LANSARE

Relatare AGERPRES : Ion Iliescu a lansat volumul ‘Planeta plină, farfuriile goale – Noua geopolitică a deficitului de hrană’

Bucureşti, 22 nov /Agerpres/ -
Fostul preşedinte a evocat, cu prilejul lansării de carte, activitatea lui Lester Brown, care a vizitat România şi care a discutat în ţara noastră cu specialişti. ‘Este unul dintre autorii cei mai cunoscuţi şi cei mai traduşi din lume, nu doar în acest domeniu. O asemenea problematică, care vizează lumea în general, problemele fundamentale ale vieţii planetei, a devenit problemă de interes general şi cred că acest interes a crescut mai ales după 1970, odată cu apariţia primului Raport al Clubului de la Roma care era concomitent cu organizarea primului Summit al ONU la Stockholm referitor la problemele mediului’, a subliniat Ion Iliescu.

Potrivit acestuia, problema hranei devine una dramatică şi a arătat că primul miliard de locuitori ai planetei a apărut deja în secolul XIX. ‘Apoi, ritmurile în care au apărut noile miliarde s-au tot îngustat, Suntem astăzi 7 miliarde de locuitori ai planetei. După toate prognozele, in următoarele decenii se vor adăuga încă două miliarde. Deja s-a ajuns la limită’, a adăugat fostul preşedinte, care a arătat pe de altă parte că populaţia României este în descreştere. În acelaşi timp, a spus vorbitorul, în ultimul deceniu se constată că rezervele mondiale de cereale au scăzut cu o treime, iar în ultima perioadă preţurile la produsele alimentare s-au dublat. ‘S-a dezvoltat o adevărată goană, la nivel planetar, după terenuri agricole. De aici concluzia autorului că hrana a devenit noul petrol, iar pământul a devenit noul aur al civilizaţiei noastre’, a subliniat fostul preşedinte.

Lester Brown semnalează două fenomene, potrivit vorbitorului: o presiune asupra consumului, generată de sporul populaţiei şi conversia resurselor alimentare în combustibil pentru automobile.

Ion Iliescu a mai spus că semnalul dat de Lester Brown nu ocoleşte agricultura românească, apreciind că fărâmiţarea fostelor cooperative agricole reprezintă o catastrofă la care se adaugă sărăcirea satului românesc. ‘Cam 3 milioane de hectare le cam lăsăm nefolosite în ultimul an. Din păcate, ca în orice domeniu, este foarte uşor să distrugi structuri existente, este mult mai greu să repari şi mai ales să promovezi. Este însă şansa noastră, obiectivul acesta major – ridicarea agriculturii româneşti şi a satului românesc pentru care este necesar un sprijin din partea statului’, a subliniat Ion Iliescu.

În subtitlul volumului – ‘Noua geopolitică a deficitului de rană’ – autorul doreşte să evidenţieze o problemă acută a celor mai slab dezvoltate ţări care cunosc în continuare o creştere demografică susţinută şi pentru care asigurarea hranei acestei populaţii în continuă creştere devine una dintre cele mai acute probleme ale contemporaneităţii. Enunţând încă de la începutul lucrării că hrana este veriga slabă a lumii contemporane, Lester Brown porneşte de la constatarea că in ultimul deceniu rezervele mondiale de cereale au scăzut cu o treime, iar preţurile mondiale ale alimentelor cu crescut de peste două ori, declanşând o goană planetară după teren agricol şi inaugurând o nouă geopolitică a hranei.

Acad. Cristian Hera a declarat că în România acest semnal de alarmă referitor la starea omenirii a început încă din 1988, apreciind că Lester Brown este pionierul pe plan mondial al gândirii ecologice.

