A DOUA REUNIUNE A CLUBULUI

Cu putin timp in urma s-au incheiat lucrarile celei de-a doua Reuniuni a “Clubului de la Bucuresti”. A fost o reuniune de substanta asupra careia voi prezenta elemente de detaliu. Pentru o informare in timp real, public in continuare stirea transmisa de Agentia Nationala de Presa – Agerpres

Bucureşti, 30 iun /Agerpres/ – Relaţiile României cu Uniunea Europeană în actualul context internaţional, precum şi provocările legate de fenomenul de post-aderare, au constituit principala temă a dezbaterii “Clubului de la Bucureşti”, care a avut loc marţi seară, la Hotelul Crown Plazza din Capitală.

Manifestarea a reunit numeroase personalităţi politice, ale lumii academice, miniştri şi foşti miniştri, ambasadori, reprezentanţi ai lumii culturale, ai mass-media.

Discuţiile au fost moderate de preşedintele “Clubului de la Bucureşti”, Ion Iliescu, şi de academicianul Răzvan Theodorescu.

Cu acest prilej, preşedintele Academiei Europene pentru Relaţii Economice şi Culturale (AEREC), prof. Ernesto Carpentieri, a devenit membru de onoare al Clubului. Recent, la Roma, Ion Iliescu a devenit membru al Senatului acestei instituţii.

În alocuţiunea de deschidere, fostul preşedinte Ion Iliescu a vorbit atât despre provocările cu care se confruntă România în perioada post-aderare, cât şi despre provocările cu care se confruntă chiar Uniunea Europenă, acestea fiind legate în principal de consolidarea structurilor instituţionale – în contextul ultimelor alegeri europene din 7 iunie – precum şi de problemele legate de lărgirea Uniunii.

Preşedintele “Clubului de la Bucureşti”, Ion Iliescu, a vorbit şi despre problema migraţiei din interiorul UE, reafirmând că termenul de ‘rrom’ nu trebuie confundat de statele membre ale Uniunii cu cel de ‘român’. Potrivit fostului preşedinte, o astfel de confuzie a creat deja reacţii negative pe marginea unor comportamente ale romilor pe care însă îi consideră, la rândul lor, victime ale unor reacţii nefavorabile create pe fondul crizei economice.

”Cetăţenii Uniunii Europene trebuie să se mişte în Europa în căutare de locuri de muncă în condiţii egale şi toate elementele de xenofobie trebuie combătute”, a spus Ion Iliescu.

Potrivit acestuia, şi problemele mediului în interiorul UE devin tot mai acute, mai ales în contextul schimbărilor climatice care îi afectează tot mai mult pe europeni.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a evocat momentele care au întors în mod fundamental o pagină a istoriei post-decembriste a ţării noastre – integrarea în structurile europene şi euro-atlantice.

”După ce aceste obiective au fost atinse, parcă timpul s-a oprit în loc, lipseşte o viziune în politica românească”, a adăugat Corlăţean.

El a atras atenţia că partenerii puternici europeni ai României au aşteptat încă de la momentul integrării semnale concrete privind progresele pe care ţara noastră urma să le facă atât în planul dezvoltării interne, cât şi în planul relaţiilor de vecinătate. El şi-a exprimat însă regretul că, până acum, România n-a reuşit să profite de acest aspect legat de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.

”România poate avea un rol pozitiv, foarte activ şi acceptat din punct de vedere strategic. Există disponibilitatea unor capitale mari să ne sprijine”, a spus Titus Corlăţean, care a pledat pentru un dialog comun pe problemele strategice între toţi factorii politici.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, Liviu Dragnea, a prezentat stadiul implementării programului operaţional regional, dar şi situaţia absorbţiei fondurilor europene la nivelul administraţiei, care este extrem de scăzută. Printre cauzele enunţate de Dragnea în acest sens se află birocraţia excesivă şi de cele mai multe ori inutilă, abordarea de proiecte de către ‘firme de consultanţă grea’ care nu au expertiză în domeniu, întârzierea majoră a evaluării căilor de finanţare din cauza numărului redus de evaluatori din cadrul autorităţilor de management. Liviu Dragnea s-a mai plâns de lipsa de capacitate instituţională a autorităţilor centrale şi regionale, de lipsa de personal, precum şi de lipsa de transparenţă în organizarea de licitaţii.

Între soluţiile propuse de liderul consilierilor judeţeni se află reducerea perioadei de eliberare a documentelor necesare depunerii proiectelor şi realocarea fondurilor de la programele operaţionale neatractive spre programele care deja au depăşit fondurile alocate.

