In aceasta seara, cu incepere de la ora 21,45 voi participa la emisiunea Sinteza Zilei - realizata de Mihai Gadea pe canalul ANTENA 3 .
Vizionare placuta !
In aceasta seara, cu incepere de la ora 21,45 voi participa la emisiunea Sinteza Zilei - realizata de Mihai Gadea pe canalul ANTENA 3 .
Vizionare placuta !
Raspunzand solicitarii lui exasperat va informez ca miercuri, 20 aprilie, am fost la Targoviste, invitat de Organizația locala a PSD a Județului Dâmbovița.
Am avut o întâlnire cu activul organizației județene si al celei municipale, inclusiv cu tinerii din OT-PSD.
Am participat in continuare la Centrul e conferințe al Universității “Valahia”, unde a avut loc o prezentare a doua carti, recent aparute la Editura Tehnica :
- “România și lumea la confluența secolelor XX și XXI”, cu o prefata apartinand academicianului Mircea Malita (carte despre care am vorbit si pe blog) reunind expuneri pe care le-am prezentat la diferite la reuniuni internaționale in perioada anilor 2005 – 2009 ;
- și ultima carte a lui Lester Brown “Lumea – pe marginea prapastiei” a carui prefața imi aparține si am prezentat-o pe blog.
După o întâlnire cu ziariștii, am fost oaspetele postului de televiziune ARTPRESS, unde am acordat un interviu, pe care îl voi prezenta în continuare.
Ca o nota generala, am retinut si la Targoviste – o stare de spirit comuna marii majoritati a populatiei – de descurajare, de descumpanire, iar pentru unii de disperare si de lipsa de speranta, insotita de tot mai multa teama fata de actiunile de intimidare si timorare la care sunt supusi de catre factorii administrativi .
Este rezultatul nu numai al deteriorarii conditiilor de viata prin masurile luate in ultimul timp de guvernanti ( reducerea “la gramada” a salariilor, pensiilor, a altor forme de retribuire, cresterea TVA, a preturilor si a cheltuielilor generale, deteriorarea asistentei medicale si a serviciilor sociale, etc) cat si a deteriorarii climatului general, inclusiv a calitatii vietii politice, a functionarii institutiilor, a administratiei centrale si locale.
Ultimii doi ani reprezinta cel mai grav declin pe care l-a cunoscut tara in ultimii douazeci de ani. Refacerea sperantei va fi un proces dificil dar necesar.
Fripturismul, oportunismul, nepotismul, clientelismul politic – si-au croit drum cu perseverenta in mentalitatea unor politicieni lipsiti de moralitate si de scrupule care au ajuns sa domine viata noastra publica. Este cel mai important si mai dificil proces care va trebui promovat de catre toti cei ce doresc binele acestei tari.
Nu va fi suficienta doar inlaturarea actualei guvernari (obligatorie si necesara), dar va trebui construita si alternativa valabila, bazata pe oameni de buna credinta, cinstiti si drepti, dar mai ales competenti !
Cultivarea profesionalismului in toate domeniile, alaturi de inalta tinuta etica si devotamentul fata de cei multi – trebuie sa devina deviza zilei a renasterii societatii romanesti.
x x x
INTERVIU ACORDAT TELEVIZIUNII ARTPRESS
Multumesc celor ce mi-au transmis felicitari : popalumi ; Theodora ; fragmentariumpolitic; Bibliotecaru; mgabim2009.
Un mesaj aparte pentru Sibilla. Apreciez sensibilitatea selectiei melodiei de exceptie :
“Hristos A Inviat Din Morti” interpretata de Paula Seling.
Să aveţi un Paşte fericit alături de cei dragi!
În zilele de 13-15 aprilie a.c. particip la Istanbul la lucrările celui de-al 14-le Summit Economic – Euroasiatic organizat de Fundația Marmara.
La lucrări iau parte un mare număr de oameni politici, oameni de afaceri, diplomați, reprezentanti ai mediului universitar, reprezentanți ai unor structuri guvernamentale și organizațiilor internaționale, ONG-uri.
Potrivit informațiilor organizatorilor, participanții provin din 48 de state europene, asiatice și africane.
Agenda Reuniunii abordează, în sesiuni aparte, o gamă largă de teme privind: economia, energia și resursele energetice, securitatea și lupta împotriva terorismului global, locul și rolul femeilor in ansamblul social.
O sesiune specială a fost consacrată expunerilor unor actuali si fosti sefi de stat.
Pe lângă preşedintele Demirel au luat parte preşedinţi sau foşti preşedinţi din Macedonia, Muntenegru, Albania, Kosovo, Bulgaria, Estonia, Mongolia şi România (preşedintele Constantinescu şi subsemnatul).
Tema sesiunii a fost: “EURASIA, DUPĂ 20 DE ANI” 1991-2011”.