Evenimentul a avut loc în prezenţa a numeroşi participanţi, personalităţi ale lumii academice, culturale, politice, mass-media.
Lester Brown este preşedintele organizaţiei Earth Politcy Institute, instituţie de cercetare ştiinţifică din Washington D.C., fiind totodată unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniul problematicii globale, a dezvoltării durabile şi al protecţiei factorilor de mediu. În 2010, cu ocazia vizitei la Bucureşti, Academia Română a decis să-i acorde titlul de Membru de Onoare, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Silvice – titlul de Doctor Honoris Causa..  AGERPRES/(AS, A – Cătălina Matei)

Cuvânt înainte 

 

Lester Brown perseverează. Cu noua sa carte „Planeta plină (în sens de supra-populată), farfuriile goale“ – el foloseşte o figură de stil care reflectă o realitate alarmantă cu care se confruntă omenirea, la acest început de secol. Este continuitatea unui demers consecvent de analiză a problemelor omenirii, pe care Lester Brown l-a urmărit cu perseverenţă de cca. 40 de ani. El a pus bazele, încă din 1974, unui centru de studii „Worldwatch Institute“ din Washington, unde în colaborare cu un grup de cercetători entuziaşti, specializaţi în domenii specifice – a iniţiat elaborarea unor studii de actualitate, grupate apoi în  „rapoarte anuale ale Worldwatch  Institute“, intitulate „State of the world“; iar, din anul 2000 a creat un nou institut, consacrat aceloraşi cercetări, intitulat „Earth Policy Institute“. Planurile sale B – elaborate sub egida noului institut şi publicate în ultimii ani, au evidenţiat acutizarea unora din problemele cu care se confruntă dezvoltarea lumii contemporane.

Noua sa lucrare, subintitulată „noua geopolitică a deficitului de hrană“ – evidenţiază o problemă acută, pe care a mai abordat-o şi cu câţiva ani în urmă, mai ales în studiul său „cine va hrăni China în secolul XXI“ – acum, însă nu e vorba atât de China – care, prin saltul său spectaculos în dezvoltarea economică şi socială, a devenit a doua putere economică mondială, după SUA – ci, mai ales, despre soarta dramatică a ţărilor celor mai slab dezvoltate, care cunosc, în continuare, o creştere demografică susţinută, dar pentru care asigurarea hranei acestei populaţii în continuă creştere devine una din cele mai acute probleme ale contemporaneităţii.

Enunţând, din titlul primului capitol, că „hrana este veriga slabă“ a lumii contemporane, Lester Brown porneşte de la constatarea că „în ultimul deceniu, rezervele mondiale de cereale au scăzut cu o treime. Preţurile mondiale ale alimentelor au crescut de peste două ori, declanşând o goană planetară după teren agricol şi inaugurând o nouă geopolitică a hranei. Hrana este noul petrol. Pământul este noul aur!“

Pornind de la constatarea că preţurile mari ale alimentelor au contribuit la aţâţarea Primăverii arabe… Lester Brown consideră că „intrăm într-o nouă eră de creştere a preţurilor alimentare şi de răspândire a foamei“.

„Pe latura cererii, în ecuaţia hranei – sporul populaţiei, creşterea bunăstării şi conversiunea hranei în combustibil pentru automobile se combină pentru a face să crească consumul în cantităţi record“. Pe latura ofertei – eroziunea extremă a solului, creşterea deficitului de apă şi creşterea temperaturii Pământului fac tot mai dificilă extinderea producţiei. Dacă nu putem inversa aceste tendinţe, preţurile alimentelor vor continua să urce şi foamea va continua să se răspândească, doborând în cele din urmă, sistemul nostru social“.

„De la începuturile agriculturii, rezervele de grâu au fost cel mai esenţial indicator al securităţii alimentare,… din 1986, de când am renunţat la „tamponul“ de pământ lăsat în pârloagă, până în 2001, rezerva mondială anuală de cereale a avut o valoare medie confortabilă de 107 zile de consum“… după 2001, stocurile anuale de grâne au scăzut drastic… între 2002 şi 2011, media lor a fost de numai 74 zile de consum… O perioadă fără precedent de securitate alimentară mondială s-a sfârşit!“

„În prezent, lumea trăieşte de la un an la altul!“

„Insuficienţa hranei a subminat civilizaţii anterioare“.