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, ministrul Vasile Puşcaş, a atras atenţia că a vorbi despre fondurile europene pentru ţara noastră, precum şi de un mecanism de dezvoltare, înseamnă de fapt a pleca de la o strategie.
”Dacă nu avem această strategie, vorbim despre sume care ne pot deruta. A trebuit să procedăm foarte rapid la definitivarea structurii instituţionale. Până în septembrie, va exista un grup de nouă seturi de măsuri de accelerare în concordanţă cu dezvoltarea administrativă. În perioada care urmează, suntem tentaţi să spunem că răspunsul la criză este legat, pe bună dreptate, de fondurile europene, dar care este viziunea României din punct de vedere al dezvoltării? Uniunea Europeană vorbeşte astăzi despre dezvoltare economică şi socială durabilă. Interesul naţional al României este ca, în momentul de faţă, să nu privim doar aspectul mercantil, ci să găsim acea strategie care să ne ducă nu doar la rezolvarea problemelor de azi pe mâine, ci la acea stare a repoziţionării României în perioada post-criză. Şansa noastră este că suntem în Uniunea Europeană. Există poveşti de succes, cele mai multe pe compartimentul fondurilor de preaderare. Nu există, din păcate, foarte multe astfel de poveşti pe fondurile structurale, pe dezvoltarea rurală, care de-abia a început să fie implementată”, a subliniat ministrul Puşcaş, care a pledat, între altele, pentru o programare strategică instituţională.

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a afirmat că, în ciuda privaţiunilor şi a unor greşeli de parcurs, românii continuă să fie printre cei mai euro-optimşti europeni. “Drumul nu a fost uşor”, a spus Diaconescu, reamintind momentele negocierilor politice privind integrarea în UE şi NATO.

Şeful diplomaţiei a spus că la doi ani şi jumătate de la integrare, poate că România n-a reuşit să-şi creeze o poziţie mai distinctă în interiorul Uniunii.

”Suntem foarte buni din punct de vedere al mesajului politic, dar, din păcate, ne lipsesc proiectul şi viziunea”, a spus Diaconescu.

El a reafirmat că România susţine în continuare lărgirea Uniunii Europene – proces care trebuie să continue.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu s-a declarat îngrijorat de anumite aspecte enunţate de unii ante-vorbitori: “într-o ţară democratică normală, probabil că a doua zi ar fi existat demisia guvernului, iar în comunismul pe care l-am trăit s-ar fi vorbit despre un act de sabotaj”, a spus Constantinescu, care a remarcat lipsa, după 1 ianuarie 2007, a unui proiect politic al naţiunii române

El a mai remarcat lipsa implicării elitelor intelectuale, precum şi ”lipsa succesionării normale într-o politică de succes care să conducă, în principal, la capacitatea de a răspunde la provocări neaşteptate”.

Emil Constantinescu nu dă vina pe clasa politică, despre care susţine că a realizat ceea ce trebuie să facă prin intregrarea României în UE şi NATO, considerând că elitele intelectuale sunt cele care trebuie să dea un ţel – o viziune de viitor pentru naţiunea română. El a evocat “momentul Snagov” la care a participat atât în perioada de pre-aderare, dar şi de post-aderare, alături de fostul preşedinte Ion Iliescu, cu care a arătat că a avut un dialog constructiv, în ciuda ideologiei politice diferite.

Între personalităţile prezente la dezbaterea Clubului de la Bucureşti s-au numărat preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, viceprimarul sectorului 1, Dan Tudorache, deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz, omul de afaceri George Copos, foştii miniştrii Hildegard Puwak şi Rodica Stănoiu, academicianul Eugen Simion, politicieni, jurnalişti, oameni de cultură. AGERPRES/(Cătălina Matei)

……..

PS. Au fost si regrete ale unor persoane care, din motive obiective nu au putut participa. Este si cazul muzicianului Giuseppe Devastato, al carui raspuns la invitatie imi face placere sa il prezint:

Gentile Sig.r Presidente Iliescu,

voglio ringraziar La per avermi inviato il Suo invito, ma purtroppo non potrò presenziare questa sera a Bucarest in quanto sono in italia in questo momento.

Voglia accettare questo mio cortese regalo  realizzato grazie alla Sua disponibilità l’11 giugno 2009, presso il Teatro Marcello di Roma.

Le invio la foto che gentilmente mi ha concesso, nel salutar La porgo i miei più sinceri e cordiali saluti.

Cordialmente

Giuseppe Devastato

CLUBUL DE LA BUCURESTI

Maine, marti, 30 iunie, orele 17,00 va avea loc la Crowne Plaza Hotel – Crown Ball Room, a doua  Reuniune a Clubului de la București consacrată temei: “România si Uniunea Europeană”.

Printre vorbitori :

- Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu;

- Ministrul pentru Relatiile cu Uniunea Europeană, Vasile Puscas;

- Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, care va aborda tema relatiilor autoritatilor teritoriale cu Uniunea Europeană si procesarea fondurilor europene;

- Nicolae Apostol, va vorbi despre experienta unei unitati economice in procesarea de fonduri europene.

Blogerii interesati sunt bineveniti la aceasta reuniune.

CRANS MONTANA- final

1.- Fundatia Crans Montana a organizat joi, 25 iunie, seara, la “Palais de la Bourse” (Palatul Bursei) din Bruxelles – cladire de patrimoniu cu valoare istorica si arhitecturala a capitalei belgiene, Dineul Oficial al Forumului.

Dupa discursul de salut al gazdei – presedintele Bursei – am fost invitat sa iau cuvantul, in numele participantilor la Forum (fiind unul dintre cei mai vechi participanti la Reuniunile Forumului Crans Montana).

Prezint textul Cuvantului, pe care l-am rostit (asa cum remarca unul din colegii de la masa, dupa modelul canadian) jumatate in franceza, jumatate in engleza :

Stimate Domnule Jean-Paul Carteron,

Excelentele Voastre,
Doamnelor şi domnilor,

Dragi prieteni

Permiteti-mi, inainte de toate, sa-mi exprim satisfactia pentru posibilitatea oferita, de a participa la a XX-a Aniversare a Forumului Crans Montana.

As dori, cu aceasta ocazie, sa-l felicit indeosebi pe Presedintele sau fondator – domnul Jean-Paul Carteron, pentru aceasta performanta, pentru capacitatea sa de rezistenta, pentru perseverenta sa, pentru calitatile sale manageriale si umane, care au facut posibile succesele activitatilor Forumului.

Imi amintesc cu placere de reuniunile Forumului la care am luat parte, începând cu prima, de la Crans Montana, din 1991,continuand cu cele din Atena, Malta, Casablanca, Monaco, si bineinteles  cu cea de la Bucuresti,din 1994, reuniune marcată de prezenta si dialogul dintre Shimon Perez şi Yasser Arafat – prima lor intalnire publica.

Anul fondarii Forumului, 1989, a fost un an revoluţionar, prin consecinţele sale, prin schimbările radicale produse în  intreaga regiune din centrul si estul continentului nostru, prin curmarea razboiului rece si a separarii Europei, dupa al doilea razboi mondial.

Doamnelor şi domnilor,

Generatia noastra, a avut sansa sa fie martora celor doua mari evenimente istorice cruciale :

- primul a insemnat prabusirea, in 1989, a sistemului politic care a ignorat piata, incercand sa o substituie cu birocratia de stat;

- al doilea - cel pe care il traim astazi – marea criza generata de o alta abordare extrema –   fetisul pietii si respingerea oricarei interventii statale si oricarei masuri de reglementare a pietii.

Ambele abordari extreme au falimentat!

Marea provocare si misiune a acestui inceput de secol XXI este aceea de a gasi abordarea corecta, de mijloc, si solutiile eficiente pentru economia mondiala globalizata, combinand eficienta economica si rolul ce revine petii in acest scop, finalitatea sociala  a oricarei politici economice, diminuand polarizarea sociala si marile decalaje existente astazi intre bogati si saraci, intre tarile dezvoltate si cele slab dezvoltate.

Aceasta nu este o misiune usoara.

Eu cred ca Europa poate juca un rol acriv in acest context. In Europa s-a nascut conceptul de economie sociala de piata avand drept scop reducerea polarizarii sociale si realizarea unei mai mari  justitii si echitati sociale.

Modelul social european a fost conceput ca un spatiu de coeziune sociala, si de solidaritate reciproca. El poate sa devina un exemplu si un reper pentru solutiile posibile ale marilor probleme sociale existente astazi de la nivel global.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteti-mi sa inchei, exprimandu-mi speranta ca,  şi în viitor, Forumul Crans Montana sa rămâna un laborator de idei şi de soluţii, un Forum de dezbateri publice deschise.

Viitorul nostru depinde de calitatea ideilor pe care se intemeiaza proiectele noastre.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

2.- Ziua de vineri a fost marcata de doua evenimente : un panel consacrat Turciei si relatiilor sale cu Uniunea Europeana, urmat de un pranz oferit in cinstea premierului Turciei, domnul Recep Tayyip Erdogan, iar seara, in saloanele Primariei municipiului Bruxelles a avut loc ceremonia acordarii unor premii ale Fundatiei (activitate traditionala a Fundatiei Crans Montana).

In prezenta Printesei Astrid a  Belgiei au fost acordate premiile anului 2009 – presedintelui Barack Obama,reginei Bahrein,  presedintelui Mozambiqului si sotiei acestuia, Maria Da Luz Dai Guebuza, prezenta cu o delegatie la Forum, premierului Luxemburgului – Jean-Claude Juncker si doamnei  Rama Yade, secretarul de stat pentru drepturile omului din Ministerul francez al Afacerilor Externe, precum si domnului de Philippe  Fontaine Vive – Vice-Presedintele  Bamcii Europene de Investitii cat si procurorului general al Frantei, tribunalul Nisa, Eric de Montgolfier.

Ceremonia a fost urmata de un cokteil la care a fost prezent si Presedintele Comisiei Europene,domnul  José-Manuel Durao Barroso.

Aceste evenimente mi-au prilejuit contacte politice si  convorbiri cu personalitati cunoscute, cu care m-am intalnit, fie in Romania, fie la alte reuniuni la care am participat.

———

3.- Incetarea din viata a lui Michael-Jackson a produs vii emotii in intreaga lume. Toate posturile de televiziune au reflectat trista stire.

Vineri, de dimneata pana seara, am raspuns la telefon diferitelor solicitari din tara (posturi TV, redactii de ziare, agentii de stiri)

Am evocat, bineinteles, vizita sa in Romania, in conditiile anului 1992, ca si caldura cu care era intampinat, indeosebi de tineri. Am mentionat sensibilitatea sa deosebita, manifestata mai ales  la intalnirea cu copii de la  Casa de Copii “Sf. Ecaterina”(vizitata de noi prima data).

Sensibilitatea sa deosebita a insemnat si vulnerabilitatea sa in fata unei lumi si a unui stil dr viata dur si adesea nedrept. Nu a putut sa reziste, asa cum se intampla cu multe firi sensibile din aceliasi mediu  al creatiei si mai ales al show-bizului. In acest context, multumesc lui Ovidiu pentru relatarea de pe blogul sau legata de vizita lui Michael-Jackson . in 1992.

FORUMUL CRANS MONTANA (2)

Am participat astazi , a treia zi a Forumului, la panelul : « MIGRATIE SI SECURITATE”, prezidat de domnul Jaques Barrot, Vice-Presedinte al Comisiei Europene.
Prezint in continuare textul alocutiunii :

Intervenţia sustinuta joi 25 iunie 2009 la Forumul Crans Montana

Domnule Preşedinte,
Distinşi participanţi,
Doamnelor şi domnilor

Doresc in primul rand sa multumesc Comisarului European – domnului Jacques Barrot pentru cuvantul introductiv la tema panelului nostru.

Permiteti-mi cateva remarci asupra subiectului acestui panel :

1. Sfârşitul Războiului Rece nu a însemnat, din păcate, reducerea numărului şi gravităţii ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii la nivel global, dimpotrivă. Ameninţările s-au înmulţit şi s-au diversificat, după cum au demonstra-o atentatele teroriste de la 11 septembrie, din Statele Unite ale Americii, din Spania şi din marea Britanie, din India, Pakistan şi din alte ţări asiatice. Mai mult, ultimele două decenii au consemnat eşecul neproliferării nucleare şi accesul tot mai multor state la arme de distrugere în masă şi la mijloace de ducere la ţintă.

Am asistat în aceşti douăzeci de ani la multiplicarea conflictelor armate, a războaielor civile, şi la genocidurile din Rwanda şi din Darfour. Extremisme de tot felul s-au făcut simţite, de la extremism religios la extremism motivat ideologic. Cu toate că economia mondială a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultima jumătate de secol, sărăcia a rămas în continuare o mare problemă globală.

Nu putem să nu amintim aici şi schimbările climatice, care afectează mai ales ţările sărace. Măsurile luate pentru contracararea efectelor lor sunt ineficiente. Toate acestea au generat, în ultimele două decenii, ample fluxuri migratoare, la nivel global.
Ţările dezvoltate din emisferica nordică sunt ţinta de predilecţie a acestor fluxuri migratoare, nu doar pentru că aici există oportunităţi în plan economic, ci şi pentru că există democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, o mai mare toleranţă etnică şi religioasă, sisteme eficiente de protecţie socială.

Multă vreme aceste ţări din nordul dezvoltat, inclusiv ţările membre ale Uniunii Europene, au tolerat, între nişte limite, pe lângă emigraţia legală, şi o anumită emigraţie ilegală. Motivele au fost în principal de natură economică: aceste ţări se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei, cu efecte asupra creşterii economice, a costurilor protecţiei sociale şi a sistemelor de pensii.

Dacă migraţia legală facilitează integrarea noilor veniţi în ţesutul social al patriei de adopţie, nu acelaşi lucru îl putem spune despre migraţia ilegală. Aceasta generează conflicte de natură etnică şi religioasă, xenofobie şi rasism, violenţă şi respingerea în bloc a fenomenului. Pe acest fond, la alegerile europene din această lună am asistat la ascensiunea extremei drepte, veste proastă pentru procesul integrării europene.

2. Extinderea spre est a UE şi primirea a 12 noi ţări membre a născut, cum se vede, temeri şi tensiuni în vestul Europei. Ele sunt de înţeles. Dar, primirea noilor membri a oferit o oportunitate UE să se afirme ca un actor politic major în plan global, cât şi în plan economic. Aderarea noilor membri are un cost, dar el nu este atât de mare pe cât s-a spus de către eurosceptici, ba, mai mult, avantajele aderării depăşesc cu mult costurile.

Un cost îl reprezintă şi problemele sociale determinate de migraţia forţei de muncă din estul în vestul Europei. Ea a născut o serie de reacţii de respingere, motivate economic, dar şi civilizaţional. Integrarea muncitorilor din est nu este uşoară. Dar nici atât de grea pe cât lasă de înţeles unii politicieni populişti, care explică unele dificultăţi prin venirea celor din est.

Sunt ţări care uită că mulţi dintre cetăţenii lor migrau, nu cu mult timp în urmă, în ţări dezvoltate, în căutarea unei vieţi mai bune. Italieni, greci, spanioli, portughezi, au fost şi ei priviţi nu cu mult timp în urmă aşa cum sunt priviţi acum instalatorul polonez sau culegătorul român de căpşuni. Numai că în spatele acestei imagini uşor caricaturale se află realităţi mult mai complexe. De fapt, cei care pleacă primii sunt cei cu înaltă calificare, fie că este vorba despre medici, personal medical, fie că este vorba despre profesori, ingineri, muncitori de înaltă calificare. Toţi contribuie de o manieră semnificativă la creşterea bunăstării ţărilor de adopţie.

Mulţi cetăţeni din vestul Europei înclină să vadă în cetăţenii ţărilor din est, recent primite în Uniune, tot emigranţi, ceea ce este, cel puţin formal, o eroare. Această confuzie este întărită de măsurile luate de unele ţări membre, care limitează accesul acestor noi veniţi pe piaţa muncii, ceea ce încurajează munca la negru şi un anumit dumping social, muncitorii din est fiind mai prost plătiţi.

Cei mai mulţi români lucrează în Italia şi în Spania. Şi aceasta din motive sentimentale, de compatibilitate de limbă şi de valori. Italia este atractivă pentru români. Marea majoritate a lor s-a integrat bine, şi este respectata de populatia locala. La fel se întâmplă şi în Spania, şi în alte ţări europene în care s-au stabilit români.

Sigur, există şi excepţii, şi ele sunt deranjante. Dar cred că fiecare ţară membră a Uniunii are toate instrumentele legale şi mijloacele de a impune legea acolo unde ea este încălcată. România a cooperat cu bună credinţă cu autorităţile ţărilor membre.

Manipularea mediatică a unor cazuri tragice a generat manifestări xenofobe şi rasiste îndreptate împotriva cetăţenilor români.

3. Se pune întrebarea: de ce sunt folosiţi românii drept argument şi obiect al urii colective? Cel mai adesea din cauza rromilor. În ceea ce-i priveşte pe rromi, aceştia sunt foarte vizibili, sâcâitori, modul lor de viaţă este diferit de al altora.

Confuzia între denumirea de rromi, adoptată în ultimii ani, şi români a fost speculată iresponsabil.

Nu spun că etnicii români nu comit infracţiuni în Europa. Dar confuzia cu rromii amplifică reacţia multor europeni faţă de români. Lucrurile sunt periculoase şi din alt punct de vedere: nemulţumirea socială, generată de criza economică şi de consecinţele amplificării fenomenului imigraţiei ilegale a fost canalizată, prin campanii de manipulare prin presă, asupra unui ţap ispăşitor, rromii, pe care mulţi în vestul Europei îi identifică acum cu românii. Poziţiile politice extremiste nu rezolvă nimic. Regret că după Italia, acum şi în Irlanda de Nord rromii din România sunt victimele rasismului.

Problema integrării rromilor este una europeană, şi necesită o abordare specială, la nivel european. Noi, în România, am desfăşurat o serie de programe de integrare. Unele au avut succes, altele, mai puţin. Dar ceea ce ne-au cerut unii, restrângerea dreptului lor la liberă circulaţie, spre exemplu, este o non-soluţie, pentru că aduce atingere unui drept esenţial, dreptul la liberă circulaţie, şi România nu se poate întoarce în timp.

4. Toate ţările europene, inclusiv România, traversează o criză a democraţiei reprezentative. Care nu se rezolvă nici cu incitarea la violenţă împotriva imigranţilor(deşi românii NU pot fi trataţi ca imigranţi, ei sunt azi cetăţeni europeni), nici cu armata pe străzi, nici cu gărzi civice. Iar criza economică este cu atât mai puţin susceptibilă de a se rezolva cu astfel de măsuri.

Criza democraţiei reprezentative este însoţită de criza cetăţeniei, criza valorilor morale şi politice. Iar răspunsul la aceste crize este consolidarea Uniunii Europene, amplificarea şi adâncirea integrării, solidaritate şi întărirea spiritului civic, construirea identităţii europene. Şi mai ales revigorarea modelului social european. Pacea socială are un cost, dar ea este indispensabilă pentru revenirea la creşterea economică.

Ce putem face concret? În ceea ce priveşte mişcarea forţei de muncă la nivelul UE, cea mai bună soluţie ar fi renunţarea la orice fel de condiţionări pentru intrarea cetăţenilor comunitari pe piaţa muncii. Acest lucru ar permite o mai uşoară integrare socială a noilor veniţi. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii extra-comunitari, aici lucrurile trebuie rezolvate prin structurarea unei politici europene în domeniu, dublată de politici adecvate de integrare a noilor veniţi şi de combatere a rasismului şi a xenofobiei.

Ideile prezentate de domnul Jacques Barrot privind masurile deja stabilite si cele preconizate de Comisia Europeana dau o anumita perspectiva asupra stabilirii unui cadru coerent de abordare a problemelor atat de delicate referitoare atat la miscarea interna a fortei de munca in cadrul UE, cit si imigratia – legala si ilegala – din afara Uniunii Europene
Pe de altă parte trebuie să acţionăm şi asupra cauzelor care generează mari fluxuri migratoare, în special asupra celor de natură politică şi economică, dar şi asupra efectelor schimbărilor climaterice. Ajutoarele pentru dezvoltare s-au micşorat drastic în ultimul timp, ca urmare a crizei economice globale. Multe ţări în curs de dezvoltare sunt afectate drastic de reducerea comerţului mondial. Este inevitabil ca emigraţia din motive economice să crească în perioada următoare.

Împreună putem depăşi aceste probleme şi putem face din Europa o regiune tolerantă şi multiculturală, care respectă diferenţa şi favorizează integrarea, nu fragmentarea şi ghetoizarea, care favorizează solidaritatea umană şi respinge orice formă de discriminare. Unitatea în diversitate trebuie să fie deviza Europei unite.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

STIRI DE LA BRUXELLES

1. - Au inceput lucrarile Sesiunii Anuale a Forumului Crans Montana de la Bruxelles. Asa cum am mai spus, aceasta este o sesiune aniversara ocazionata de implinirea a 20 de ani de activitate.

Participa un numar mare de personalitati din diferite tari, atat din Europa, din Africa, cat si din Orientul Mijlociu.

Reuniunea este programata pe panele de dezbatere, abordand diverse teme (subordonate insa tematicii generale a Sesiunii : “Rolul international al Uniunii Europene – strategiile sale spre est, Africa si Lumea Araba”).

Astazi 24 iunie, in cursul diminetii, am participat la un panel consacrat temei : ”SECURITATEA ENERGETICA SI VIITORUL RELATIILOR RUSIA- EUROPA”.

Panelul a fost prezidat de Domnul Karel de Gucht , loctiitorul Primului Ministru si Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Moderator – domnul Rainer Lindner – Germania, ( Director Executiv al Comitetului pentru Relatii Economice Est Europene).

Au fost prezentate informari bine documentate de catre reprezentantii Rusiei, urmate de interventii si intrebari din partea celor prezenti.

Maine, joi 25 iunie, voi prezenta o interventie in cadrul panelului consacrat temei :” Migratie si securitate”.

2. - Aici, la Bruxelles m-am intalnit cu reprezentantii nostri din grupul socialist al Parlamentului European. In cadrul grupului, reunind parlamentari europeni din partea partidelor socialiste si social-democrate, reprezentantul nostru Adrian Severin a fost ales vicepresedinte al grupului, pentru relatii internationale. Este o pozitie importanta, care include si o recunoastere a importantei grupului PSD  de europarlamentari ca urmare a activitatii desfasurate de ei in anii precedenti si a coordonatorului grupului – Adrian Severin.

CATEVA COMENTARII

Mihnea Georgescu – Tin sa te felicit pentru sustinerea tezei de Doctorat. Multumesc pentru invitatie. Asa cum ai putut citi din postarea anerioara, in data de 24 iunie a.c. voi fi la Bruxelles

emigrantul - Este iremediabil! De ce trebuie sa jignesti oamenii Domnule emigrantul asa cum ai facut-o si in cazul doamnei ioanastefan . Putem avea pareri diferite fara insa a ne jigni reciproc.

Cezar Pesclevei – Confirmati inca o data, ceea ce poate constata toata lumea : faptul ca Traian Basescu nu-si indeplineste principala misiune, de garant al Constitutiei, pe care o incalca sistematic

FORUMUL CRANS MONTANA

În perioada 23 – 27 iunie 2009 se desfasoara la Bruxelles lucrarile sesiunii anuale a Forumului Crans Montana.

Este o reuniune aniversara,  Forumul implinind in 2009 douăzeci de ani de activitate.

Eu am luat parte, începând cu anul 1991, la multe Reuniuni ale acestui Forum, atat la Crans Montana (in Elvetia), cat si la Reuniunile din alte locatii:  cele din Atena, Malta, Casablanca, Monaco.

In 1994 a avut loc o Sesiune a Forumului Crans Montana la Bucuresti, cu o participare numeroasa si care s-a remarcat, mai ales, prin întâlnirea pe care a prilejuit-o între Shimon Perez (atunci, ministru de externe al Israelului) şi Yasser Arafat (liderul Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei) – care a fost urmata de procesul care a dus la constituirea Autoritatii Palestiniene.

Reuniunea din acest an are ca tema generala “Rolul international al Uniunii Europene si strategiile sale spre Est, Africa si Lumea Araba.

Voi reveni cu relatari asupra participarii mele la lucrarile Forumului Crans Montana.

RASPUNSURI

1.- garleni – va multumesc pentru aprecieri. In ce privesc observatiile dumneavoastra, eu nu am avut si nu am o atitudine ostila fata de “unii marginalizati, care au dovedit spirit temerar in decembrie 1989”. De aceea am si promulgat “Legea recunostintei”. M-am referit si ma refer la IMPOSTORI, care vorbesc in numele, si compromit participantii la Revolutie. Am primit multe mesaje de dezaprobare si de revolta din partea revolutionarilor autentici. Legea 42 de aceea a fost initiata de Asociatiile de Revolutionari pentru a stopa valul de impostori, in ce priveste “umflarea” propunerilor pentru categoria celor ce s-au “remarcat prin fapte deosebite”. Toate cele cinci Asociatii din Timisoara, spre exemplu (unde oamenii au stat in stare de asediu timp de o saptamana si au proclamat orasul-liber Timisoara inca din 20 decembrie) au propus, cu totul circa 600 -700 persoane la aceasta categorie (in afara ranitilor si urmasilor celor decedati). O singura asociatie din Bucuresti propune 6-7 mii; o alta 3 mii !

De aceea Legea 42 a fost initiata pentru a face o verificare si a elimina asemenea excese; “protestele” unora, incearca sa exercite presiuni in favoarea unor asemenea oameni, contestati de celelalte Asociatii. Aceasta se traduce de fapt in “lupta” pentru o pensie viagera si (totul este ca ea sa fie meritata si probata in spiritul legii).

Multi revolutionari recunoscuti au refuzat sa solicite aceasta recompensa pentru ca “nu de aceea au iesit in strada”; in timp ce “unul din protestatari”  vrea sa obtina certificate pentru cei doi copii ai sai care aveau in 1989 varsta de 9 respectiv 10 ani !

2.- pleaca – multumiri pentru aprecieri. Chiar daca as vrea (ceea ce nu este cazul) nu as mai putea candida; prevederile Constitutiei sunt explicite.

3.- ioanastefan – aveti dreptate; si pe mine ma preocupa situatia cercetarii. Din pacate, prevederile bugetare pentru acest sector, vital pentru viitorul tarii, sunt departe de a fi satisfacatoare.

COMENTARII

DESPRE REUNIUNEA PSD

1.- Multumesc lui George Serban pentru redarea (inclusiv cu imagini YOU TUBE) a interventiei mele la Reuniunea Comitetului Executiv al PSD de la Turnu Magurele care exprima, cred, cel mai sintetic esenta discutiilor :

- principalele concluzii care se pot desprinde din alegerile europarlamentare;

- unele concluzii la sase luni de guvernare a coalitiei PSD-PD-L;

- nevoia exprimarii unei pozitii explicite fata de interventiile brutale ale presedintelui Basescu – incalcari evidente ale principiilor constitutionale si cu efecte nocive asupra climatului politic.

Sedinta a dat, pe deoparte, un raspuns explicit multelor intrebari si nedumeriri exprimate de organizatiile teritoriale ale PSD, precum si de opinia publica.

Pe de alta parte, a stabilit cateva linii de conduita :

- pentru reprezentantii PSD in Guvern si in institutiile guvernamentale;

- pentru Grupurile Parlamentare,  la final de sesiune parlamentara;

- pentru consolidarea activitatii organizatiilor locale si teritoriale ale partidului (indeosebi in judete cu rezultate slabe) ca si pentru imbunatatirea activitatii la nivel central;

- pregatirea viitorului Congres Extraordinar al PSD si implicit a Reuniunii Consiliului National;

- masuri pregatitoare pentru campania electorala a alegerilor prezidentiale de la finele anului.

x   x   x

2.- Desigur, intr-o Reuniune de acest fel, si in atmosfera oarecum tensionata generata de multiplele intrebari venite din teritoriu, apar si exprimari “mai putin reusite”.

Ca deobicei, presa se concentreaza asupra acestor momente. Rezulta unele distorsiuni, ca si “ínventarea´de probleme”, pornind de la presupuneri.

Un exemplu de acest fel il constituie si intrebare pusa intr-o interventie a binecunoscutului analist de politica externa, dl. Bogdan Chireac….”oare ce vrea sa spuna domnul Iliescu in legatura cu Banca Nationala, nu cumva doreste schimbarea guvernatorului Mugur Isarescu?!!”.  Este o intrebare fara obiect. Singura mentiune pe care am facut-o asupra acestei probleme, a fost legata de faptul ca, in aceasta perioada, expira mandatele conducerilor unor institutii – BNR, AGERPRES, Radiodifuziune – si, la inceputul anului viitor, al Televiziunii Romane. In aceste chestiuni, revine Parlamentului atributia de a se pronunta in legatura cu componenta viitoarelor Consilii de Administratie ale acestor institutii. Deci, am mentionat-o clar, ca o problema de calendar, care presupune, insa, negocieri preliminare intre reprezentantii grupurilor politice.

3.- Multumesc colegilor de blog vioricabuda, Sibilla si Mihnea Georgescu, pentru opinii.

stef36 – ai dreptate – “ar trebui sa fie o preocupare majora a PSD sa castige alegerile”.

Aprecierile insultatoare la adresa unor oameni poltici, a PSD, a intelectualilor si la adresa scolii romanesti – este modul in care intelege “dansul”(T.B)  sa-si cladeasca viitoarea campanie electorala.

4.- Ideea Bibliotecarului in legatura cu utilizarea suportului electronic pentru o actiune mai larga legata de elaborarea Enciclopediei Economice , mi se pare interesanta. O voi sugera reprezentantilor Academiei. Deasemenea este interesanta sugestia privind “ un portal pentru elevi”.

5.- Remarca lui Miclaus privind pozitiile exprimate de Marian Munteanu  “ca ar fi rezultatul dezinformarii” este partial corecta. Este de inteles subiectivismul fiecaruia in perceperea si memorarea unor evenimente la care au luat parte.

ENCICLOPEDIA ECONOMICA

PROIECTUL UNEI ENCICLOPEDII ECONOMICE A ROMÂNIEI

Academicianul Tudorel Postolache a iniţiat un proiect complex pentru elaborarea „Enciclopediei economice a României. Epoca modernă şi contemporană”.

Conducerea Academiei Române a susţinut proiectul şi va face demersurile necesare pentru finanţarea sa.

O asemenea enciclopedie s-a mai elaborat în anii 1938-1944.

Am fost solicitat de academicianul Tudorel Postolache să contribui la elaborarea, pentru enciclopedie, a capitolului  „Apele României”, privind apa ca resursă naturală şi a activitatii de gospodărire a apelor – infrastructură esenţială a oricărei economii naţionale. În ediţia din anii 1938-1944 nu a existat un asemenea capitol.

Marţi, 16 iunie, a avut loc o noua Reuniune la sediul Institutului de Cercetări Economice al Academiei – în prezenţa unor membri şi cercetători ai Academiei Romane, precum şi a unor specialişti din domeniul gospodăririi apelor (de la Compania “Apele Române”, Institutul de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, cadre didactice la Politehnica bucureşteană şi Universitatea de Construcţii, reprezentanţi ai unor direcţii de bazine hidrografice, ai Institutului “Aquaproiect”, ai Institutului de Studii Marine din Constanţa şi ai Biosferei “Delta Dunării”. Au fost prezenţi, de asemenea, fostul preşedinte Emil Constantinescu (şi în calitatea sa de geolog), foştii premieri Nicolae Văcăroiu şi Petre Roman, miniştrii Ecaterina Andronescu şi Nicolae Nemirschi.

După un cuvânt introductiv al acad. Tudorel Postolache privind conceptul general al enciclopediei (care se încadrează în categoria enciclopediilor de generaţia a 3-a – corespunzătoare celui de-al “3-lea val” al civilizaţiei post-industriale, informaţionale şi a cunoaşterii), eu am prezentat o expunere cu propuneri privind conţinutul capitolului consacrat apei ca sursă vitală şi activităţii de gospodărire a apei ca activitate economică aparţinând domeniului infrastructurii economice (alături de energie, transporturi, telecomunicaţii şi, mai nou, infrastructura informatică şi a internetului).

Au luat cuvântul atât specialiştii prezenţi din domeniul gospodăririi apelor, cât şi unii membri ai Academiei, ministrul mediului şi preşedintele Constantinescu.

A fost o dezbatere de ţinută academică, interesantă, care a ajutat la creionarea atât a unor probleme de ansamblu asupra elaborării enciclopediei, cât şi a capitolului privind apele.