Voi posta in scurt timp expunerea prezentata in panelul de joi 14 aprilie.
ALOCUTIUNEA ROSTITA IN CADRUL SECTIUNII “EURASIA, DUPĂ 20 DE ANI : 1991-2011” – joi 14 aprilie 2011.
Lumea în care trăim s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani. Ca orice schimbare , și aceasta are părțile ei bune și altele mai puțin bune.
Lumea a fost și este dominata de procesul de globalizare – proces obiectiv și în general benefic, stimulat de progresele tehnologice fără precedent, promovate pe parcursul secolului XX și îndeosebi de tehnologia informațională.
Până în 1989, acest proces a fost frânat de efectele “războiului rece” care constituia un cadru relative stabil al relațiilor internationale, bazat pe dominația bipolară a celor doua super-puteri mondiale.
Prăbușirea URSS și a celorlalte state comuniste din Europa a dus la încetarea razboiului rece și evoluția rapidă a relațiilor internationale pe o bază noua, îndeosebi în plan European.
Din punct de vede politic, acești 20 de ani au stat sub semnul unipolarității – al dominației unicei puteri mondiale – SUA.
Criza financiară și economică, declanșată în SUA în 2007 și multiplicarea stărilor conflictuale din lume , au pus la ordinea zilei nevoia unui nou cadru – multipolar – de asigurare a stabilității mondiale. Din păcate, ONU și sistemul instituțiilor internationale create după al doilea război mondial nu reușesc să răspundă problemelor actuale, complexe, cu care se confruntă lumea.
Au apărut G7, devenit G8 prin includerea Rusiei iar, in ultima vreme, grupul celor 20 de state cele mai puternic industrializate. Semnificativă este afirmarea tot mai pregnantă în viața internationala și în economia mondială a celor doua state mari, cu cea mai numeroasă populație – China și India – ca și state care dispun de resurse naturale, în special de resurse energetice, precum Brazilia ca și acelea care asigură tranzitarea rețelelor de transport al energiei.
Globalizarea , precum și schimbările care au loc în lume au cunoscut și cunosc atât câștigători cât și perdanți . Adâncirea decalajelor de dezvoltare și a polarizării sociale amplifică numărul perdanților, chiar și în lumea dezvoltată, iar în economiile emergente aceste inegalități și inechitați capătă accente dramatice – surse explozive de nemulțumiri și conflicte sociale.
Societatea umana nu a învățat, încă, să împartă în mod echitabil fructele dezvoltării și ale creșterii economice, nici la nivel național și cu atât mai puțin la nivel global .Unii au pus semnul egal între “democrație” și “capitalism”, ignorând faptul că , adesea regimuri autoritare, totalitare sunt adeptele cele mai fanatice ale capitalismului pur și dur, ca la începuturile sale sălbatice .
Lecția de bază a acestor 20 de ani este că democrația, cu toate imperfecțiunile sale, este cel mai puternic instrument al schimbării, că fără a da popoarelor dreptul să se exprime, să-și aleagă liber conducătorii și drumul pe care vor să meargă, orice schimbare eșuează.
O lecție importantă ne-au oferit acești 20 de ani și in ceea ce privește raportul dintre piață și stat – respectiv factorii de reglementare și corectare a efectelor negative ale pieței.
În 1989, a eșuat un sistem politic care a ignorat piața, ca factor obiectiv, instrument eficient de redistribuire a valorilor nou create în economie, încercând să-l substituie cu un factor subiectiv – birocrația de stat.
Pe de altă parte, la circa 20 de ani distanță – criza financiară declanșată in SUA , a marcat falimentul unei alte abordări extreme – fetișul pieții și respingerea oricăror factori de reglementare și corectare a efectelor pieții, inclusiv a statului. Adepții așa-zisului “stat-minimal” au fost obligați până la urmă, să apeleze la stat pentru a salva sistemul bancar, care a provocat criza. Apelând la bani publici pentru a salva sistemul financiar, acestea sunt acum prizonierele lui, intrând astfel într-o gravă criză a datoriilor publice . Principalele victime ale acestor situații sunt sistemele publice de securitate socială, Inclusiv modelul social European care este pus sub semnul întrebării.
Forța Europei unite a constat și constă în conceptul de economie socială de piață, pe care l-a promovat și în modelul său social, asociat acestui concept. Unii se gândesc să îl distrugă, gândind că astfel va crește competitivitatea economiei europene, ceeace este o idee falsă, practica demonstrând că o economie eficientă nu poate fi concepută independent de eficiența sa socială.
Economia nu poate fi gândită ca scop în sine, rolul ei este acela de a sluji oamenilor. Europa trebuie să-și apere modelul său social și să-și propună ca obiectiv major, reducerea decalajelor de dezvoltare existente, ca rezultat al evoluției istorice diferite, mai ales a statelor din vestul și estul continentului.
