INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI ENERGETICE – 60

In cursul diminetii am participat, la Palatul Parlamentului, la reuniunea aniversara consacrata celor 60 de ani de activitate a ISPE, onorand astfel invitatia Presedintelui – Director General al Institutului, prof.dr.ing. Ioan.Dan Gheorghiu, din al carui Mesaj Aniversar citez : « Avand ca data de nastere, in mod premonitoriu, o zi din anotimpul vesnic tanar, ISPE combina cu iscusinta seva experienteii cu esenta noului, privind astfel, cu incredere viitorul.

Aprecierile mele, ca apropiat al Institutului, sunt cuprinse in :

CUVANTUL ADRESAT PARTICIPANTILOR LA MANIFESTAREA CONSACRATA CELOR 60 DE ANI DE ACTIVITATE A ISPE :

În primul rând mulţumesc pentru invitaţie. Întotdeauna am venit cu plăcere la reuniunile aniversare ale ISPE.

Aş dori să felicit colectivul de conducere şi întreaga echipa a ISPE, care, după 60 de ani, în ciuda procesului de privatizare, au reuşit să-şi menţină şi unitatea şi coeziunea şi  forţa umană de care dispun, spre deosebire de multe alte colective de cercetare şi proiectare, care, odată cu procesul de privatizare, au început şi procesul de lichidare şi de dispersare a oamenilor, şi de dispersare a documentaţiei creată timp de decenii de specialiştii noştri.

Este meritul conducerii institutului şi merită apreciat acest lucru, că a ştiut ca, prin privatizare, nu să piardă, ci să câştige noi valenţe, noi posibilităţi, şi să păstreze mai ales coeziunea specialiştilor săi, potenţialul uman de care dispunea şi să apere patrimoniul acumulat de-a lungul timpului.

Atunci când s-a înfiinţat ISPE, eu deveneam student la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic, care atunci luase fiinţă, avand ca proaspăt decan pe Constantin Dinculescu, care venea şi el din colectivul de conducere al ISPE şi a rămas unul dintre colaboratori. De fapt, a fost o bună tradiţie a conlucrării cadrelor didactice din Politehnică cu unităţile de profil. ISPE a fost un exemplu de asemenea conlucrare si colaborare apropiata cu marii nostri profesori.

Când am terminat Politehnica, mi-am început activitatea la ISPE, fiind prima generaţie de hidroenergeticieni formaţi în şcoala românească. Eram un grup de vreo 30 “de puştani”, proaspăt absolvenţi – făceam primii paşi în meserie. Profesorul Dorin Pavel ne-a grupat, s-a creat o echipă de hidroenergeticieni şi am început cu un studiu cu o denumire foarte modestă: “Inventarierea resurselor hidroenergetice ale ţării”. A fost, de fapt, un studiu de ansamblu al tuturor bazinelor hidrografice şi a potenţialului teoretic, tehnic şi tehnic amenajabil al tuturor râurilor României din punct de vedere al folosinţei energetice, pentru ca apa are folosinte multiple.

Am început, deci, activitatea profesională în acest cadru, în acest colectiv şi sub îndrumarea şefului hodroenergeticii româneşti, recunoscut, care, încă din tinereţe, a elaborat primele planuri hidroenergetice ale României şi a fost prezent la  promovarea marilor proiecte. S-a format o adevărata o şcoală de hidroenergeticieni care, ulterior, s-au desprins din ISPE şi au format ISPH, institut care în prezent o duce mai greu decât ISPE. În momentul de faţă s-a redus şi comanda socială, diminuându-se lucrările hidroenergetice.

Am avut prilejul să conlucrez, de-a lungul anilor, şi în diferite misiuni pe care le-am avut în ţară cu colectivele ale ISPE de la Timişoara şi de la Iaşi, apoi, lucrând în domeniul gospodării apelor, am avut o conlucrare nemijlocită şi cu ISPH şi cu ISPE în urmarirea problemelor gospodăririi apelor României.

Iată, au trecut 60 de ani. Generaţii întregi au parcurs drumul hidroenergeticii şi în ISPE şi în energetica romaneasca. În prezent este un moment de cumpănă pentru energetica românească, şi nu numai, ci şi pentru economia românească. Am trecut prin ani tulburi, o prăbuşire de sistem a insemnat o prăbuşire a unei lumi, care a provocat perturbări majore în viaţa societăţii. De aceea au suferit mai toate sectoarele economice ale ţării şi este greu procesul de readunare, si ca gândire, si ca gandire unitară. Nu avem cultura politică, ca si democraţia, care presupune confruntarea de idei, de opţiuni, de programe sa o facem intr-un cadru corect. Să ştim să desprindem ceea ce înseamnă competiţia politică şi confruntarea, care să fie de idei, de proiecte, de concepte si nicidecum disputa politica. Aceasta afectează ceea ce are nevoie ţara mai mult decât oricând: unirea tuturor forţelor, strângerea tuturor capacităţilor intelectuale în construcţia unor proiecte de viitor pentru ţară pe care trebuie să le integrăm în folosul ţării. Ne-am integrat în Uniunea Europeană, dar nu ştim să folosim această oportunitate. Din ţară membră, am devenit contributoare absolută la fondul Uniunii Europene, în loc să fim beneficiarii resurselor care sunt puse la dispoziţie.

Şi în plan intern nu reuşim să strângem rândurile şi să lucrăm pe o platformă comună a interesului naţional. O să învăţăm cu toţii şi sper ca, pe măsură ce se maturizează viaţa publică, viaţa socială, viaţa politică, sa se maturizeze şi gândirea la toate nivelurile din societate. Mai ales generaţiile noi sa le formăm într-un cadru mai fertil din acest punct de vedere, constructiv, în beneficiul lor şi al ţării.

Exemplul ISPE, care a ştiut să treacă printr-un asemenea proces de reaşezare, de reorganizare pe baze noi, este că se poate. Şi eu, încă o dată, vreau să vă felicit şi invit pe toţi ceilalţi, cercetarea, proiectarea românească să urmeze exemplul ISPE, care arată că se poate, şi în aceste condiţii, să se facă lucruri bune în beneficiul nostru, al tuturor şi spre satisfacţia profesioniştilor.

Vă mulţumesc şi mult succes în continuare.