Pe când declinul civilizaţiilor timpurii (sumeriană şi maiaşă) poate fi explicat prin una sau posibil două tendinţe ambientale, precum despădurirea sau eroziunea solului, care au subminat producţia lor de hrană, noi avem acum de-a face cu mai multe! Pe lângă una din cele mai severe eroziuni a solului din istoria omenirii, ne confruntăm cu tendinţe mai noi, precum secătuirea apelor subterane, plafonarea producţiei de cereale în ţările cu agricultura cea mai avansată şi creşterea temperaturii planetare.

Strâns asociată cu declinul stocurilor de grâne şi creşterea preţurilor alimentare este răspândirea foamei. În ultimele decenii ale secolului trecut, numărul de oameni înfometaţi a scăzut, ajungând la un minim de 792 milioane în 1997. După aceea, a început să crească, urcând la             1 miliard. Majoritatea acestora trăiesc în subcontinentul indian şi în africa subsahariană.

Acest proces are loc în condiţiile în care populaţia planetei se află încă pe o pantă crescătoare. Dacă primul miliard de locuitori ai planetei a fost înregistrat în 1804, următorul, după mai mult de un secol – în 1927, ritmul creşterii s-a accelerat, în anii următori – 3 miliarde, după       33 ani, în 1960, fiecare nou miliard adăugându-se după cca. 13 ani, ajungând în 2011 la 7 miliarde. Proiecţiile demografice ONU indică pentru 2050 o populaţie de cca. 9,3 miliarde, sporul de 2,3 miliarde urmând a fi înregistrat în zonele cele mai sărace ale planetei, după care s-ar aplatiza. Însă, tocmai acest fapt – creşterea demografică îndeosebi în zonele cele mai sărace ale planetei – complică perspectivele omenirii în anii ce vin.

Autorul constată, în final, că „intrăm într-un deficit alimentar cronic, unul care conduce spre o competiţie acerbă pentru controlul pământului şi al resurselor de apă, pe scurt, spre o nouă geopolitică a hranei“.

 

About these ads

5 Responses to “LANSARE”

  1. ligianitulescu Says:

    Daca “intram intr-un deficit alimentar cronic…” noi romani de ce nu ne exploatam pamanturile noastre atat de fertile? Cine se opune? Multumesc.

  2. Bibliotecaru Says:

    @ Ion Iliescu

    Domnule Iliescu,
    Din păcate aici avem doar două soluţii:
    1. Scăderea calităţii hranei în scopul creşterii cantităţii de hrană.
    2. Scăderea populaţiei la nivel mondial.

    Desigur, funcţionează şi o combinaţie a celor două.

  3. daciandacian68 Says:

    @bibliotecaru, scaderea calitatii hranei conduce la cresterea necesarului de medicamente care cu siguranta va conduce la scaderea populatiei.
    un om consuma ff putina hrana. criza alimentara chiar in conditiile unei cresteri demografice este absolut artificiala insa o vom simti probabil cu totii.
    psihoza demolarilor, constructiilor si reconstructiilor bezmetice nu a trecut. cum va trece psihoza cultivarii bananierilor la polul nord si a consumului de rosii in decembrie pentru ca in august mancam sfecla la borcan?

  4. dlnimeni Says:

    Bibliotecaru: cum preconizati scaderea populatiei la nivel mondial? Dar de alimentatia stiintifica, rationala, ce ziceti? Un stat asiatic a anuntat, inca de la inceputul actualei crize, ca va sustine dezvoltarea agriculturii “de lux”: “cum comentati?” Credeti ca romanii, cu conducatorii lor straluciti, vedeti Traian Basescu, va reusi sa mai reziste ca popor sau paminturile romanesti, cu potentialul lor agricol, vor fi ocupate, prin alte mijloace decit razboiul, de popoare mai flaminde si mai bine conduse?

  5. Simona Tomita Says:

    Frumos blog

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 215 other followers

%d bloggers like this: