie utopic, practic nu a avut nici o şansă.

  8. Bibliotecaru Says:

    Ca să revin la doctrina social-democratism, am să fac o afirmaţie pe care nu am auzit-o încă asumată de nici un lider social-democrat. Socialismul şi social-democratismul nu au nici o legătură unul cu altul.
    Socialismul implică desfiinţarea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie şi de schimb şi punerea acestora sub controlul statului. Social democraţia este o grefă socială pe o doctrină capitalistă care, până la urmă, este o contrapondere a sistemului liberal. Iată de ce logica spune că social-democraţia nu poate funcţiona decât ca alternanţă la o doctrină de tip liberal, adică acumulatoare de capital privat. Într-o societate normală modernă, partidele de tip liberal trebuie să dezvolte economie prin încurajarea întreprinzătorilor, a acumulărilor de capital, a structurării pieţei pe principiile de corelare a nivelului de cumpărare şi a sistemelor de management, moment cânt intervenţia statului este liberă. Această perioadă de guvernare ar trebui să fie cea care consolidează economie consecutiv cu accelerarea consumului şi a economiei în general. Beneficiind de binefacerile unei economii care zumzăie, social-democraţia vine să construiască binefacerea socială pe seama încetinirii acumulării veniturilor şi a capitalizării lui. Este normal ca în cazul social democraţiei creşterea economică să fie moderată dar să avem un boom al intervenţie statului în domeniile care nu au o componentă mercantilă: cultură, sănătate, fond de pensii…
    Mă opresc aici pentru a nu plictisi.

  9. florinsinteza Says:

    @Bibiotecaru

    Necesitatea economiei de piata este acum acceptata cam de toata lumea.

    Exista si un fundament teoretic pentru “market socialism” – modelul Lange. O buna introducere e pe wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Market_socialism

    In consecinta, odata ce au acceptat ideea de economie de piata, partidele de stanga cauta intreprinzatorii la fel ca si cele liberale. Problema apare cand politicile de stanga ingreuneaza viata intreprinzatorilor si franeaza economia.

    Un exemplu fericit este California vs statele din centrul SUA. California este un stat cu impozite foarte mari, legislatie relativ restrictiva si in general costuri mari. La polul opus sunt state ca Texas sau Alabama – taxe mici, in general costuri mici si legislatie permisiva.

    Cu toate astea, California este de departe cea mai puternica zona economica a SUA – cred ca are un PIB echivalent cu Franta. Asta in principal pentru ca a reusit sa devina un hub pentru tehnologia inalta atagand cateva sute de mii de “muncitori” f calificati in IT si biotehnologii. Mai nou, California incearca sa-ti mentina leadershipul tehnologic in domeniul “clean technology”.

    Deci as spune ca politicile de stanga pot sa creeze un avantaj economic dar implementarea lor in directia asta nu a reusit in multe locuri.

    Doza de interventie a statului si ariile in care trebuie sa intervina e o problema a carei solutie e cautata prin trial-and-error de guvernele ultimilor 30-40 de ani din SUA and UE.

    Ce ar fi de dorit pt Romania este sa nu mai repete ce s-a dovedit deja gresit in alte parti. Am putea discuta pe cazuri concrete.

    Cu bine,
    FS

  10. cirlovacristian Says:

    D-lui ION ILIESCU
    1. – La origini , stanga s-a dezvoltat, in cursul secolului al XIX-lea ca miscare de protest, antisistem fata de marile inechitati sociale si abuzurile capitalului, in faza sa incipienta (acumularea primitiva de capital).

    Practic aceasta miscare era impotriva liberalismului NU?

    2. – După primul război mondial, stânga s-a scindat în două mari curente – cel radical, comunist, care a avut ca suport apariţia Uniunii Sovietice – ca expresie a socialismului de stat, şi curentul moderat – social-democraţia

    Aici cu aparitia URSS este o mare problema.Si doresc sa va intreb:
    Va spune ceva ”Falansterului de la Scăieni” sau chibuturile?
    Cit de implicati sunt evrei din Europa in aceste actiuni de destabililizare a unei natiuni?
    Se stie ca social-democratia se impune in fata ”capitalismului” sistematic si gradual.Cit de ”departe” ajunsese dl.Petre Roman de a trebuit
    sa-l ”inlaturati”?
    Considerati ca dl.Petre Roman ” o luse inaintea vremurilor”?
    Considerati ca ”ultima” faza este Comunismul?
    Se poate ”studia” lejer migratia triburilor-popoarelor- de sorginte evreiasca,ba mai mult unde au ajuns si de unde au fost exclusi si de ce?

    3. – Anul 1989 marchează,deci, prăbuşirea sistemului socialismului de stat şi un moment radical de schimbare a climatului internaţional – încetarea “războiului rece“, dispariţia lumii bipolare.