Totodată , Europa trebuie să rămână un spațiu al democrației și libertății – în ciuda provocărilor la care este supusă. Imigrația ilegală, care determină reacții rasiste și xenofobe este una din provocări. Dificultățile economice – alta. Deasemeni – polarizarea economică și socială, și poate cel mai important pericol – limitarea proiectului European la dimensiunea sa economică, marginalizându-i pe noii sosiți .
Într-o lume multipolară, anumite spații geo-politice vor căpăta altă relevanță și mportanță. Eurasia este un astfel de spațiu, important nu doar pentru că grupează zone cu mari resurse energetice și cu o rețea importantă pentru transportul lor . În această zonă sunt prezente multe puteri regionale, cu un rol important și în plan global. Turcia este una dintre ele.
Permiteți-mi câteva cuvinte despre schimbările care au loc în ultima vreme în unele țări din lumea arabă. Ele sunt benefice doar în măsura în care vor aduce cetățenilor acestor țări mai multă libertate și prosperitate și vor contribui la stabilizarea zonei . Vremea regimurilor de mână forte a trecut . Dar, nici a le înlocui cu democrații de fațadă nu este tocmai un ideal !. Turcia ar putea fi un model politic pentru unele din aceste țări. Turcia face progrese remarcabile nu doar în dezvoltarea sa, ci și în negocierile de aderarea la UE, ceeace spune multe nu doar despre voința politică a Ankarei, ci și despre susținerea populației pentru reformele necesare acestei aderări. Înseamnă că legătura dintre cetățeni și politicieni funcționează. Acest exemplu poate fi util pentru națiunile aflate acum în tumultul democratizării.
Doamnelor și domnilor ,
Permiteți-mi în încheiere , câteva cuvinte despre o altă temă majoră.
Vorbind despre securitatea internatională, nu putem ignora marile probleme generate de conflictul dintre activitățile umane și efectele lor asupra mediului, inclusiv asupra schimbărilor climatice.
Problemele ridicate acum 40 de ani de Clubul de la Roma au devenit foarte actuale prin gravitatea lor. Consumul de resurse naturale – de energie , materii prime și hrană – ca și deteriorarea calități factorilor de mediu (apă, aer, sol) ca efect al activității umane, depășesc limitele sustenabile și capacitatea de regenerare a naturii. După aprecierile unor experți , această suprapresiune a activităților umane asupra mediului depășesc cu 50% limitele sustenabile . Cu alte cuvinte, am avea nevoie, astăzi, de o planetă si jumătate. Iar lucrurile se agravează în anii ce vin și ele devin o nouă mare provocare pentru stabilitatea mondială.
Există propuneri pentru un Plan B- pentru salvarea civilizației și a mediului ambiant. Există unele proiecte pentru alocarea unor bugete anuale în vederea declanșării unor mari campanii mondiale – pe de o parte, pentru a lupta împotriva sărăciei și a foametei , împotriva analfabetismului, pentru asistență medicală și planning familial (în vederea stopării creșterii demografice), ca și sprijin direct pentru cele mai sărace țări ale lumii, iar pe de altă parte – pentru protecția mediului, stoparea defrișărilor de păduri și plantare de copaci, protecția resurselor de apă, a solului, a resurselor de pește , etc. Un astfel de buget ar reprezenta doar 12% din bugetele militare ale statelor.
Cu toate acestea, astfel de propuneri rămân fără ecou la structurile decizionale, atât la nivel national, cât și internațional .
Aceasta este o provocare reală care poate deveni o platformă concretă de acțiune pentru o necesară campanie mondială în sprijinul securității internationale și a viitorului civilizației.
Vă mulțumesc pentru atenție !

L-am cunoscut pe Victor Surdu acum mulţi ani, mai exact în iunie 1975 când au fost marile inundaţii din ţară, care au început de la Iaşi. Eu m-am dus în comuna Grozeşti, o zonă între Prut şi Jijia şi acolo l-am întâlnit pe Victor Surdu, care lucra acolo, era tânăr inginer agronom, cred că avea vreo patru- cinci ani vechime. L-am cunoscut într-un moment dramatic pentru că din cele 3000 de hectare cât avea acea zonă de care se ocupa, doar 100 nu fuseseră acoperite de ape. Era un om foarte harnic, foarte apreciat pentru calităţile sale, pentru profesionalismul său. Am colaborat şi mai târziu, şi după 1989.
Ne-am preţuit reciproc şi ne vizitam adesea. Am stat de vorbă cu el şi după ce a fost la consult în străinătate.
Regret trecerea în nefiinţă a lui Victor Surdu atât de devreme şi transmit familiei sentimente calde de încurajare.
Memorie eterna Victor Surdu!