    Parerea mea este ca niciodata nu a existat o lume bipolara.Ar fi fost prea simplu.Impresia a fost de bipolaritate deoarece nu sunt luate in calcul ”influentele ” si ”prieteniile” intre si dintre popoarele mapamondului.
    Se intrevede tot mai clar cit de de mult conteaza ”investitiile”.

    4……..”Comportamentul ostentativ al noilor îmbogăţiţi, care îşi etalează strident bogăţia ”.
    Cumva in PSD nu exista noi imbogatiti care isi etaleaza strident bogatia?
    IN PSD EXISTA MEMBRII MARCANTI CARE NU SUNT IN CONCORDANTA CU SOCIAL-DEMOCRATIA SI ISI ETALEAZA STRIDENT BOGATIA.
    DE CE II TOLERATI?

    Domnule Ion Iliescu daca lasati ca faptele sa mearga de la sine,adica pe metoda timpul le rezolva pe toate,ideea de social-democratie va exista dar PSD-ul va dispare(decimat,inglobat,asimilat).
    Avem nevoie de fapte nu doar de vorbe.
    Sunt oameni care cred in ideologia de social-democratie ce se va intimpla cu acesti oameni?
    Romania ,in speta PSD-ul,nu are grija de acesti oameni?
    Si ei sunt cetateni Romani!!
    D.Sirbu,V.Ponta,T.Corlatean,etc.. sunt acei precursori ai acestui partid?
    Ei vor duce mai departe ideologia de social-democratie?
    Ei au ”testamentul” in mina de la PSD?
    Va multumesc
    PS
    La Partidul Laburist din GB nu am observat asemenea persoane ca D.S,T.C.,V.P,etc.. si care mai au si ascensiune politica asa de rapida.
    Noroc cu……de au ajuns asa departe

  11. Bibliotecaru Says:

    @ florinsinteza
    Există un text psihologic. Ţi se arată o foaie pe care scrie Albastru cu culoare roşie. Şi eşti întrebat, ce culoare vezi pe coală. Poţi spune roşu pentru că vezi culoarea roşie sau poţi răspunde albastru pentru că este scris cuvântul (abstract) albastru.
    Domnia voastră folosiţi cuvântul socialist cu alt inţeles decât este el în DEX.

    SOCIALÍSM s.n. 1. Ansamblul doctrinelor social-politice care urmăresc reformarea societăţilor umane prin desfiinţarea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie şi de schimb şi punerea acestora sub controlul statului. ♦ Socialism ştiinţific = ansamblul concepţiilor marxist-leniniste privitoare la structura şi dinamica proceselor trecerii omenirii de la orânduirea capitalistă la orânduirea comunistă. Socialism utopic = ansamblul concepţiilor socialiste care concep instaurarea orânduirii socialiste ca o cerinţă a raţiunii, ca o concretizare a unui ideal moral. 2. (În teoria marxistă) Orânduire socială bazată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare aliată cu celelalte clase şi categorii sociale muncitoare, pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producţie şi pe realizarea retribuţiei potrivit principiului „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după munca depusă“. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialisme, germ. Sozialismus.

    După cum observaţi, nu putem vorbi despre economie de piaţă.

    Dumneavoastră, şi mulţi alţii de fapt, numiţi socialism un “ceva” global care conţine ideile de stânga. Link-ul pe care mi l-aţi dat duce către piaţa socialistă, nu are nimic de a face cu economia de piaţa. Dacă citiţi cu atenţie, veţi vedea că se referă la începutul secolului trecut.
    Este adevărat, se vorbeşte despre o economie de piaţa “socialistă” în cazul Chinei, acolo însă vorbim de o economie etatizată în care, acum, se descentralizează piaţa de capital. Piaţa reprezintă categoria economică a producţiei de mărfuri în care îşi găseşte expresia totalitatea relaţiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumpărare a mărfurilor. Regulile economice în China nu sunt însă desprinse din balanţa instabilă a cererii-ofertei, motiv prin care China îşi permite să vândă produse la preţuri atât de mici.

  12. comentatorul Says:

    Citat: Bibliotecarul:

    “Socialismul şi social-democratismul nu au nici o legătură unul cu altul”

    Total de acord. Social Democratia este un fel de sinonim pentru Liberalism adica PSD nu reprezinta altceva decit un partid liberal care nu are litera L in titulatura.

  13. radupress Says:

    Ideologia social-democrata este exrem de generoasa, nimeni nu poate contesta acest lucru, dar are un singur punct slab – greutatea de a o pune in aplicare.
    Cei chemati sa o implementeze, sunt totusi oameni.

  14. Mihnea Georgescu Says:

    Foarte pertinentă analiză! Va lăsa oare “Statul” de la “el”, prin reducerea cheltuielilor? Ceauşismul a fost, până la urmă, o dictatură a Statului autarhic, în sens oriental. O stângă europeană modernă are o poziţie echilibrată în chestiunea impozitării progresive şi a ajutoarelor sociale.

    În altă ordine de idei, domnule Iliescu, v-am lansat o “leapşă virtuală” pe blogul meu. Ce părere aveţi despre actualele “mişcări de trupe” din presă, dar şi despre cele previzibile? (plecarea lui CTP şi nu numai) Leapşa provine de la Andrei Chiliman.
    Aşa cum domnul Chiliman a răspuns la leapşa mea cu blogodependenţa, primită de la dumneavoastră, domnule Iliescu, m-aş bucura, pentru simetrie şi nu numai, să aflu răspunsul dvs. la această leapşă pe care am primit-o de la dl. Chiliman.

    Iată-mă şi “mesager al zeilor”, ca un Hermes care şi-a făcut blog…

  15. florinsinteza Says:

    @Bibliotecaru

    As avea 3 observatii:

    1. Socialismul este un concept care a evoluat ca oricare altul. DEX nu este autoritatea suprema in material de ideologie politica. Daca cvasi-majoritatea partidelor de stanga practica socialismul in alta forma decat la 1900 n-o sa-i mai numim socialisti pentru ca e contrar DEX-ului ?

    As mai face o observatie: aceeasi evolutie s-a intamplat cu liberalismul si in general gandirea de dreapta. Toti marii capitalisti (de exemplu Ford) au realizat (1) ca fara dezvoltarea puterii de cumpararea la nivelul maselor nu au pentru cine produce si ca (2) anumite masuri sociale sunt necesare stabilitatii sistemului.

    In afara de partide de 1-2% nimeni nu mai contesta azi aplicarea ambelor tipuri de instrumente: economia de piata si politicile publice.

    2. Esenta socialismului este distributia echitabila a plus-valorii mai degraba decat modul in care aceasta plus-valoare se obtine. L-as cita aici pe Deng Xiaoping:

    “Planificarea si economia de piata nu sunt diferenta esentiala intre socialism si capitalism. O economie planificata nu e prin definitie socialsits, pentru ca exista planificare sub capitalism – economia de piata se poate intampla si in socialism.

    Planificarea si economia de piata sunt ambele mijloace de a controla activitatea economica”

    3. Exemplul dvs cu China e incorect.

    In primul rand, ce conteaza este ca intern mecanismele de stabilire a pietei sunt cele ale pietei.

    In al doilea rand, cursul valutar e in mod notoriu manipulat de toate statele. In functie de situatie poate sa convina un curs mai puternic (materii prime ieftine, stimularea consumului) sau mai slab (stimularea exporturilor). De acord – cursurile internationale nu sunt neaparat rezultat al pietei. Asta nu face ca statele care practica asta sa fie socialiste.

    O zi buna,
    FS

  16. emigrantul Says:

    DIN MARILE REALIZARI ALE REVOLUTIEI!

    AZI – AGRICULTURA –

    Fotografiate din avion, cimpiile tarii sunt un adevarat jaf de petece lungi si extrem de numeroase. Intreaga Romanie este zdrentuita in sfori de tarla, unele chiar mai inguste decit drumurile.

    Cine nu ma crede poate viziona imaginile de aici:
    http://www.canada.php0h.com/Agricultura.html

  17. cbaltatescu Says:

    Cum spunea si cineva mai sus, postul dumneavoastra poate naste multe discutii, in mare parte doctrinare, da, in multe directii.

    Inainte sa spun ce vreau sa spun nu pot sa nu fac doua observatii, una care sunt sigur ca va fi categorisita drept rautacioasa.
    1. aici nu ma refer la dumneavoastra, am observta ca ati avut grija sa specificati faptul ca Marx vorbea despre capitalismul de la momentul respectiv, cel incipient. Ei, lucrul asta par sa-l uite MULTI din cei ce il transforma pe marx in niste sfinte moaste si-l pomenesc de cate ori vine vorba sa argumenteze o pozitie de stanga. Marx poate ramane in manualele de economie, dar nu in discutiile lucide pentru ca teoriile lui sunt, pur si simplu, anacronice. Premizele si concluziile lui aveau sense ATUNCI.

    2. Nu pot sa ma abtin sa observ ca asa cum am banuit, veti atinge tangential si problema impozitelor. Foarte bine. Ce nu imi place este analiza “obiectiva” asupra economiei de dupa 89 avand in vedere ca rolul dumneavoastra a fost CENTRAL. Cum puteti sa vorbiti de polarizarea societatii dupa 89 si sa nu vi-o asumati, intr-o masura, cat de mica, atat dumneavoastra cat si partidul. Imi pare rau, dar nu cred ca istoria va va permite o pozitie “obiectiva”, ati fost parte din ea.

    Am sa incerc sa fiu scurt si am sa incep cu conclluzia. Nu sunt de acord cu dumneavoastra pe problema impozitului unic si am sa-mi permit un mic calcul matematic si o opinie proprie.
    Afirmatia ca cei cu venituri mici PIERD la aplicarea unei taxe unice este falsa insa modul in care PSD-ul a ales sa prezinte problema mi s-a parut iarasi, sofistic, ca sa nu zic insidios. Se argumenta ca “bogatii” vor primi in plus la salar x milioane pe cand strungarul, cu salar minim, 100 de mii. Nu inteleg cum pierde strungarul atat timp cat el primeste fie si 1 leu. Ce ma intereseaza pe mine cat castiga altii? Atat stiu sa fac, atat valoreaza munca mea, daca e sa fiu invidios, pot fi invidios si in regimul unui impozit progresiv, bogatii castiga mai mult si atunci. Aceasta speculare a invidiei maselor si a imaginii negative a patronului sau persoanei cu venituri mari mi se pare insidioasa.
    Nu inteleg cum s-a ajuns ca cei cu venituri mici pierd. Nu pierd, castiga mai putin IN PLUS. Sunt foarte curios insa daca psd-ul revine la putere vreodata si se trece pe impozitul progresiv, cum v-a explica aceluiasi strungar care de acum s-a obisnuit sa castige cat castiga, fie ei si numai 100 de mii in plus, ca de maine v-a castiga mai PUTIN. Pentru ca ori o taxa unica mai mare, 18, 20%, ori un impozit progresiv, salariile vor scadea. De acord, tot in proportii variabile, cele mari mai mult, cele mici mai putin. Dar vor SCADEA, si cel care le va scadea va vi psd-ul, asa se va interpreta. Mult succes :)

    Opinia personala, ca tanar de 27 de ani, cu un mic srl, in care sunt si administrator si angajat, infiintat in 2005, in parte si datorita taxei unice, cu cifra de afacere mica, este ca taxa unica m-a ajutat. E dreptul meu ca participant la o economie pe care dumneavoastra o huliti, sa spun ca desi foarte mic intreprinzator, nu m-am simtit decat incurajat de taxa unica si nici nu m-am simtit sufocat de “marii capitalisti”.

  18. 1ipse Says:

    @ Ion Iliescu
    Imi place ca sinteti consecvent, n-ati renuntat total la prima dragoste:
    “În ciuda unor elemente de politici sociale, incontestabile, în beneficiul unor largi categorii de cetăţeni – sistemul a clacat prin ineficienţa sa, intr-o perioadă de mare dinamism în dezvoltarea tehnologică şi economică, pe parcursul celei de a doua jumătăţi a secolului XX.”
    Cu alte cuvinte: sistemul era bun saracul, pacat ca s-a bagat dinamismul asta feroce in dezvoltarea tehnologica ca altfel mincam capitalisti pe piine in ziua de azi – nu de alta dar nu ar mai fi fost nici margarina proasta pe piata, de unt sa nu mai vorbim! Spuneti-ne si noua, care erau acele mari beneficii ale largilor categorii de cetateni? Care erau largile categorii, membrii CC, sefii de post ? Spuneti mai bine ca este un sistem propice abuzurilor de putere, nepotismului, bacsisului, etc.. totul controlat si aprobat la nivel central! Sa va aduc aminte: ratii la zahar, ulei, carbuni si lemne, cozi interminabile la carne, lapte, oua….pina si la hirtie higienica!

    Personal ati avut la dispozitie doua, aproape trei mandate sa ne demonstrati ce trebuie si ce nu trebuie sa faca statul in relatiile dintre agentii economici, si nu numai. Concluziile pe care le-ati subliniat in articolul de fata nu prea sint sustinute de fapte, sau le-ati tras mai la sfirsit, asa dupa terminarea mandatelor? Sa va aduc aminte din trecutul apropiat si glorios:
    “Nu ne vindem tara!” (gurile rele zic ca am dat-o gratis) – unde sint industria metalurgica, constructoare de masini si petrochimica romaneasca? Dar altele? Dar oamenii, specialistii?
    “Noi muncim, nu gindim” – fara comentarii!

  19. Bibliotecaru Says:

    @ comentatorul
    Ai intuit perfect. Cu adevărat, PD a avut până de curând o doctrină social-democrată, probabil aceiaşi cu a PSD-ului sau foarte apropiată. Dacă ţin bine minte, abia în 2003 a trecut la o doctrină populară, o doctrină care este, prin definiţie, hibridă şi “căpuşează” orice sistem doctrinar, de stânga sau de dreapta, pentru a permite mişcarea stânga-dreapta. Abia prin 2005 PD a început să fie asociat cu o doctrină populară, cu ocazia problemei asocierii în grupurile Parlamentului European.

  20. drtm Says:

    Domnule Preşedinte,

    Expunerea domniei voastre este foarte interesantă şi mă bucur că aţi decis să promovaţi ideile de stânga prin educarea participanţilor la viaţa politică. Când spun participanţi la viaţa politică mă refer la toţi cei implicaţi în fenomen, la diferite nivele, de la politicieni la electorat. Sincer, cred că mulţi dintre politicieni au nevoie de educaţie de bază în teoria politică, inclusiv asupra curentului pe care îl reprezintă.

    Din nou aveţi o iniţiativă la care cei care conduc, cel puţin formal, destinele stângii româneşti, nu s-au gândit…

  21. Bibliotecaru Says:

    @ florinsinteza

    Că socialismul şi liberalismul a evoluat, sunt perfect de acord. Că nici PNL nu este un partid liberal, iarăşi sunt de acord.

    Am dat definiţia de DEX pentru că, dacă nu stabilim ce înseamnă cuvintele prin care dialogăm, se ajunge la dezmembrarea posibilităţii de a ajunge la un rezultat. Desigur, pot numi un struţ ca fiind găină, dar trebuie să anunţ această intenţie.

    În înţelesul filozofic şi politic socialismul asta e, o stare de trecere între posesiunea particulară la lipsa de posesie particulară (comunism).

    În ziua de azi există o mare problemă doctrinară, o problemă care nu este recunoscută de nici un partid politic. Partidul (de unde şi numele) trebuie să fie o grupare care-şi apără interesele. Partidul Ţărănesc apără drepturile ţăranilor, Partidul Liberal apără drepturilor oamenilor de afaceri, Partidul Şoferilor apără drepturile şoferilor… Adică un partid politic apără drepturile unui grup mai restrâns sau mai larg în defavoarea celorlalte grupuri. Iată deci că un partid ţărănesc este opus unui partid liberal, unul apără ţăranii, altul apără burghezia, orăşenii.
    Un partid naţional este opus unui partid etnic. Cu alte cuvinte, un partid cum ar fi PNL ar trebui să fie în mare râcă cu UDMR, pentru că doctrinele lor sunt în poziţie conflictuală prin definiţie.

    Ce se întâmplă, de unde această stare de fapt, de ce apar confuzii în percepţiile doctrinare? Pentru că nu mai vorbim astăzi de partide politice ci de adunări de oameni aflaţi în relaţie de “cumetrie”, cum genial a spus domnul Iliescu şi nu a înţeles nimeni despre ce e vorba.

    Pentru domnul Meleşcanu nu are mare importanţă dacă este social-democrat sau naţional-liberal. Ca domnia sa sunt sute de oameni politici care se simt bine în orice fel de sistem doctrinar. Politica partidelor nu mai lucrează pentru o clasă, un grup de oameni, pătură socială. Politica de astăzi a partidelor îşi arogă dreptul de a lucra pentru întreaga societate românească, exact ca Partidul Comunist. Nu mai avem partide antagonice care se lupta în parlament pentru a influenţa bunăstarea celor pe care îi apără ci mai multe partide unice care apără interesele membrilor de partid, în special a membrilor din vârful partidului. Poporul nu intră în calcule decât ca purtător de vot. iată de ce sperie votul uninominal. Parlamentarul ales Uninominal va trebui să reprezinte pe cel ce îl votează pentru că nu va mai depinde de partid alegerea lui. Sistemul oligarh, din orice partid, de la orice instituţie care operează cu candidaţi aleşi, nu-şi doreşte să depindă de vot. Un partid politic care trece de 5% nu are de ce să se îngrijoreze de votul poporului. Cine trebuie va fi ales.

    Spui:
    “(1) ca fără dezvoltarea puterii de cumpărarea la nivelul maselor nu au pentru cine produce si ca (2) anumite masuri sociale sunt necesare stabilităţii sistemului.”

    Perfect adevărat. Doar că acest model se poate realiza cu un consum foarte mare de resurse, o risipă colosală. SUA trăieşte bine pe seama unui deficit extraordinar şi pe tipărirea de bani fără acoperire. Bunăstarea SUA este ţinută de toate acele ţări care pompează resurse, precum Kuweitul sau alte ţări arabe. Ce spunea Traian Băsescu cu băieţii deştepţi din energie, iei ieftin şi dai scump, fără nimic altceva decât cu o semnătură pe o foaie, aceasta este calea americană, de la piaţa petrolului până la piaţa bursieră. Să nu uităm că începuturile UE sunt legate de piaţa cărbunelui.

    S-ar putea să şochez pe cineva, dar în România economia de piaţă nu funcţionează încă 100%. Există multe domenii economice de monopol, mai ales în domeniul energiei… mă rog, nu mă arunc în această dispută. E prea mare pentru a fi dusă pe un blog.

    Revenind la Social-Democraţie, dacă e să punem o etichetă pe principiile care domină doctrinar acest curent filozofic, aş spune că este doctrina politică privind organizarea şi conducerea democratică a societăţii, având la baza principiile egalităţii şi dreptăţii sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale şi spirituale, ale protecţiei sociale a categoriilor de cetăţeni defavorizaţi, prin limitarea puterii claselor sociale avute, îndeosebi a monopolurilor.
    După cum se vede, social-democraţia apără cetăţeni defavorizaţi, adică este “de stânga” dar nu are nimic de a face cu etatizarea propietăţii.

    Desigur că domnul Deng Xiaoping spune foarte multe lucruri interesante. Şi Ceauşescu spunea în fiecare cuvântare cât de democratică era Republica Socialistă România. Planificarea şi economia de piaţă sunt în contradicţie evidentă. De ce? Pentru că marfa este, printre altele, o măsură a rarităţii. Planificarea înseamnă să produci cât ai nevoie, economia de piaţă înseamnă să plăteşti mult pentru un lucru rar şi puţin pentru un lucru care este găsit peste tot. Iată de ce ziceam mai zis că SUA consumă multe resurse, tocmai pentru că nu sunt planificate, se face un supra-consum într-o economie care funcţionează bine atunci când se consumă prea mult. Economia de piaţă foloseşte întotdeauna o societate de consum, altfel nu poate genera bunăstare socială.
    “Planificarea si economia de piaţă sunt ambele mijloace de a controla activitatea economica”
    Sunt perfect de acord, dar o fac în mod diferit şi cu mecanisme diferite. Ca să îngroş un pic situaţia prin exagerare, economia de piaţă a lui Deng Xiaoping este cartelarea alimentelor (poate cineva îşi mai aduce aminte de timpurile de dinainte de 89)

    Şi eu spun că pe termen lung planificarea este mai ocrotitoare cu mediul înconjurător. Dar aici este o altă poveste.

    Mai spuneţi că:
    “In primul rand, ce conteaza este ca intern mecanismele de stabilire a pietei sunt cele ale pietei.”
    Păi tocmai asta spun, că intern nu funcţionează un mecanism al pieţei. Ca să existe o piaţă internă, ar trebui să existe o bursă liberă, un sistem al concurenţei… multe, foarte multe lucruri pe care China nu le are dar, probabil, că le va dezvolta în timp şi atunci nu va mai fi comunism în China.

    Mai spuneţi că:
    “In al doilea rand, cursul valutar e in mod notoriu manipulat de toate statele.”
    Uşor inexact. Acolo unde există economie de piaţă şi un curs liber, cum este şi la noi, cursul fluctuează, fie că vorbim de valută sau mărfuri. În societatea capitalistă avem un fixing al valorilor. Într-o economie de piaţă statul poate interveni doar ca jucător pe piaţă, cum ar fi în cazul pieţei valutare, cumpără sau vinde valută.

    Dacă sunt greşeli în postarea de mai sus, îmi cer scuze. Am scris pe repede înainte şi nu mai am timp să corectez.

  22. Confucius Says:

    Am citit cu mare interes articolul si comentariile. Toata aceasta dezbatere mi se pare excelenta.

    As mai adauga 2 pozitii personale.

    1. Referitor la rolul statului, cred ca trebuie adaugat acela de asigurare a infratructurilor necesare desfasurarii cat mai fluide a vietii economice si sociale. De la acest principiu pot deriva usor aspecte practice. Spre exemplu asigurarea infrastructurii de transporturi (sosele/autostrazi, cai ferate/terminale de cale ferata, porturi/ mijloace de asigurare a navigatiei pe apa, aeroporturi/mijloace tereste pentru navigatia aeriana), infrastructura urbana (strazi functionale, canalizare, scoli, asezaminte medicale, retele electrice, de gaze, apa, parcuri si alte locuri de agrement), infrastructuri de telecomunicatii (posta, voce, date,etc).
    Aici sunt doua aspecte interesante: a) pentru majoritatea celor de mai sus exista fonduri structurale disponibile; b) ansamblul lor faciliteaza dezvoltarea aconomica, chiar in masura mai mare decat masurile fiscale.

    2. As renunta la ideea de eliminare a cotei unice de impozitare. Personal nu cunosc pe nimeni care sa fi pierdut ceva la salariu ca urmare a ei. Dimpotriva. Spre deosebire de cineva de mai sus, eu sunt salariat si la fel sunt cei pe care ii cunosc direct. Un alt motiv este ca discursul contra suna un pic demagogic, pentru ca in pofida numelui, avem de-a face in realitate cu o impozitare progresiva a veniturilor. Acelasi procent inseamna impozit mai mare le venituri mai mari. Sincer, daca PSD-ul vine in platforma-program de la alegeri cu promisiunea eliminarii cotei unice, eu nu voi vota PSD, pentru ca voi castiga mai putin. Sa nu ne amagim, cei care castiga enorm vor gasi mijloacele necesare sa evite impozitarea castigurilor. Eu nu. Adica in practica vor pierde doar cei mai saraci.

  23. Gabriela Savitsky Says:

    Domnule Ion Iliescu,

    v-am scris de multe ori, de foarte multe ori despre situaţia reală, interioară, a partidului. Nu mai am decât o frază despre cum văd eu lucrurile: întoarceţi PSD-ul aşa cum se răstoarnă o mămăligă; acolo veţi găsi – şi ştiţi că e aşa – resursele şi soluţiile. Altfel, putem să ne luăm “adio” de la “stânga” românească.

  24. Gabriela Savitsky Says:

    @tuturor acelora care-l contestă vehement pe Dl. Iliescu

    dacă n-ar fi această distrugere, dacă n-am fi ajuns aici, aproape disperaţi de îngrijorare, n-am fi avut niciodată reprezentarea reală a “capitalismului de cumetrie”;
    dacă nu am fi asistam, indiferenţi, la distrugerea a ceea ce s-a construit în ţara asta timp de 45 de ani, n-am fi ştiut cum putem construi – ca să construieşti ceva, trebuie mai întâi să dărâmi;

    Cred ca Ion Iliescu a ştiut şi ne-a lăsat în pace, oricum nu l-ar fi bănuit nimeni de bune intenţii, dacă ne-ar fi atras atenţia, să distrugem tot ca nişte copiii năzdrăvani.

  25. SorinPLATON Says:

    Teoretic stanga romaneasca, de fapt la fel si in ceea ce priveste centrul si dreapta politica este bine conturata, problema care se pune fiind distanta uriasa intre “ce predica popa si ce anume bea respectivul popa”. Intentiile sunt salutare pana cand apar in schema cuantificate resursele umane… Este nevoia de autentificare prin profesionalism in granitele unei doctrine (posibil de stanga) pentru a se putea ajunge la mult trambitata reforma a clasei politice si nu doar o continua migratie si jinduire a pozitiei supra-privilegiate, cum este acum asociata in subsidiar de omul simplu “meseria de politician”.

    Consider la fel de utila promovarea unor dezbateri in si cu public vis a vis de moralitatea si indreptatirea celor care doresc sa reprezinte (prin politica) mari mase de oameni. Este necesara clarificarea pozitiei ca “necesar elitiste” sau “necesar comune” a oricarui cetatean ce doreste sa se implice in politica, si abia apoi ar trebui sa se treaca la etapa a doua, de constientizare, faliere a bazinului electoral in functie de oferta (culoarea doctrinara).

    Consider romanii mult prea inculti politic pentru a se promova soft-ul problemei (doctrina) cand sunt inca mari carente la departamentul hard, ca sa spunem asa.

    Aplecarea intelectualilor romani in calitate de potentiali formatori de opinie pe stanga spectrului politic, ca in orice tara civilizata normala, va fi un prim semnal ca ceva se intampla bine, si ca lumea considera eficiente valorile promovate din aceasta directie.
    Pana ce lumea va simti cu “al saselea simt” ca totul este o mascarada ieftina menita supravietuirii la tabloul de comanda prin orice mijloace, populismul ieftin gen Basescu va avea castig net de cauza in orice context.

    1=

  26. MEMENTO « ECHILIBRU Says:

    […] ECHILIBRU Just another WordPress.com weblog « LOCUL SI ROLUL STANGII ASTAZI […]

  27. rdacian Says:

    In legatura cu parerea dumneavoastra privind cota unica, dati-mi voie sa am rezerve:

    1. Impozitul progresiv este discriminatoriu din punct de vedere al efortului impus contribuabilului. Nu exista ratiune economica pentru a impozita un contribuabil cu 40% din venit, comparativ cu altul care este impozitat cu 10%.

    2. Un venit mai mare presupune atat o pregatire profesionala mai buna, cat si un volum de munca mai mare, un efort personal de care trebuie sa tinem seama. Impozitul progresiv nu face decat sa penalizeze acest efort si sa descurajeze munca inalt calificata si efortul suplimentar.
    Cunosc multe cazuri, prieteni din strainatate, care considera ca nu merita efortul de a munci mai mult din cauza impozitelor.

    3. Impozitul progresiv diminueaza cheltuielile contribuabilului. Este foarte important, pentru ca efectul asupra economiei poate fi deosebit de puternic.
    O mare parte din valoarea unui produs consta in impozite si taxe (TVA, accize, impozite pe salarii, pe profit, impozite si taxe locale, etc…) parte care, in cele mai multe cazuri, depaseste 60-70% din valoarea de cumparare. Impozitul progresiv nu face decat sa diminueze volumul acestor impozite indirecte incasate de stat.
    Daca privim in perspectiva mai larga, aceasta inseamna inclusiv locuri de munca mai putine, deci si alte impozite directe mai mici.

    4. Traim intr-un “sat global”, devine din ce in ce mai usoara mutarea veniturilor in zone cu impozite mici. Este o situatie care va deveni foarte vizibila in anii care urmeaza si de care trebuie sa tinem seama. Daca politicile fiscale ale statului nu se vor adapta, aceste zone vor drena o mare parte din impozite care, o data plecate, vor reveni in tara cu mare greutate. Sa ne amintim cum a plecat valuta din tara dupa “nationalizarea” lui Stolojan.

    (Am sa va dau un exemplu: la sfarsitul anilor ’70, volumul afacerilor derulate prin paradisuri fiscale era de circa 25 miliarde de dolari. La inceputul anilor ’90, acesta depasise 625 miliarde. Nu stiu care este situatia acum, dar cate din marile investitii din Romania sunt facute din astfel de zone?)

    5. Cu cat impoziul este mai mare, preocuparea contribuabilului pentru minimizarea acestuia este mai mare. La inceputul anilor ’80, un studiu facut in Anglia si publicat in The Economist evidentia faptul ca, sub pragul de 10%, impozitul nu mai constituie o preocupare pentru cetatean. (Vad ca bulgarii l-au citit!)

    Cred si eu ca polarizarea sociala a devenit o problema, dar cauza nu este cota unica, iar solutia nu este impozitul progresiv.

    Cota unica nu a facut decat sa scoata la lumina o serie de venituri, uneori uriase, ale unor persoane. Reintroducerea impozitului progresiv le va ascunde din nou.

  28. florinsinteza Says:

    @ Bibliotecaru

    Apreciez argumentatia dumneavoastra.

    Cred ca intr-un post viitor o sa revin cu niste date cantitative relativ la sistemele de impozitare in China vs SUA vs diferite state in UE.

    Pentru moment as adauga doar ca in China bursa este foarte, foarte dezvoltata si la nivel de capitalizare si la nivel de lichiditate. Va asigur ca bursa de la Shanghai e de interes pentru investitori intr-o masura mult mai mare decat oricare alta din Europa de Est.

    Mai mult atat pe piata bursiera chineza cat si in imobiliarul din orasele mari exista actualmente un fenomen de bubble aproape definitoriu pentru notiunea de free-market.

    FS

  29. curent01 Says:

    @dn iliescu

    apreciez mult comentariul dumneavoastra despre ceea ce ar trebui sa insemne stanga in societatea romaneasca actuala. dincolo de aspectele doctrinare nu trebuie sa uitam ca oamenii care trebuie sa promoveze politic doctrina de stanga trebuie sa fie exemple ei insisi pentru a putea reprezenta aceasta doctrina politica. oamenii politici de stanga si felul in care se prezinta public sunt de multe ori mai importante pentru opinia publica, cei care voteaza decat ideile doctrinare in sine. cum as putea eu sa cred de exemplu in vasile dancu, dincolo de pregatirea sa intelectuala, cand discursul acestuia de tip bolsevic si atacurile la adresa altor membri de partid, inclusiv o referire directa la ceea ce inseamna o discriminare bazata pe varsta? ideile in acest caz raman raman pe hartie, nici macar nu le voi citi, cand oamenii care le prezinta sunt lipsiti in primul rand de cei 7 ani de acasa. cei care nu-si respecta parintii la bine si la rau sunt in opinia mea oameni pe care eu nu i-as vrea ca prieteni!

  30. beranger Says:

    @rdacian: “volumul afacerilor derulate prin paradisuri fiscale … depasise 625 miliarde.”

    Apropo, in timp ce marile averi pot eluda fiscul, prostimea proletar-salariata nu are cum sa evite nici o taxa/impozit/contributie!

    Asta ma face sa consider capitalismul profund imoral, iar ONU o papusa de mucava. Pana cand nu se va gasi o “Societate a Natiunilor” capabila sa INTERZICA paradisurile fiscale (inclusiv Isle of Man, cautati pe langa Marile Britanii), ei bine, pana atunci… TOT ce va spune Fidel Castro va fi adevarat!

  31. radualexandrupsd3 Says:

    In discursul catre membrii PSD3 din 25.01.2008 , ati mentionat ca nu avem economie de dragul economiei , ea exista pentru a sluji oamenilor.
    Stanga sustine dreptul tuturor de a se bucura de cresterea economica, iar progresul este cu adevarat progres atunci cand duce la cresterea nivelului general de trai .
    Intrebarea este daca nu cumva in esenta este vorba de de un mod firesc de a imparti plus valoarea intre un consum dispersat catre cati mai multi membrii ai societatii si investitii centrate pentru beneficiul unei paturi cat mai largi ?

  32. SorinPLATON Says:

    Ce ma mira foarte mult stimate d-le Iliescu este abundenta de suporteri si aplaudaci ce va invadeaza brusc blogul, intimitatea si viata, anii trecuti, cand Asociatia Cafeneaua Politica va invita la dezbateri publice pentru a va scoate din nemeritata izolare la care va impingea societatea, ei bine, in afara de mine si colegii mei cafengii politici, (gratulati din plin apoi atat din interior cat si din exteriorul PSD ca psd-isti odiosi-bolsevici..) NICIUNUL dintre acestia nefacandu-si cunoscuta enorma inamorare de profilul dvs. tehnocrat politic…

    Continuand…oare respectivii blogroleri sunt si in alte cercuri intelectuale paralele la fel de buni amici ai dvs. ca si aici?…Eventual as putea sa va aduc niste contraexemple…

    In rest, va doresc mult succes!

    1=

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: